3ra-1185/21 — anularea refuzului, obligarea inceperii urmarii penale, repararea prejudiciului moral.

3ra-1185/21 — anularea refuzului, obligarea inceperii urmarii penale, repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1185/21

2-20012529-01-3ra-03112021

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Victor Ceceli,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Victor Ceceli împotriva Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia cu privire la

anularea refuzului, obligarea începerii urmării penale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 august 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost admis

apelul depus de procurorul în Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia,

Alexandr Vlah, s-a casat hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Central și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de

Victor Ceceli a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2019, Victor Ceceli a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Procuraturii UTA Găgăuzia cu privire la anularea refuzului, obligarea începerii urmării

penale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 iunie 2019 a înregistrat la

Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga plângerea nr.4531, adresată Procuraturii

Generale, solicitând tragerea la răspundere penală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, în special a judecătorului, N. Lazareva, pentru uzurparea

puterii în stat și pentru emiterea hotărârii ilegale din 07 martie 2019 în cauza nr.3-39/2018

(nr. dosarului 23-3-3112-26072018). Concomitent, a menționat că probele referitor la

acțiunile ilegale au fost relatate în cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 07 martie

2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (f.d.4).

Prin scrisoarea nr.4598 din 20 iunie 2019 Procuratura Generală a transmis plângerea

sa spre examinare după competență Procuraturii UTA Găgăuzia (f.d.5).

Prin răspunsul nr.1983 din 08 octombrie 2019 a procurorului în Procuratura UTA

Găgăuzia, Alexandr Vlah, la plângerile lui Victor Ceceli la acțiunile și deciziile

procurorilor în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ceadîr Lunga: I. Pamujac și D. Inak,

1

precum și a judecătorului Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, N.Lazareva, cu

privire la tragerea acestora la răspunderea penală, a primit refuz din motiv că argumentele

indicate în plângeri nu s-au confirmat. Cu atât mai mult, că lipsesc temeiuri rezonabile

pentru începerea urmării penale în privința persoanelor nominalizate. La fel, i s-a explicat

că în caz de dezacord cu acțiunile/inacțiunile judecătorilor, procurorilor și altor persoane

cu funcții de răspundere, este în drept să le conteste în ordinea și termenii prevăzuți de

legislația în vigoare. Concomitent, autoritatea emitentă a menționat că respectivul răspuns

este act administrativ individual și în caz de dezacord poate să-l conteste în ordinea

contenciosului administrativ în instanța de judecată în termen de 30 de zile de la data

notificării acestuia.

Victor Ceceli consideră răspunsul nr.1983 din 08 octombrie 2019 a procurorului în

Procuratura UTA Găgăuzia, Alexandr Vlah, ca fiind neîntemeiat și ilegal, deoarece nu au

fost cercetate multiaspectual circumstanțele și probele prezentate în învinuirea persoanelor

vizate în plângerea sa și cererea de apel.

Totodată, reclamantul consideră că în conformitate cu art.1 alin.(1) din Codul de

procedură penală, procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau

autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni.

Prin urmare, plângerile sale urmau a fi soluționate în conformitate cu prevederile

Codului de procedură penală, dar nu în procedura contenciosului administrativ.

În contextul enunțat, Victor Ceceli a solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului

nr.1983 din 08 octombrie 2019 a Procuraturii UTA Găgăuzia, obligarea pârâtei să înceapă

urmărirea penală în baza plângerilor sale și încasarea din contul Procuraturii UTA

Găgăuzia în beneficiul său sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost admisă

parțial acțiunea depusă de Victor Ceceli. A fost anulat răspunsul nr.1983 din 08 octombrie

2019 semnată de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Alexandr Vlah, adresat lui

Victor Ceceli. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția prin faptul că în ședința de judecată s-a constatat că

reclamantul Victor Ceceli s-a adresat organelor procuraturii prin intermediul Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga la 14 iunie 2019 cu plângere, solicitând pornirea urmăriri

penale pe faptul uzurpării puterii de stat și emiterii hotărârii ilegale din 07 martie 2019 de

către judecătorul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, N. Lazareva, în cauza nr.3-

39/2018 (f.d. 4-5).

Plângerea depusă de Victor Ceceli, în conformitate cu prevederile art.263 alin.(2)

din Codul de procedură penală, reprezintă un denunț, prin care ultimul a sesizat organul de

urmărire penală, or, din conținutul plângerii cert rezultă că cerința reclamantului este de a

începe urmărirea penală, care, în opinia denunțătorului, este în legătură cu săvârșirea

infracțiunii de către persoanele vizate în plângere.

Instanța de judecată a constatat că procurorul în conformitate cu prevederii art.274

din Codul de procedură penală urma să dispună în termen de 30 de zile, prin ordonanță,

începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor

de constatare, rezultă cel puțin o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune și nu

există vreo una din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta

persoana care a înaintat sesizarea sau să refuze de a începe urmărirea penală în cazul în

2

care din cuprinsul actului de sesizare rezultă vreunul din cazurile care împiedică pornirea

urmăririi penale.

Prima instanță a concluzionat că raporturile de drept apărute între Victor Ceceli și

organele de drept, inclusiv și Procuratura Comrat, din momentul înregistrării denunțului la

data de 14 iunie 2019, sunt reglementate de prevederile Codului penal și Codului de

procedură penală. Este inadmisibil de catalogat că plângerea lui Victor Ceceli din 14

iunie 2019 este o petiție prin prisma Legii nr.190 din 19 iulie 1994 cu privire la

petiționare, or, la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ, iar reieșind din

prevederile art.257 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr.793/2000 și Legea

nr.190/1994 cu privire la petiționare.

Instanța de fond a subliniat că la momentul depunerii denunțului deja nu mai acționa

Legea nr.190/1994 cu privire la petiționare.

Cu referire la dispozițiile art.2 din Codul administrativ, prima instanță a notat că în

prezentul litigiu nu sunt aplicabile prevederile Codului administrativ după cum a făcut

trimitere Procuratura UTA Găgăuzia în răspunsul nr.1983 din 08 octombrie 2019, or,

prevederile prezentului cod nu se aplică raporturilor juridice ale autorităților publice care

acționează în baza Codului penal și Codului de procedură penală.

Pe final, prima instanță a ajuns la concluzia că răspunsul contestat nu poate fi

menținut, deoarece contravine prevederilor legislației în vigoare și contribuie la îngrădirea

dreptului reclamantului Victor Ceceli la o cercetarea obiectivă și multiaspectuală a

faptelor invocate de către acesta în denunțul său.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, prima instanță a

considerat-o neîntemeiată, or, nu au fost prezentate probe privind suportarea acestuia.

Mai mult, admiterea parțială a acțiuni în sine constituie o satisfacție echitabilă pentru

recuperarea retrierilor psiho-emoționale ale reclamantului.

La 23 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura UTA Găgăuzia a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe(f.d. 66-67).

La 24 februarie 2021 Judecătoria Cimișlia, sediul Central a expediat în adresa

Procuraturii UTA Găgăuzia copia hotărârii integrale, notificată apelantei la 24 februarie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr.DS8000131200AS (f.d.71, 75).

La 01 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura UTA Găgăuzia a

prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 10 iunie 2020 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a

acțiunii depuse de Victor Ceceli (f.d. 93-94).

Prin decizia din 19 august 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul depus de

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Alexandr Vlah, s-a casat hotărârea din 10 iunie

2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea

în contencios administrativ depusă de Victor Ceceli a fost declarată inadmisibilă.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de apel, cu trimitere la prevederile art.2

alin.(3), art.5, art.7, art.8, art.10 alin.(1), art.17, art.207 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ, a motivat soluția prin faptul că din sensul acțiunii depuse de Victor Ceceli și

actele anexate la aceasta rezultă că reclamantul contestă refuzul procuraturii privind

pornirea urmării penale în baza plângerii acestuia la acțiunile și deciziile procurorilor în

3

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ceadîr-Lunga: I. Pamujac și D. Ianac, precum și a

judecătorului din cadrul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, N. Lazareva.

Instanța de apel a stabilit că după cum rezultă din actele cauzei, Victor Ceceli s-a

adresat Procuraturii Generale cu plângere pe faptul uzurpării puterii în stat și emiterea

hotărârii ilegale din 07 martie 2019 de către Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga în

cauza nr.3-39/2018 (PIGD 23-3-2112-26072018), cu tragerea la răspundere a magistraților

pentru comiterea acțiunilor infracționale.

Din răspunsul nr.1983 din 08 octombrie 2019 a procurorului în Procuratura UTA

Găgăuzia, A.Vlah, la plângerea reclamantului, rezultă că, argumentele invocate în

plângerile acestuia nu s-au confirmat. Mai mult, lipsesc temeiuri rezonabile pentru

începerea urmării penale.

Instanța de apel a conchis că încălcările menționate în acțiune se referă la activitatea

procuraturii, care se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului penal și a Codului

de procedură penală.

Cu trimitere la prevederile art.2 alin.(3) lit.b), art.5, și art.17 din Codul administrativ,

instanța de apel a concluzionat că acțiunile procuraturii contestate de către reclamant nu

pot constitui obiect de examinare în procedura contenciosului administrativ în baza

Codului administrativ, dar în ordinea prevăzută de Codul penal și Codul de procedură

penală.

Din considerentele menționate, instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunea

depusă de Victor Ceceli cu privire la anularea răspunsului nr.1983 din 08 octombrie 2019

a Procuraturii UTA Găgăuzia, obligarea pornirii urmăririi penale în baza plângerilor sale

și încasarea din contul Procuraturii UTA Găgăuzia în beneficiul său sumei de 200 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ

urmează să fie declarată inadmisibilă.

La 12 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Victor Ceceli a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 19

august 2021 a Curții de Apel Comrat, cu emiterea unei decizii noi, de admitere a acțiunii

sale.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de

apel, declarând că Curtea de Apel Comrat a examinat superficial prezenta speță, apreciind

arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de

apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a indicat că instanța de apel eronat a concluzionat că răspunsul nr.1983

din 08 octombrie 2019 a Procuraturii UTA Găgăuzia nu constituie în sine un act

administrativ individual, or, chiar în textul actului intimata cert a indicat că acesta poate fi

contestat în procedura contenciosului administrativ în termen de 30 de zile de la data

notificării lui, iar actele administrative sunt examinate prin prisma Codului administrativ.

În viziunea recurentului instanța de apel odată ce a constatat că acțiunile procuraturii

contestate de către el nu pot constitui obiect de examinare în procedura contenciosului

administrativ în baza Codului administrativ, dar în ordinea prevăzută de Codul penal și

Codul de procedură penală, urma să anuleze răspunsul ilegal nr.1983 din 08 octombrie

2019 a Procuraturii UTA Găgăuzia și să oblige intimata să examineze plângerea sa în

4

conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, și nicidecum să o declare

inadmisibilă.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 19 august 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei nu atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat

participanților la proces.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 13 septembrie 2021 lui Victor Ceceli i-a

fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 19 august 2021 a

Curții de Apel Comrat, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS8002090946AS

(f.d.126).

În condițiile enunțate, recursul din 12 octombrie 2021 a fost depus în conformitate cu

art.245 din Codul administrativ.

La 03 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Procuraturii

UTA Găgăuzia copia recursului depus de Victor Ceceli, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referinței, notificată ultimei la 09 noiembrie 2021, fapt ce rezultă din avizul

poștal de recepție nr.DS8005679434AS (f.d.137,138), însă intimata nu și-a valorificat

acest drept procedural și nu a depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-

f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

5

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a

mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Victor Ceceli.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Victor Ceceli se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7