3ra-1121/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea stabilirii si achitarii pensiei pentru vechime în munca, restituirea cheltuielilor de judecata

Dosar nr. 3ra-1121/21 2-19155165-01-3ra-19102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 23 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Bugai, Igor Melniciuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea stabilirii și achitării pensiei pentru vechime în muncă, restituirea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 27 septembrie 2019, avocatul Ludmila Ciuhrii, acționând în interesele reclamanților Ruslan Bugai și Igor Melniciuc, a depus acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea stabilirii și achitării pensiei pentru vechime în muncă, restituirea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 03 aprilie 2019, Igor Melniciuc s-a adresat la Oficiul Teritorial Soroca al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, iar la 19 aprilie 2019, Bugai Ruslan a depus la Oficiul Teritorial Soroca al Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, fiind acceptate și stabilite pensii în conformitate cu prevederile legale.

Prin decizia din 05 august 2019, Oficiul Teritorial Soroca al Casei Naționale de Asigurări Sociale, în urma reexaminării dosarelor de pensii, a conchis că, reclamanții nu întrunesc condițiile stagiului necesar pentru a beneficia de pensii pentru vechime în muncă, cererile de stabilire a pensiei au fost respinse și li s-a solicitat restituirea pensiei stabilite, de care ar fi beneficiat ilegal, fiind menționat că, ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis (HG nr.78/1994).

1 Conform deciziei menționate perioada de activitate în funcție de polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției management operațional a IP Soroca al IGP al MAI și perioada de activitate în funcție de ofițer al serviciului escortă al secției management operațional al IP Soroca al IGP al MAI, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. La 23 august 2019, reclamanții s-au adresat cu cereri către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care au solicitat verificarea deciziei Oficiului Teritorial Soroca din 05 august 2019 și anularea ei ca neîntemeiată și contrară prevederilor legale. La 05 septembrie 2019 au fost recepționate răspunsurile Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care s-au respins ca neîntemeiate cererile indicate supra.

Consideră deciziile contestate nefondate și ilegale, pasibile de casare, deoarece refuzând calcularea pensiei pentru vechime în muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale invocă că, perioadele de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoare de detenție provizorie nu pot fi raportate la prevederile pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 ianuarie 1994. În opinia pârâtei, noțiunea de izolator de urmărire penală este cu totul altceva decât izolator de detenție provizorie, pe când în opinia legiuitorului acestea sunt identice. Prin urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale a interpretat eronat legea, sustrăgându-se astfel de la stabilirea și plata pensiei în cuantum legal reclamanților.

Menționează că, Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, de rând cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, urmează să fie respectată și executată întocmai la momentul stabilirii pensiei reclamanților. Mai mult, Casa Națională de Asigurări Sociale ignoră prevederile Legii nr.1544 și ale HG nr.78, acționând în detrimentul drepturilor reclamanților, și îndreptățindu-și poziția prin interpretarea eronată a prevederilor legale, aprecierea critică a ordinului Ministrului Afacerilor Interne și plasarea acestui ordin în rândul actelor ilegale. Mai menționează că, prin acțiunile pârâtei, reclamanților le este cauzat prejudiciu material și moral, fiind tratați diferit de colegii lor, care și-au restabilit drepturile încălcate prin intermediul instanțelor judecătorești.

În asemenea circumstanțe, solicită anularea deciziilor Oficiului Teritorial Soroca al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.21/2019/25496 din 05 august 2019 și nr.21/201925491 din 05 august 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească pensie pentru vechime în muncă reclamanților, incluzând vechimea în muncă cu avantaje 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și restituirea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea, fiind anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr.21/2019/25496 din 05 august 2019 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-1972/19 din 02 septembrie 2019 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Ruslan Bugai.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr.21/2019/25491 din 05 august 2019 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.M-1950/19 din 02 septembrie 2019 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Igor Melniciuc. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să achite lui Ruslan Bugai, pensia conform vechimii în muncă stabilite prin certificatul nr.34/48- 17858 din 16 decembrie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției, începând cu data apariției dreptului la pensie, 2 precum și, să calculeze și să achite lui Igor Melniciuc, pensia conform vechimii în muncă stabilite prin certificatul nr.34/48-4532 din 02 aprilie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției, începând cu data apariției dreptului la pensie.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Ruslan Bugai suma în mărime de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice, precum și în beneficiul lui Igor Melniciuc suma în mărime de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice. La 17 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, iar la 04 noiembrie 2020, apel motivat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă (f.d.87,105-107).

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 30 iulie 2020. În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reiterat prevederile art.1 alin.(1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, potrivit căruia, militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.

Totodată au stabilit că, potrivit art.2 alin.(1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu, iar conform art.13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform tabelului. La adoptarea soluției au ținut cont și de prevederile art.14 lit.a) din Legea privind asigurările cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, care stipulează că, pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au o vechime în serviciu stabilită la art.13 lit.a) - 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă sau din motive de boală - 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit.a) - 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

Conform art.18 alin.(1) lit. c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 lit.a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de 3 comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Conform art.48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Conform art.49 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și sistemului penitenciar, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la organul de asigurări sociale. Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate.

Totodată, potrivit pct.7 lit.b) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr.78 din 21 februarie 1994, care statuează că la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se ia în considerare serviciul în organele securității statului, organele afacerilor interne, Poliția de Frontieră, organele Centrului Național Anticorupție și în organele sistemului administrației penitenciare în funcții publice cu statut special.

De asemenea au menționat că potrivit pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului National Anticorupție, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare 4 de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Reieșind din prevederile normelor citate, instanțele au dedus că subdiviziunile în care a activat Ruslan Bugai și Igor Melniciuc sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, exercitându-și serviciu nemijlocit în calitate de ofițer al Serviciului Escortă al Secției Management operațional al IP Soroca și respectiv în calitate de polițist al Izolatorului de detenție provizorie al Secției Management operațional al IP Soroca, ceea ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.544 din 23.06.1993.

Astfel, Colegiul instanței de apel a susținut concluzia instanței de fond care a conchis obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite pensia lui Igor Melniciuc și lui Ruslan Bugai, ținând cont de certificatele nr.34/48-4532 din 02 aprilie 2019 și nr.34/48-17858 din 16 decembrie 2019, eliberate de către Inspectoratul de Poliție Soroca, care denotă întrunirea condițiilor pentru a beneficia de pensia pentru vechimea de muncă, la data de 03 aprilie 2019 Igor Melniciuc având o vechime în muncă de 24 ani 03 luni 14 zile, iar Ruslan Bugai la 15 aprilie 2019 o vechime de muncă de 24 ani 00 luni și 09 zile.

Instanța de apel, n-a reținut, la caz, argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că perioadele de activitate a reclamanților/intimați în cadrul serviciului de escortă, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Declarativ, Completul judiciar al instanței de apel, a apreciat argumentul apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, potrivit certificatelor menționate perioada de activitate a reclamantului/intimat a fost calculată neîntemeiat cu înlesniri.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a reținut că, prin ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de Inspectoratul General al Poliției s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar certificatele menționate vin în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Igor Melniciuc și lui Ruslan Bugai, în raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimii, deci la stabilirea cuantumului pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute.

Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va 5 fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei precum că, reclamanții nu au activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar, fiind cert faptul că, Serviciul Escortă al Secției Management operațional al IP Soroca, nu face parte din instituțiile penitenciare care se regăsesc la art.11 alin.(2) a Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 și respectiv, se deduce faptul că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate și nu au bază legală de admitere, or, argumentul dat se combate prin prevederile normelor citate.

Colegiul instanței ierarhic inferioare a considerat că, nu poate fi reținut nici argumentul apelantei precum că, acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne, menționând că, izolator de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal atribuit.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili și achita lui Igor Melniciuc și lui Ruslan Bugai pensia de vechime în muncă, ținând cont de certificatele nr.34/48-4532 din 02 aprilie 2019 și nr.34/48-17858 din 16 decembrie 2019, eliberate de către Inspectoratul de Poliție Soroca. Or, Igor Melniciuc și Ruslan Bugai la momentul adresării cu cerere privind stabilirea pensiei, întruneau condițiile pentru obținerea pensiei pentru vechime.

Vis-a-vis de pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a reținut că, prima instanță întemeiat a admis pretenția dată, stabilind că reclamanții au suportat cheltuieli de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocatul Ludmila Ciuhrii în baza mandatului seria MA nr. 1332522 din 17 septembrie 2019, în sumă de 3 000 lei, confirmată prin bonul de plată seria QL nr.100052, precum și, a mandatului seria MA nr.1332523 din 17 septembrie 2019 în sumă de 3000 lei, confirmată prin bonul de plată seria QL nr.100051.

Din considerentele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a concluzionat că, prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

La 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. 6 La 15 octombrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Ruslan Bugai și Igor Melniciuc, să fie respinsă (f.d.159- 161). În susținerea cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a reiterat argumentele expuse în cadrul examinării cauzei în fond și în cererea de apel.

Totodată, a mai menționat că, cu decizia în cauză, Casa Națională de Asigurări Sociale nu este de acord, o consideră neîntemeiată și pasibilă de casat din considerentele că, instanța de apel la examinarea cauzei a emis o decizie pripită, nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului. Nu au fost luate în considerație argumentele recurentei, care prin materialele probante a solicitat admiterea cererii de apel și casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată a intimaților Igor Melniciuc și Ruslan Bugai împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind neîntemeiată.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 iunie 2021 (f.d.130, 131-145). Materialele cauzei atestă că, la 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentului dispozitivul deciziei recurate (f.d.146). La 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău, recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi (f.d.148). La data de 24 septembrie 2021, recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat decizia motivată a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8005411297AS, anexat la materialele cauzei (f.d.152).

La 15 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Ruslan Bugai și Igor Melniciuc, să fie respinsă (f.d.159-161). Ulterior, la 18 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție recursul motivat depus de recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei recurate, fiind înregistrat prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție la 20 octombrie 2021 (f.d.157).

Astfel, instanța de recurs constată că cererea de recurs a fost depusă cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

7 La 20 octombrie 2021, la 22 octombrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Ruslan Bugai, Igor Melniciuc și reprezentantului acestora – avocatul Ludmila Ciuhrii copia recursului și a recursului motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței (f.d.155, 163). Intimații Ruslan Bugai, Igor Melniciuc și reprezentantul acestora – avocatul Ludmila Ciuhrii nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință până la data examinării admisibilității recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în 8 contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9