CASE OF ECODEFENCE AND OTHERS v. RUSSIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF ECODEFENCE AND OTHERS v. RUSSIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2022)

This document has been translated and revised with the financial assistance of the Council of Europe. The

European Institute of Romania

is solely responsible for this translation.

Acest document a fost tradus și revizuit cu asistența financiară a Consiliului Europei.

Institutul European din

România

este singurul responsabil pentru această traducere.

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A TREIA

CAUZA

ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

(Cererea nr. 9988/13 și alte 60 de cereri

–

a se vedea lista anexată

)

HOTĂRÂRE

Art. 11

(interpretat în lumina art. 10) • Libertatea de asociere • Aplicarea Legii privind agenții străin

i

organizațiilor neguvernamentale reclamante și directorilor acestora, fără a fi prevăzută de lege și nici

necesară într

-

o societate democratică • Conceptele „activitate politică” și „finanțare străină”,

insuficient de previzibile și lipsite de suficiente garanții împotriva abuzurilor • Lipsa unor motive

relevante și suficiente pentru crearea statutului special de „agenți străini”; impunerea unor cerințe sau

restricții suplimentare organizațiilor înregistrate astfel și sancționarea încălcărilor într

-

un mod

imprevizibil și disproporționat • Regim juridic care produce un efect descurajator semnificativ în ceea

ce privește opțiunea de a solicita sau accepta orice finanțare străină, în special în ceea ce privește

subiecte sensibile sau nepopulare pe plan intern

Art. 34 • Încurajarea exercitării dreptului de a formula o plângere • Nerespectarea măsurilor provizorii

indicate de Curte prin punerea în executare a hotărârii de dizolvare a unei organizații

neguvernamentale

STRASBOURG

14 iunie 2022

DEFINITIVĂ

10 octombrie 202

2

Hotărârea a devenit definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Poate suferi modificări de

formă.

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

În cauza Ecodefence și alții împotriva Rusiei,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într

-

o

cameră compusă din:

Georges Ravarani,

președinte

,

Georgios A. Serghides,

Darian Pavli,

Anja Seibert

-

Fohr,

Peeter Roosma,

Andreas Zünd,

Frédéric Krenc,

judecători

,

și Milan Blaško,

grefier de secție,

Având în vedere:

cele șaizeci și una de acțiuni formulate la Curte împotriva Federației Ru

se

în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale („Convenția”) de către șaptezeci și trei de

organizații neguvernamentale ruse și de directorii acestora („reclamanții”), la

datele indicate în anexă;

decizia de a comunica guvernului rus („Guvernul”) capetele de cerere

privind restrângerile drepturilor reclamanților la libertatea de exprimare și

asociere, precum și la protecția împotriva discriminării și presiunii excesive,

și de a declara inadmisibile celelalte capete de cerere,

având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate

ca răspuns de reclamanți,

observațiile prezentate de Comisarul pentru Drepturile Omului al

Consiliului Europei („Comisarul”) (art. 36 § 3 din Convenție);

observațiile prezentate de următorii intervenienți terți cărora li s

-

a acordat

cererea de a interveni de către președintele de secție (art. 36 § 2 din

Convenție): Institutul pentru Drept și Politici Publice (IDPP); Raportorul

special al Organizației Națiunilor Unite privind situația apărătorilor

drepturilor omului („Raportorul special”); Serviciul Internațional p

entru

Drepturile Omului (SIDO); Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ);

Amnesty International; un grup de organizații neguvernamentale maghiare,

între care Comitetul Helsinki Ungaria, Uniunea Maghiară pentru Libertăți

Civile, Transparency International Ungaria, Atlatszo.hu și Inst

itutul pentru

Politici Károly Eötvös („ONG

-

urile maghiare”); Fundația Helsinki pentru

Drepturile Omului (Polonia); Media Legal Defence Initiative;

decizia președintelui Camerei de a

-

l desemna pe domnul judecător

G.A.

Serghides judecător

a

d

-

hoc

[art. 29 §

2

lit. (b) din Regulamentul Curții],

întrucât domnul Mihail Lobov, judecătorul ales pentru Rusia, s

-

a abținut de

la judecarea cauzei (art. 28 § 3 din Regulamentul Curții) și niciuna dintre cele

trei persoane desemnate de Guvern ca fiind eligibile pentru a fi judecători

ad

-

hoc

nu s

-

au pus la dispoziția Curții [art. 29 § 1 lit. (c) și art. 29. §

5];

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 17 mai 2022,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dat

ă:

1

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

INTRODUCER

E

1.

Prezentele cauze privesc restrângerile la adresa libertății de exprimare

și asociere a unor organizații neguvernamentale ruse (ONG

-

uri) care au fost

clasificate drept „agenți străini” finanțați de „surse străine” și care au exercitat

„activități politice”.

ÎN FAPT

2.

Reclamantele sunt ONG

-

uri ruse și, în anumite cauze, directorii

acestora. Numele reclamanților și ale reprezentanților acestora sunt

prezentate în anexă.

3.

Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat inițial de domnii A

Fedorov și M.

Galperin, foști reprezentanți ai Federației Ruse la Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, și, ulterior, de succesorul lor în această

funcție, domnul M. Vinogradov.

4. ONG-

urile reclamante își desfășurau activitatea de o lungă perioadă de

timp sub același regim juridic ca orice altă organizație neguvernamentală

rusă. Erau active în probleme legate de societatea civilă, drepturile omului,

protecția mediului și a patrimoniului cultural, educație, securitate socială și

migrație

.

5

.

În 2012 a fost adoptată noua Lege privind agenții străini (pentru detalii,

a se vedea secțiunea următoare). Aceasta impunea ONG

-

urilor ruse despre

care se considera că s

-

au implicat în „activități politice” și că au primit

„fonduri străine” să solicite înregistrarea ca „agenți străini”, sub amenințare

a

unor sancțiuni administrative și penale. Erau, de asemenea, obligate să își

eticheteze publicațiile ca provenind de la o organizație „agent străin”, să

posteze informații despre activitățile lor pe Internet și să se supună unor

cerințe contabile și de raportare mai extinse.

6

.

Din 2012, Legea privind agenții străini a fost actualizată în mai multe

rânduri. În iunie 2014, Ministerul Justiț

iei a

primit competența să înscrie

discreționar organizațiile în registrul agenților străini. În 2016, Legea privind

agenții străini a fost actualizată cu o nouă definiție a „activității politice

”.

7

.

După intrarea în vigoare a Legii privind agenții străini, parchetele și

organele judiciare locale au solicitat organizațiilor reclamante și directorilor

acestora să prezinte documentele necesare unui audit. Au examinat

documentele și au concluzionat că organizațiile reclamante se încadrează în

definiția unui „agent străin”. Ministerul Justiției a înscris majoritatea

organizațiilor reclamante în registrul agenților străini. Datele specifice

fiecărui caz sunt prezentate în anexă.

8

.

Reclamanții au contestat fără succes deciziile organelor judiciare și ale

parchetelor în fața instanțelor locale.

9.

Aplicarea Legii privind agenții străini a avut ca rezultat impunerea de

amenzi administrative, efectuarea de cheltuieli financiare, restricții priv

ind

2

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

activitățile organizațiilor reclamante și un proces penal împotriva directorului

unei asociații. Multe dintre organizațiile reclamante au fost dizolvate pentru

încălcarea cerințelor aplicabile „agenților străini” sau au fost obligate să ia

decizii privind dizolvarea voluntară întrucât nu au putut plăti amenzile sau

pentru a evita noi sancțiuni.

10.

În 28 și 29 decembrie 2021, Curtea Supremă a Federației Ruse și

Tribunalul Moscova au aprobat cererile

p

archetului de lichidare a

organizațiilor reclamante Memorial Internațional și a Centrului Memorial

pentru Drepturile Omului și a birourilor lor din teren. Instanțele au considerat

ca stabilit faptul că organizațiile

–

pe care Ministerul Justiției le

-

a înscris în

registrul „agenților străini”

–

au comis încălcări „grave și repetitive” ale

legislației privind „agenții străini” prin faptul că nu și

-

au etichetat conturile

de Facebook, Twitter, YouTube, Instagram și ale altor publicații online ca

provenind de la o asociație „agent străin”. Instanțele au hotărât că, prin

„ascunderea statutului [lor] de agent străin”, organizațiile nu au asigurat

„transparența activităților [lor]”, au împiedicat „controlul public adecva

t

asupra activităților [lor]” și au încălcat „dreptul cetățenilor de a primi

informații credibile despre activitățile [lor]”, încălcând flagrant dreptul rus.

11.

La 29 decembrie 2021, Curtea a indicat Guvernului, în conformitate

cu art. 39 din Regulamentul Curții, că, în interesul părților și al unei bune

desfășurări a procedurii în fața sa, executarea hotărârilor de dizolvare a cel

or

două organizații reclamante trebuie să fie suspendate în perioada necesară

pentru examinarea prezentei cauze de către Curte.

12.

În 28 februarie și, respectiv, 5 aprilie 2022, completul de recurs al

Curții Supreme, respectiv cel al Primei Curți de Apel Moscova au respins

recursurile formulate de cele două organizații împotriva hotărârilor de

dizolvare.

13.

Memorial Internațional a înaintat Curții Supreme cererea de

suspendare a executării hotărârii de lichidare, astfel cum indica măsura

provizorie. La 22 martie 2022, Curtea Supremă a respins cererea, hotărând că

executarea hotărârii de lichidare nu „a împiedicat asociația să își exercite

drepturile în temeiul art. 34 din Convenție”, nu „a creat un risc de pierdere a

vieții, a sănătății sau un prejudiciu ireparabil la adresa asociației sau a

membrilor acesteia” și nu a „încălcat dreptul constituțional la libertatea de

asociere”.

14.

În 5 aprilie 2022, hotărârea de lichidare a fost executată și Memorial

Internațional a fost eliminată din Registrul național al persoanelor juridice.

3

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

CA

DRUL JURIDIC ȘI MATERIALELE RELEVANTE

I.

Legea privind agenții străini

A.

Promulgarea Legii privind agenții străini

1.

Definiții

15

.

În 2012, autoritățile ruse au adoptat o serie de modificări la legislația

privind ONG

-

urile, cunoscute colectiv drept Legea privind agenții străini

(Legea nr. 121

-

FZ din 13 iulie 2012). Legea a introdus noțiunea de „agent

străin” la art. 2 alin. (6) din Legea organizațiilor non

-

profit, Legea nr. 7

-

FZ

din 12 ianuarie 1996 („Legea ONP”), care definește un astfel de agent ca

fiind:

„[...] o asociație non

-

profit rusă care primește fonduri și alte bunuri de la state străine,

organele guvernamentale ale acestora, organizații internaționale și străine, cetățeni

străini, apatrizi sau persoane autorizate [de către oricare dintre toți cei menționați mai

sus] sau persoane juridice ruse care primesc fonduri și alte bunuri din sursele menționate

mai sus [...] (surse străine) și care se implică în activități politice, inclusiv activități

politice desfășurate în interesul finanțatorilor străini, pe teritoriul Federației Ruse.”

1

6

.

Conceptul de „activitate politică” a fost definit după cum urmează:

„Se consideră că o organizație non

-

profit, cu excepția unui partid politic, desfășoară

activități politice dacă, indiferent de obiectivele și scopurile sale statutare, participă

(inclusiv financiar) la organizarea și punerea în aplicare a acțiunilor politice pentru a

influența procesul decizional al autorităților statului care afectează politica statului și

opinia publică.

Activitățile din următoarele domenii sunt excluse din sfera de aplicare a «activității

politice»: știință, cultură, arte, sănătate, prevenirea bolilor și protecția sănătății,

asistența socială, protecția maternității și a copilăriei, sprijinul social acordat

persoanelor cu dizabilități, promovarea unui stil de viață sănătos, bunăstarea fizică și

sportul, protecția florei și faunei, activitățile caritabile și asistența din partea

organizațiilor de caritate și voluntare

.”

suplimentare aplicabile „agenților străini

”

(a) Cerința

înregistrăr

ii

1

7

.

Toate organizațiile considerate a se potrivi definiției unui „agent

străin” trebuiau să depună o cerere la Ministerul Justiției pentru a fi înscrise

în registrul agenților străini [art. 32 alin. (7) din Legea ONP și art. 29 din

Legea privind asociațiile publice, Legea federală nr. 82

-

FZ din 19 mai 1995].

(b) Inspecții

neprogramat

e

1

8

.

„Agenții străini” puteau fi inspectați de rutină de către Ministerul

Justiției, cel puțin o dată pe an, și, de asemenea, puteau fi inspectați în mod

neregulat în circumstanțele enumerate la art. 32 alin. (4.2) din Legea ONP, în

special în cazul în care Ministerul Justiției primea informații de la o persoană

4

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

fizică, o organizație sau o autoritate de stat care indicau faptul că un ONG

s

-a

implicat în activități politice și a fost finanțat din străinătate, dar nu s

-a

înregistrat ca „agent străin”; în cazul în care o organizație „agent străin” ar fi

solicitat să fie eliminată din registrul agenților străini

.

(c) Cerințe

de etichetare

19.

„Agenții străini” aveau obligația de a eticheta toate publicațiile pe care

le emiteau sau distribuiau cu o declarație care să ateste că respectivele

publicații proveneau de la o organizație care a fost listată ca „agent străin”

(art. 24 din Legea ONP).

(d) Cerințe

legate de contabilitate și audit

20.

Legea privind agenții străini a introdus, de asemenea, noi cerințe legate

de contabilitate și audit. Rapoartele financiare ale organizațiilor non

-

profit

care exercitau funcțiile unui „agent străin” făceau obiectul unor audituri

obligatorii. Organizațiile aveau obligația de a păstra o situație separată a

veniturilor sau a cheltuielilor obținute din surse străine [art. 32 alin. (1) din

Legea ONP]:

„3. […] organizațiile non

-

profit care exercită funcțiile unui agent străin transmit o

declarație de audit împreună cu documentele menționate mai sus. În

plus, documentele

transmise de organizațiile non

-

profit care exercită funcțiile unui agent străin conțin

informații privind cheltuielile de fonduri și utilizarea altor bunuri primite din surse

străine, precum și privind cheltuielile efective și utilizarea bunurilor [...]

Organizațiile non

-

profit care exercită funcțiile unui agent străin vor transmite

organului competent [Ministerul Justiției] un raport privind activitățile lor și ale

membrilor organelor lor de conducere la fiecare șase luni; la fiecare trei luni, acestea

vor transmite documente conținând informații privind cheltuielile de fonduri și

utilizarea altor bunuri, inclusiv fondurile și bunurile primite din surse străine; anual va

fi transmisă o declarație de audit.”

(e) Cerințe

de raportare

21.

„Agenți străini” aveau obligația de a publica rapoarte bianuale și

anuale:

„3.2. […] o dată pe an, organizațiile non

-

profit care exercită funcțiile unui agent străin

vor publica pe Internet un raport despre activitățile lor conținând aceleași informații

precum cele prezentate unui organ competent [Ministerul Justiției] sau sucursalei locale

a acestuia; la fiecare șase luni, organizațiile vor pune la dispoziție un astfel de raport

pentru a fi publicat în

mass

-

media.

”

22.

Hotărârea Guvernului nr. 212 din 15 aprilie 2006 privind aplicarea

anumitor dispoziții ale legilor federale referitoare la organizațiile

neguvernamentale prevede obligația ONG

-

urilor ruse de a transmite anual

rapoarte despre activitățile acestora și componența organelor de conducere

ale acestora, precum și documente referitoare la cheltuielile și bunurile

acestora [alin. 2 lit. (a)]

.

5

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

B.

Răspunderea penală și administrativă

23.

Legea privind agenții străini a creat, de asemenea, o nouă contravenție,

neîndeplinirea cu rea

-

credință a obligației de a transmite documentele

necesare pentru înregistrarea unei organizații ca „agent străin”, care este

sancționată cu amenzi de până la 300 000 de ruble ruse (RUB) sau cu o

pedeapsă de până la doi ani de închisoare (art. 330.1 din Codul penal). La 30

decembrie 2020, pedeapsa maximă prevăzută de această dispoziție a fost

sporită la cinci ani de închisoare (Legea nr. 525

-

FZ).

24.

La 12 noiembrie 2012 au fost adăugate sancțiuni pentru încălcarea

Legii privind agenții străini în Codul contravențional („CC”). Noul articol

19.7.5

-

2 stabilea o amendă între 100 000

și 300 000

RUB

[între 2 490 și

7 470

de euro (EUR) la cursul de schimb la data intrării în vigoare] care putea fi

impusă în legătură cu o organizație considerată „agent străin” care a transmis

autorităților statului informații incomplete, incorecte sau cu întârziere. Noul

articol 19.34 sancționa organizațiile non

-

profit pentru desfășurarea de

activități fără a fi înregistrate în registrul „agenților străini” (alin. 1) sau

pentru faptul că nu au etichetat publicațiile ca provenind de la o organizație

„agent străin” (alin. 2). Amenda minimă pentru aceste contravenții a fost

stabilită la 300 000 RUB, iar amenda maximă la 500 000 RUB (12 450 EUR).

2

5

.

La 31 decembrie 2014, CC a fost modificat pentru a fi pus în

conformitate cu o decizie a Curții Constituționale (infra, pct.

4

0

)

. În special,

în conformitate cu art. 4.1 alin. (2.2) și (3.2) modificat din CC, cu titlu

excepțional, în cazul în care natura și efectele contravenției, personalitatea

sau situația financiară a unui contravenient impune acest lucru, cuantumul

amenzii poate fi stabilit sub valoarea minimă din dispozițiile relevante din

CC, în cazul în care cuantumul minim al amenzii se ridică la cel puțin 10

000

RUB pentru persoanele fizice, 50

000 RUB pentru

funcționari publici și

100

000 RUB pentru organizații. Cuantumul amenzii nu poate fi mai mic de

jumătate din cuantumul minim al amenzii prevăzute de dispozițiile relev

ante

din CC. La 3 noiembrie 2015, termenul de prescripție pentru neîndeplinirea

obligațiilor prevăzute în legislația privind „agenții străini” a fost extins de la

trei luni la un an (Legea nr. 304

-

F

Z).

C.

Delegarea către Ministerul Justiției a competenței de a adăuga

organizații pe listă

26

.

La 4 iunie 2014, Legea ONP a fost modificată pentru a acorda

Ministerului Justiției competența de a adăuga organizații non

-

profit în

registrul agenților străini în cazul în care considera că o organizație îndeplinea

criteriile prevăzute în lege [art. 32 alin. (7)]

.

6

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

D.

Procedura de eliminare a unei organizații din listă

2

7

.

La 8 martie 2015, o procedură pentru eliminarea unei organizații din

registrul agenților străini a fost adăugată la Legea ONP [art. 32 alin. (7.1)]. O

organizație poate fi eliminată de pe listă dacă, în special, a fost lichidată sau

reorganizată, sau în cazul în care o inspecție extraordinară a stabilit că

organizația nu a primit finanțare străină sau nu s

-

a implicat în activități

politice în Rusia pentru o perioadă de un an înainte de a depune cererea de

eliminare din listă.

E.

Definiția actualizată a „activității politice”

2

8

.

La 2 iunie 2016, definiția activității politice a fost actualizată după cum

urmează:

„O organizație non

-

profit, cu excepția unui partid politic, este considerată

a desfășura

o activitate politică pe teritoriul Rusiei dacă, indiferent de obiectivele și scopurile sale

legale, aceasta se implică în activități în domeniile suveranitate statală, protecția

sistemului constituțional rus, federalism, protecția suveranității și integrității teritoriale

a Federației Ruse, statul de drept, securitate publică, securitate națională și apărare,

politică externă, dezvoltarea socială, economică și națională a Federației Ruse,

dezvoltarea sistemului politic, structura autorităților de stat și locale, [sau] drepturile

omului, cu scopul de a influența politica statului, structura autorităților statului și locale

sau deciziile și acțiunile acestora.

Activitatea de mai sus se poate desfășura în următoarele moduri:

organizarea și desfășurarea de evenimente publice precum întruniri, mitinguri,

demonstrații, marșuri sau pichetări sau orice combinație a acestora, precum și

organizarea și desfășurarea de dezbateri publice, discuții sau discursuri;

încercarea de a obține rezultate specifice în cursul alegerilor sau referendumurilor,

acționând în calitate de observatori, înființarea de comisii pentru alegeri electorale sau

pentru referendumuri, implicarea în activități ale partidelor politice;

transmiterea de petiții publice autorităților și oficialilor de stat și locali și efectuarea

de alte acțiuni care aduc atingere [autorităților publice și funcționarilor], inclusiv acțiuni

care încurajează adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor sau a altor acte

legislative;

diseminarea, inclusiv prin intermediul rețelelor de informații, de opinii cu privire la

deciziile și politica autorităților statului;

formarea de opinie cu privire la aspecte sociale și politice, în special p

rin organizarea

de sondaje de opinie publică și publicarea rezultatelor, sau realizarea de cercetări

sociologice;

implicarea cetățenilor, inclusiv a minorilor, în activitățile de mai s

us;

finanțarea activităților menționate mai sus.

Activitățile din următoarele domenii sunt excluse din sfera de aplicare a «activității

politice»: știință, cultură, arte, sănătate, prevenirea bolilor și protecția sănătății,

asistența socială, protecția maternității și a copilăriei, sprijinul social acordat

persoanelor cu dizabilități, promovarea unui stil de viață sănătos, bunăstarea fizică ș

i

7

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

sportul, protecția florei și faunei, activitățile caritabile și asistența din partea

organizațiilor de caritate și voluntare

.”

F.

Restricții aplicabile organizațiilor considerate „agenți străini”

29.

La 4 noiembrie 2014, Legea nr. 34

4-

FZ a stabilit o formă simplifica

tă

de evidență contabilă care poate fi utilizată de toate organizațiile non

-

profit,

cu excepția organizațiilor considerate „agenți străini” [art. 6 alin. (4)(2) și art.

6 alin. (5)(12) din Legea privind contabilitatea, Leg

ea nr. 402-

FZ din 6

decembrie 2011].

30.

La 24 noiembrie 2014, Legea nr. 355

-

FZ a modificat Legea privind

partidele politice (Legea nr. 95

-

FZ din 11 iulie 2001) pentru a interzice

partidelor politice să primească donații de la organizațiile ruse considerate

„agenți străini” sau să încheie tranzacții cu acestea [art. 30 alin. (3) și art. 31

alin. (4.1)].

31.

Aceasta a modificat, de asemenea, Legea privind alegerile și

referendumurile (Legea nr. 67

-

FZ din 12 iunie 2002) pentru a stabili că

ONG-

urile ruse care fuseseră clasificate drept „agenți străini” nu puteau lua parte

la

campanii electorale sau referendumuri sub nicio formă, alături de persoane

juridice și fizice străine. Le era interzis în mod specific acestor organizații să

promoveze sau să se opună candidaților sau listelor de candidați la alegeri, să

inițieze un referendum sau să organizeze o campanie pentru organizarea unui

referendum, să acționeze în vederea obținerii unui rezultat specific în aleg

eri

sau să participe la monitorizarea alegerilor sau a unui referendum, cu excepția

cazului în care are calitatea de „observator străin (internațional)” (art. 3.6).

Organizațiilor ruse considerate „agenți străini” li s

-

a interzis, de asemenea,

alături de persoane fizice și juridice străine, să contribuie la fondul electoral

al unui candidat în alegeri sau la fondul unui referendum.

32.

Legea privind alegerile pentru Duma de Stat (Legea nr. 20

-

FZ din 22

februarie 2014) și Legea privind alegerile prezidențiale (Legea nr. 19

-

FZ d

in

10 ianuarie 2003) au fost armonizate cu Legea privind alegerile și

referendumurile pentru a împiedica organizațiile ruse considerate „agenți

străini” să participe în vreun fel la pregătirea alegerilor, la campania

electorală sau la finanțarea alegerilor.

33.

La 3 iulie 2016, Legea nr. 287

-

FZ a creat o nouă categorie de

organizații non

-

profit, care erau „furnizori de servicii sociale utile”. Aceste

organizații non

-

profit erau eligibile pentru finanțare prioritară la nivel federal

și regional (art. 31.1 din Legea ONP). Art. 2 alin. (2.2) din Legea ONP

prevedea în mod explicit că organizațiile considerate „agenți străini” nu

puteau fi recunoscute ca „furnizori de servicii sociale utile”.

34.

Legea nr. 203

-

FZ din 19 iulie 2018 a modificat art. 10 alin. (3) din

Legea privind consiliile publice de monitorizare (penitenciare) (Legea nr. 76

-

FZ din 10 iunie 2008) pentru a interzice organizațiilor considerate „agenți

străini” să nominalizeze candidați în consiliile publice de monitorizar

e.

8

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

3

5

.

Legea nr. 362

-

FZ din 11 octombrie 2018 a adăugat art. 5 alin. (1

.1) la

Legea privind evaluarea anticorupției (Legea nr. 172

-

FZ din 17 iulie 2009),

excluzând organizațiile ruse care dețineau statutul de „agent străin” de pe lista

instituțiilor societății civile care aveau dreptul să efectueze o evaluare

anticorupție independentă a proiectelor de lege.

II. CURTEA

CONSTITUȚIONALĂ

3

6

.

La 8 aprilie 2014, Curtea Constituțională a declarat constituționale

dispozițiile Legii privind agenții străini (Decizia nr. 10

-

P) și a oferit o

interpretare a termenului „agent străin”.

3

7

.

În primul rând, a prezentat circumstanțele care trebuiau luate în

considerare pentru a stabili dacă o organizație era finanțată din străinătate:

„[...] Nu există niciun risc de interpretare și aplicare în mod arbitrar a dispozițiilor

privind finanțarea străină, întrucât nu are nicio importanță pentru cât timp, în ce

cuantum sau sub ce formă au fost oferite fondurile străine. Cu toate acestea, este

important să se țină seama de faptul că fondurile relevante și alte bunuri nu trebuie doar

să fie transferate (remise) organizației non

-

profit, ci și să fie primite de aceasta; dacă

refuză să le primească și le returnează sursei străine, în special înainte de a începe

activitatea politică, organizația nu este obligată să depună o cerere de înregistrare ca

agent străin [...]”.

3

8

.

Instanța a descris în detaliu acțiunile care constituiau activitate politică:

„Formele de activitate politică pot fi diverse. În plus față de adunări, mitinguri,

demonstrații, marșuri și pichetări, acțiunile politice pot include: campaniile electorale

și referendumurile; apelurile publice către organele statului; diseminarea de poziții cu

privire la deciziile luate și politica urmată de organele statului, inclusiv diseminarea

prin intermediul rețelelor de informare; alte activități care nu pot fi enumerate în mod

exhaustiv. Atunci când sunt clasificate drept acțiuni politice anumite activități

organizate și desfășurate cu participarea organizațiilor non

-

profit [...] este important să

se determine felul în care acestea pot afecta (fie direct, fie prin influențarea opiniei

publice) procesul decizional al organelor statului și politica statului și, de asemenea,

să

se determine dacă vor declanșa o reacție publică și vor atrage atenția organelor sta

tului

sau societății civil

e.

Activitățile unei organizații non

-

profit în domenii precum știința, cultura, artele,

sănătatea publică, asistența preventivă și asistența medicală, asistența socială, protecția

maternității și a copilului, sprijinul social al persoanelor cu dizabilități, promovarea unui

stil de viață sănătos, exercițiile fizice și sportul, protecția florei și faunei, activitățile

caritabile și ajutorul acordat organizațiilor de caritate și voluntariat nu sunt con

siderate

activități politice [...] chiar dacă scopul acestor activități este influențarea procesului

decizional al organelor statului și politica statului, cu condiția ca acest obiectiv să

rămână în limitele domeniului relevant [...]”.

39.

Atunci când se definește dacă o organizație intenționează să desfășoare

activități politice, este necesar să se ia în considerare următoarele eleme

nte:

„... dacă [membrii unei organizații non

-

profit] participă la activități politice în nume

propriu și din proprie inițiativă, în special, cu încălcarea instrucțiunilor date de

organizație (organele de conducere sau reprezentanții acesteia), nu se aplică

[prevederile din] Legea privind agenții străini [...]”.

9

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

[...] Intenția de a participa la activități politice pe teritoriul Federației Ruse poate fi

confirmată prin: documentele constitutive, mandatul sau alte documente oficiale ale

unei organizații non

-

profit; declarațiile publice ale directorilor (persoanele oficiale)

acesteia care conțin o solicitare de adoptare, modificare sau anulare a anumitor decizii

ale organelor statului; notificări privind adunări, întruniri, demonstrații, marșuri sau

pichetări transmise de o organizație non

-

profit unei autorități executive regionale sau

municipale; întocmirea și prezentarea de inițiative legislative; alte activități publice care

demonstrează în mod obiectiv că organizația non

-

profit intenționează să organizeze și

să desfășoare evenimente politice pentru a influența procesul decizional al organelor

statului și politica statului.”

40.

Curtea Constituțională a hotărât că sancțiunile din CC erau conforme

cu Constituția, cu excepția prevederilor care stabileau cuantumul minim al

amenzilor prevăzute la art. 19.34, în măsura în care natura contravenției nu

putea

fi luată în considerare corespunzător de către instanțe, asociația în culpă

fiind răspunzătoare pentru comiterea contravenției, bunuri și situația sa

financiară, precum și a altor elemente relevante pentru stabilirea unei pedepse

individualizate:

„4,2. [...] Este extrem de dificil și uneori imposibil să se asigure, astfel cum prevede

Constituția, o abordare individuală a impunerii unei amenzi administrative al cărei

cuantum minim este de 100 000 de ruble pentru persoanele oficiale

și 300 000 de ruble

pentru

persoanele juridice, în special întrucât nu este prevăzută nicio alternativă.

[...] Astfel, dispoziția [...] care stabilește cuantumul minim al amenzii administrative

[...] nu este conformă cu prevederile Constituției Federației Ruse [...].

amenzii sub valoarea minimă [...] în cazul în care cuantumul amenzii, astfel cum este

prevăzut [de CC], nu este conform cu scopul sancțiunii administrative și, în mod

evident, are ca rezultat limitarea excesivă a dreptului de proprietate al autorului.

a domnului Zamarianov [...] vor fi reexaminate dacă [...] acestea se bazează pe art.19.34

alin. (1

) din CC [...

]”.

III. DOCUMENTE JURIDICE LA CARE FAC TRIMITERE PĂRȚILE

41.

Prezenta secțiune cuprinde extrase din instrumentele juridice la care

părțile au făcut trimitere în observațiile lor.

A.

Principii

fundamentale

privind

statutul

organizațiilor

neguvernamentale în Europa și Expunerea de motive, Strasbourg,

13 noiembrie 2002, și Recomandarea CM/Rec (2007)14 a

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre

cu privire la statutul legal al organizațiilor neguvernamentale din

Europa (10 octombrie 2007)

42. ONG-

urile pot solicita și primi finanțare

–

în numerar sau donații în

natură

–

de la o altă țară, agenții multilaterale sau un donator instituție sau

persoană fizică, sub rezerva legilor general aplicabile în materie de schimb

10

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

valutar și reglementări vamale (pct. 50 din Principiile fundamentale și

Recomandarea Comitetului de Miniștri). Posibilitatea ca ONG

-

urile să

solicite donații în numerar sau în natură reprezintă un principiu fundament

al,

o consecință naturală a caracterului lor non

-

profit. Astfel de contribuții,

împreună cu veniturile oricărei activități economice, reprezintă sursa vitală

de finanțare a unui ONG în vederea urmăririi obiectivelor sale. Totuși,

această posibilitate ca ONG

-urile

să colecteze fonduri nu este absolută și

poate face obiectul unor reglementări, în vederea protejării publicului

-

țint

ă

(pct. 56 din Expunerea de motive).

43.

În spiritul transparenței și responsabilității, ONG

-

urile trebuie să

prezinte un raport anual membrilor și directorilor acestora. Astfel de rapoarte

pot, de asemenea, să fie prezentate unui organ de supraveghere desemnat, în

cazul în care ONG

-

urilor în cauză li s

-

au acordat privilegii fiscale sau alte

forme de sprijin public. În special, registrele, evidențele și activitățile

relevante ale ONG

-

urilor pot, în cazul în care acest lucru este specificat prin

lege sau prin contract, să facă obiectul unei inspecții din partea unei agenții

de supraveghere. În general, trebuie ca ONG

-ur

ile să aibă conturile auditate

de către o instituție sau o persoană independentă de conducerea acestora (pct.

6

0

-

65 din Principiile fundamentale și pct. 62

-

66 din Recomandarea

Comitetului de Miniștri).

B.

Legea privind înregistrarea agenților străini din Statele Unite ale

Americi

i

44.

Legea privind înregistrarea agenților străini în SUA („LIAS”) din 1938

(52 Stat. 631

-

633), astfel cum a fost modificată în 1942 și 1966 (22 U.S.C.

pct. 611

-

621), a fost adoptată inițial pentru a impune agenților care reprezintă

interesele puterilor străine într

-

o „calitate politică sau cvasi

-

politică” să își

dezvăluie relația cu guvernul străin, pentru ca „guvernul și poporul american”

să poată evalua „declarațiile și activitățile unor astfel de persoane”. În 1966,

legea a fost modificată pentru a

-

i viza pe agenții care lucrau efectiv cu puter

i

străine și care urmăreau să obțină avantaje economice sau politice prin

influențarea procesului decizional guvernamental. Modificările au mutat

accentul legii de la propagandă la lobby politic și au restrâns sensul noțiunii

„agent străin”. Textul actual prevede:

„611. Definiții

În sensul prezentului subcapitol și în scopul aplicării acestuia

–

[...

]

(b) Termenul „comitent străin” include:

(1) un guvern al unei țări străine și un partid politic st

răin;

(2) o persoană din afara Statelor Unite ale Americii [...];

11

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

(3) un parteneriat, o asociație, o societate, o organizație sau o altă combinație de

persoane organizate în temeiul legislației sau având sediul principal al activității

într-

o țară străină.

(c) Cu excepția cazului în care se prevede la subsecțiunea (d) din prezenta secțiune,

termenul „agent al unui comitent străin” are următorul înțeles:

(1) orice persoană care acționează în calitate de agent, reprezentant, angajat sau

funcționar sau orice persoană care acționează în orice altă calitate la ordinul, la

cererea sau sub conducerea sau controlul unui comitent străin sau al unei persoane

ale cărei activități sunt direct sau indirect supravegheate, dirijate, controlate,

finanțate sau subvenționate, în totalitate sau în mare parte, de un comitent străin și

care, direct sau prin intermediul oricărei alte persoane

–

(i) se implică pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în activități politice pentru

sau în interesul unui astfel de comitent

străin;

(ii) acționează pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în calitate de consi

lier în

relații publice, agent de publicitate, angajat în servicii de informare sau consultant

politic pentru sau în interesul unui astfel de comitent s

trăin;

(iii) pe teritoriul Statelor Unite ale Americii solicită, colectează, distribuie sau

distribuie contribuții, împrumuturi, bani sau alte lucruri de valoare pentru sau în

interesul unui astfel de comitent străin

; sau

(iv) pe teritoriul Statelor Unite ale Americii reprezintă interesele unui astfel de

comitent străin în fața oricărei agenții sau oricărui oficial al Guvernului Statelor

Unite ale Americii; și

(2) orice persoană care acceptă, consimte, își asumă sau pretinde să acționeze în

calitate de agent al unui comitent străin, astfel cum este definit la art. (1) din prezenta

subsecțiune, sau care este sau se prezintă ca atare, fie că este sau nu agent, în temeiul

unei relații contractuale.

[...

]

(o) Prin «activități politice» se înțelege orice activitate despre care persoana implicată

crede că va influența în vreun fel sau intenționează să influențeze în vreun fel orice

agenție sau oficial al Guvernului Statelor Unite ale Americii sau orice parte a publicului

din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește formularea, adoptarea sau modificarea

politicilor interne sau externe ale Statelor Unite ale Americii sau în ceea ce privește

interesele publice, politicile sau relațiile unui guvern al unei țări străine sau ale unui

partid politic străin [...]”.

C.

Legea maghiară privind transparenț

a

45

.

Legea maghiară nr. LXXVI din 2017 privind transparența

organizațiilor finanțate din străinătate („Legea privind transparența”)

impunea asociațiilor și fundațiilor (cu excepția asociațiilor sportive și

religioase), partidelor politice și asociațiilor minorităților etnice să solicite

înscrierea într

-

un registru special în cazul în care partea de finanțare externă

a bugetului lor depășea 7

200

000 forinți maghiari (HUF

–

aproximativ

22 100

EUR)

anual, cu riscul plății unor amenzi sau al dizolvării.

Organizațiile finanțate din străinătate făceau obiectul unor cerințe

suplimentare de etichetare și raportare.

12

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

4

6

.

Legea a fost abrogată în aprilie 2021, după ce Curtea de Justiție a

Uniunii Europene (Marea Cameră) a constatat că era contrară legislației UE

[a se vedea hotărârea din 18 iunie 2020,

Comisia împotriva Ungariei

(Transparența asociativă

)

, C

-

78/18, EU:C:2020:476]. Curtea a reținut, în

special, că obiectivul sporirii transparenței finanțării asociative, oricât de

legitim ar fi, nu poate justifica o legislație a unui stat membru care se

întemeiază pe o prezumție

–

de principiu și aplicată nediferențiat

–

potrivi

t

căreia orice ajutor financiar plătit de o persoană fizică sau juridică stabilită în

alt stat membru sau într

-

o țară terță și orice organizație a societății civile care

primește un asemenea ajutor financiar sunt susceptibile, prin ele însele, să

pună în pericol interesele politice și economice ale celui dintâi dintre aceste

state membre, precum și funcționarea fără ingerințe a instituțiilor sale (pct.

86). În ceea ce privește motivele de ordine publică sau de siguranță publică,

Curtea a constatat că pragurile financiare care determină aplicarea obligațiilor

prevăzute de Legea privind transparența au fost stabilite la cuantumuri care

în mod vădit nu păreau să corespundă scenariului unei amenințări suficient

de grave la adresa interesului fundamental al societății, pe care aceste

obligații se presupune că o previn (pct. 94).

4

7

.

Curtea a considerat, de asemenea, că obligațiile instituite de Legea

privind transparența constituie restrângeri ale dreptului la libertatea de

asociere, în special prin faptul că fac semnificativ mai dificilă funcționarea

asociațiilor vizate din cauza efectului descurajator al acestor obligații și a

sancțiunilor aferente oricărei nerespectări a acestora (pct. 115

-

116). În al

doilea rând, obligațiile sistematice impuse asociațiilor și fundațiilor de a se

înregistra și de a se prezenta sub denumirea de „organizație care primește

ajutor din străinătate” erau, de asemenea, susceptibile de a avea un efect

disuasiv asupra participării donatorilor neresortisanți la finanțarea societății

civile, împiedicând astfel activitățile acestor organizații și realizarea

obiectivele urmărite de acestea. Aceste obligații erau, de asemenea, de natură

să creeze un climat generalizat de neîncredere față de asociațiile și fundați

ile

în cauză, în Ungaria, și să le stigmatizeze (pct. 118

-

19). Curtea a făcut

trimitere la constatarea sa anterioară potrivit căreia nu exista nicio justific

are

pentru introducerea acestor obligații suplimentare (pct. 140).

D.

Legea israeliană privind divulgarea de informații

4

8

.

Legea israeliană privind cerințele de divulgare de informații pentru

beneficiarii sprijinului acordat de o entitate a unui stat străin (Codul de legi

5

771

-

2011, 2 martie 2011) stabilește că o organizație care a primit mai mult

de 50% din finanțarea sa de la un stat străin sau o organizație interstatală

trebuie să transmită Ministerului Justiției un formular online care să specifice

identitatea donatorului, valoarea sprijinului primit și scopul sprijinului,

precum și condițiile în care a fost acordat sprijinul, inclusiv angajamentele

asumate de beneficiarul sprijinului față de o entitate dintr

-

un stat străin. În

13

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

plus, un ONG care a primit o donație de la o entitate străină în scopul

finanțării unei campanii speciale de publicitate trebuie să publice, c

a parte a

campaniei sale, faptul că a primit donația.

IV. CADRUL JURIDIC RELEVANT

49.

Prezenta secțiune stabilește evaluările juridice ale Legii privind agenții

străini și efectul acestora asupra ONG

-

urilor ruse.

A.

Organizații interguvernamentale și organisme consultative

1.

Comisia de la Veneția

5

0

.

La 27 iunie 2014, Comisia europeană pentru democrație prin drept

(Comisia de la Veneția) a ajuns la următoarele concluzii referitoare la Legea

privind agenții străini [CDL

-

AD(2014)025].

„132. [...] Utilizarea termenului «agent străin» este extrem de controversată.

Readucând retorica utilizată în perioada comunistă, acest termen stigmatizează ONP

-

urile cărora li se aplică, le pătează reputația și afectează în mod grav activitățile acestora.

Prin urmare, Comisia de la Veneția recomandă renunțarea la acest termen.

133.

Comisia de la Veneția consideră, de asemenea, că obiectivul legitim de a asigura

transparența ON

P

-

urilor care primesc finanțare din străinătate nu poate justifica m

ăsuri

care împiedică activitățile ONP

-

urilor care își desfășoară activitatea în domeniile

drepturile omului, democrația și statul de drept. Prin urmare, recomandă reconsiderarea

creării unui regim special cu înregistrare autonomă, registru special și o serie de

obligații juridice suplimentare.

134.

În cazul menținerii acestui regim juridic specific, trebuie eliminată puterea

autorităților de a proceda la înregistrarea unei organizații non

-

profit ca «agent străin»

(sau alt termen) fără consimțământul organizației non

-

profit [...].

că o organizație non

-

profit primește finanțare străină, ci și că participă la «activități

politice». Această exprimare este însă destul de amplă și vagă, iar practica interpretării

sale de către autoritățile publice a fost până acum destul de disparată, în plus față de

incertitudinile legate de sensul termenului. Prin urmare, Comisia de la Veneția solicită

autorităților ruse să depună eforturi pentru o definire clară a «activităților politice» [...]”.

non

-

profit dă naștere, de asemenea, la preocupări. Rapoartele indică faptul că

organizațiile non

-

profit au făcut obiectul unor numeroase inspecții extraordinare, baza

legală a acestor inspecții rămânând neclară, iar amploarea documentelor solicitate în

timpul acestora diferind destul de substanțial.”

pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

5

1

.

La 15 iulie 2013, Comisarul a formulat o opinie referitoare la legislația

din Federația Rusă privind organizațiile non

-

profit în lumina standardelor

Consiliului Europei. Comisarul a precizat că termenul „agent străin” implică

o conotație de ostracizare sau stigmatizare, că definiția „activității politice”

14

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUS

IEI

este amplă și vagă și că legislația care reglementează activitățile ONG

-

urilor

din Rusia trebuie revizuită pentru a stabili un cadru clar, coerent și

consecvent, în linie cu standardele internaționale aplicabile. Cerințele de

raportare și contabilitate trebuie să fie aceleași pentru toate ONG

-

urile,

indiferent de sursele de venit ale acestora. Acestea trebuie să fie transparente

și coerente și să nu interfereze cu activitățile în curs ale ONG

-

urilor. Nu

trebuie să existe mai mult de o instituție guvernamentală care să se ocupe de

chestiuni precum înregistrarea, raportarea, reglementarea și supravegherea

activităților ONG

-

urilor. Celelalte agenții trebuie să își exercite puterile de

supraveghere numai în cazurile în care există motive rezonabile și obiective

să se considere că organizația în cauză

și

-

a încălcat obligațiile legale.

5

2

.

La 9 iulie 2015, a fost emisă o actualizare, intitulată „Legislația și

practica din Federația Rusă privind organizațiile non

-

profit în lumina

standardelor Consiliului Europei: o actualizare”. Comisarul a analizat

jurisprudența internă și a constatat că cel puțin 189 de cauze au fost aduse în

fața instanțelor de fond și de recurs interne în ceea ce privește aplicarea

legislației privind „agenții străini”. Dintre acestea, cel puțin douăzeci și opt

de decizii au fost pronunțate în favoarea ONG

-

urilor în cauză, iar cel puțin

121 de hotărâri au constatat că legea a fost aplicată în mod corect împotriva

ONG-

urilor. În cel puțin cincizeci și cinci de cauze, hotărârile au devenit deja

executorii. Ca urmare a aplicării legislației privind „agenții străini”, cel puțin

douăzeci de ONG‑uri și

-

au încetat activitatea în totalitate (de exemplu, prin

încetarea voluntară a operațiunilor sau prin suspendarea activității) sau parțial

(de exemplu, prin stoparea unor proiecte specifice). Comisarul a observa

t, în

continuare, că recomandările din opinia anterioară nu au fost puse în aplicare

ș

i

a făcut următoarele recomandări:

„Comisarul face apel la autoritățile ruse să revizuiască legislația privind organizațiile

non

-

profit pentru a stabili un cadru clar, coerent și consecvent în linie cu standardele

europene și internaționale aplicabile [...]. În special, revizuirea legislativă ar trebui să

implice:

•

•

•

utilizarea unor definiții clare în legislație care să prevadă consecințele

juridice ale punerii sale în aplicare;

evitarea utilizării unui limbaj stigmatizant precum «agent străin» față de

organizațiile non

-

profit;

dispoziții juridice nediscriminatorii, inclusiv în domeniul raportării și

sancționării organizațiilor non

-

profit, indiferent de sursele de finanțare ale

acestora

;

•

•

aplicarea criteriilor de «nevoie socială imperioasă» pentru orice intervenț

ie

a statului în libertatea de asociere și de exprimare, inclusiv impunerea de

sancțiuni;

limitarea ingerințelor statului la adresa activităților organizațiilor non

-

profi

t

prin stabilirea unor standarde clare și nepărtinitoare de transparență și

raporta

re;

15

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

•

aplicarea de sancțiuni numai ca măsuri de ultimă instanță, cu respectarea

deplină a principiului proporționalității;

•

revocarea dispozițiilor care stabilesc urmărirea penală a personalului

organizațiilor non

-

profit în cazurile care intră în mod normal sub incidența

procedurilor administrative.”

3.

Organizația Națiunilor Unite

(a) Dreptul

de acces la finanțare

5

3

.

Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului (Rezoluția

53/144 a Adunării Generale din 8 martie 1999) prevede că „orice persoană

are dreptul, individual și în asociere cu alte persoane, de a solicita, primi și

utiliza resurse pentru scopul expres de a promova și a proteja drepturile

omului și libertățile fundamentale prin mijloace pașnice, în conformitate cu

art. 3 din prezenta declarație” (art. 13). Dreptul de acces la finanțare trebuie

să fie exercitat în cadrul juridic al legislației interne

–

cu condiția ca această

legislație să fie conformă cu standardele internaționale în materie de

drepturile omului.

5

4

.

Declarația ONU privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și

de discriminare pe bază de religie sau convingeri (Rezoluția 36/55 a Adunării

Generale din 25 noiembrie 1981) indică faptul că dreptul la libertatea de

gândire, conștiință, religie sau credință include, în special, libertatea „de a

solicita și primi contribuții financiare și de alt tip în mod voluntar din partea

persoanelor și instituțiilor” [art. 6 lit. (f)].

5

5

.

Rezoluția nr. 22/6 a Consiliului Drepturilor Omului privind protecția

apărătorilor drepturilor omului (21 martie 2013) a cerut statelor „să

recunoască public rolul important și legitim al apărătorilor drepturilor omului

[...] respectând independența organizațiilor și evitând stigmatizarea activității

acestora” și „să se asigure că cerințele de raportare impuse [asociațiilor] nu

inhibă autonomia funcțională”; aceste „restricții nu sunt impuse în mod

discriminatoriu surselor potențiale de finanțare” și că „nicio lege nu trebuie

să incrimineze sau să delegitimeze activitățile de apărare a drepturilor omului

ca urmare a originii geografice a finanțării acestora” (A/HRC/RES/22/6,

pct. 5 și 9).

(b) Evaluarea

compatibilității Legii privind agenții străini cu obligațiile Rusiei în

temeiul tratatelor ONU

5

6

.

În observațiile sale finale privind cel de

-

al șaptelea raport periodic al

Federației Ruse privind respectarea Pactului internațional cu privire la

drepturile civile și politice din 31 martie 2015, Comitetul pentru Drepturile

Omului a stabilit că Federația Rusă ar trebui, „cel puțin”, să elimine termenul

de „agent străin” din lege, să clarifice definiția largă a „activităților politice”,

să elimine competența acordată în temeiul legii de a înregistra organizațiile

n

on

-

profit fără consimțământul acestora și să revizuiască cerințele și

16

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

sancțiunile procedurale aplicabile în temeiul legii pentru a asigura necesitatea

și proporționalitatea acestora (CCPR/C/RUS/7/CO). Preocupări similare a

u

fost exprimate de Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale,

în urma examinării celui de

-

al șaselea raport periodic al Federației Ruse.

Comitetul a solicitat guvernului rus, printre altele, să abroge dispozițiile

legislative introduse de Legea privind agenții străini și să creeze un mediu

sigur și de sprijin pentru activitatea ONG

-

urilor și a apărătorilor drepturilor

omului (E/C.12/RUS/CO/6, pct. 7

-

8, 16 octombrie 2017).

5

7

.

În observațiile sale finale privind cel de

-

al șaselea raport periodic al

Federației Ruse din 28 august 2018, Comitetul contra Torturii și

-

a exprimat

convingerea că legislația privind „agenții străini” a fost adesea utilizată ca

mijloc de hărțuire administrativă a organizațiilor pentru drepturile omului,

forțându

-

le să își reducă și să înceteze în cele din urmă activităț

ile

(CAT/C/RUS/CO/6, pct. 28). De asemenea, și

-

a exprimat îngrijorarea cu

privire la revizuirea normelor privind componența consiliilor de monitorizare

a penitenciarelor, fapt care a avut ca rezultat excluderea observatorilor

independenți (pct. 22)

.

B.

Organizații neguvernamentale

1.

Amnesty International

5

8

.

Un raport publicat de Amnesty International în noiembrie 2016

intitulat

„Agenții poporului: patru ani de existență a Legii privind «agenții

străini» în Rusi

a”

a subliniat impactul negativ al Legii privind agenții străini

asupra ONG

-

urilor ruse independente.

5

9

.

Amnesty International a observat că autoritățile ruse au pus în aplicare

Legea privind agenții străini astfel încât aproape orice ONG care primea

fonduri străine să fie înregistrat ca „agent străin”, indiferent de activitățile

sale. Legea privind agenții străini a fost utilizată pentru a submina și

discredita ONG

-

urile eficiente și active. A contribuit la crearea unei

atmosfere de suspiciune și intoleranță. Multe dintre organizațiile care

avuseseră o contribuție semnificativă la promovarea drepturilor omului, a

societății civile și a bunăstării au fost forțate să își înceteze activitatea.

6

0

. ONG-

urile se confruntau cu o alegere dificilă: să accepte fonduri din

străinătate și să fie etichetate ca „agenți străini” sau să refuze fondurile străine

și să se bazeze exclusiv pe sursele ruse, inclusiv donații prezidențiale sau

donații din partea autorităților locale. Cu toate acestea, ONG

-

urile finanțate

de guvern ar fi putut deveni mai puțin independente și mai predispuse la

a

utocenzură.

6

1

.

Amnesty International a recomandat suspendarea și apoi abrogarea

Legii privind agenții străini; recunoașterea publică a importanței ONG

-

urilo

r

în societatea civilă; protecția ONG

-

urilor și apărătorilor drepturilor om

ului

împotriva hărțuirii și atacurilor.

17

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

de resurse pentru drepturile omulu

i

6

2

.

„

«Agenții străini»: inamicii mitici și pierderile reale ale societății

ruse

”

, un raport de cercetare publicat în martie 2015 de Centrul de resurse

pentru drepturile omului, o organizație de informații și servicii juridice pentru

ONG-

urile ruse din Sankt Petersburg, a examinat cazurile în care

organizațiile au fost introduse în mod nevoluntar în registrul agenților străini.

Cercetătorii au concluzionat că legislația privind „agenții străini” înrăutățește

situația ONG

-

urilor. Instanțele locale au adoptat o interpretare foarte largă a

Legii privind agenții străini extinzând termenul de „activitate politică” la

activitățile utile societății, diseminarea de informații și protecția drepturilor

omului. Acest fapt a avut ca rezultat o atitudine prejudiciabilă față de ONG

-

urile care avuseseră o poziție activă în societate și puseseră în aplicare

proiecte care să contribuie la soluționarea problemelor sociale. A avut, de

asemenea, ca rezultat o presiune exercitată asupra liderilor publici,

împ

iedicând activitățile liderilor și activitatea zilnică a ONG

-

urilor.

6

3

.

Cercetătorii au identificat șaptezeci de motive pentru clasificarea

activităților ca fiind „politice”, inclusiv activitățile desfășurate înainte de

adoptarea Legii privind agenții străini: organizarea de campanii educaționale,

evenimente, conferințe și seminare; postarea de informații pe Internet cu

privire la un discurs al directorului unei organizații considerate „agent străin”;

colectarea de semnături; semnarea de petiții în sprijinul unui activist ecologic;

exprimarea intenției de a participa la evenimente publice; participarea

membrilor unei organizații considerate „agent străin” la evenimente în

străinătate; implicarea în nume propriu a directorilor organizațiilor

considerate „agenți străini” în organisme publice de monitorizare; publicarea

de informații și întocmirea de rapoarte privind drepturile omului; sprijinirea

ONG-

urilor; transmiterea unei opinii de specialitate Curții Constituționale;

evaluarea de către experți a legilor; publicarea pe website

-

ul organizației

considerate „agent străin” a unui raport privind activitățile acesteia;

finanțarea unui ONG; donarea de cărți unei biblioteci; lansarea de filme;

distribuirea de pliante; postarea de informații online cu privire la

evenimentele organizate de către ONG

-

uri; organizarea de către ONG

-uri a

unor evenimente la sediul unei organizații considerate „agent străin”;

elaborarea de recomandări autorităților statului; participarea la activitățile

ONG-

urilor; organizarea unei teleconferințe între Moscova și Tbilisi;

publicarea unei analize a legislației rusești pe un website și critici aduse

legislației și autorităților ruse; organizarea de întâlniri cu politicienii; accesul

oferit terților pentru a lua cuvântul la un eveniment organizat de o organizație

considerată „agent străin”; schimbul de informații pe un cont personal de pe

o platformă de comunicare socială; furnizarea de asistență juridică

activiștilor; acordarea de premii; cercetarea științifică; postarea de informați

i

despre o organizație considerată „agent străin” pe website

-

ul unui terț. În

majoritatea cazurilor, activitățile nu priveau chestiuni politice. Cercetătorii au

concluzionat că orice acțiune a ONG

-

urilor putea fi identificată ca activitate

18

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

politică. Indicarea în Legea privind agenții străini

a

activităților ONG

-

urilo

r

în

domeniile știință, protecția florei și a faunei și alte domenii, activități care

nu pot fi considerate politice, nu au modificat situația.

3.

Centrul pentru reformă economică și politică

6

4

.

În decembrie 2015, Centrul pentru reformă economică și politică, o

platformă online pentru experți independenți, a publicat concluziile unei

cercetări privind acordarea de donații prezidențiale ONG

-

urilor. Aceasta a

relevat faptul că sprijinul financiar acordat ONG

-

urilor aliniate statului a

crescut de patru ori după adoptarea Legii privind agenții străini. Între 2013 și

2015, cei mai mari beneficiari ai subvențiilor prezidențiale includeau Biserica

Ortodoxă Rusă și organizațiile sale afiliate; susținătorii ideologiei

„eurasianismului”

–

o ideologie „a celei de

-a tr

eia căi” cultivată intern, cu

tonuri puternice anti

-

occidentale; organizațiile pentru tineri aliniate cu

politica Kremlinului, precum Uniunea Tineretului Rus (RSM); diverse ONG

-

uri active în regiunea anexată Crimeea și „proiecte de companie” ale liderilor

statului, precum Asociația Avocaților din Rusia a prim

-

ministrului

Medvedev, Liga de hochei de noapte a președintelui Putin și un club de

motocicliști pe care acesta îl patrona. Raportul a concluzionat că sistemul de

sprijin financiar servea mai degrabă intereselor statului decât intereselor

societății civile. În plus, în absența cerințelor de raportare, majoritatea

proiectelor, în special proiectele online, nu au fost niciodată puse în aplicare.

ÎN DREPT

I. ASPECTE

DE PROCEDURĂ

A.

Cu privire la conexarea cererilor

6

5

.

Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră necesar

să conexeze examinarea acestora într

-

o singură hotărâre.

B.

Succesiunea procedurală în ceea ce privește organizațiile

reclamante care și

-

au încetat existența

6

6

.

Pentru a examina problema succesiunii în cauzele organizațiilor

reclamante care au încetat să existe, Curtea a solicitat reclamanților să

precizeze dacă o persoană fizică sau juridică și

-

a declarat intenția de a

continua procedurile în respectivele cauze. Reclamanții au furnizat informații

cu privire la fondatori, foști directori, membri și participanți la organizațiile

reclamante dizolvate sau lichidate care și

-

au exprimat dorința de a urmări

procedura în locul acestora. Aceste informații au fost transmise Guvernului

pentru a exprima observații și au fost incluse în părțile relevante din anexă.

19

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

6

7

.

Guvernul a susținut că faptul că anumite organizații reclamante au

intrat în

dizolvare voluntară din cauza „refuzului lor de a se adapta la

realitățile juridice existente” ale legislației privind agenții străini nu poate fi

un motiv valid pentru recunoașterea unei încălcări a drepturilor sau pentru

continuarea procedurilor Convenției după dizolvarea acestora. Alte

organizații reclamante au fost lichidate pentru nerespectarea legislației

privind organizațiile non

-

profit, inclusiv pentru încălcarea obligațiilor de

raportare și de contabilitate. Lichidarea acestora nu a fost rezultatul

presiunilor exercitate de autoritățile statului.

6

8

.

Atunci când se pronunță cu privire la aspectul succesiunii procedurale,

Curtea nu trebuie să decidă dacă a existat o ingerință la adresa drepturilor

reclamanților în temeiul Convenției imputabilă statului sau dacă aceasta a fost

justificată. Problema este una limitată: dacă persoanele care și

-

au exprimat

dorința de a continua procedura în fața Curții în legătură cu cererile formulate

de asociațiile reclamante care au încetat să existe au dreptul să continue

procedura în locul acestora. Curtea reamintește că, pentru a se pronunța în

acest domeniu, aspectul decisiv nu este dacă drepturile în cauză pot fi

transferate persoanelor care doresc să urmeze procedura, ci dacă succesorii

propuși pot, în principiu, să pretindă un interes legitim de a solicita Curții să

examineze cauza pe baza dorinței părții reclamante de a

-

și exercita dreptul de

a formula o cerere individuală în fața Curții. De asemenea, cauzele care

privesc drepturile omului introduse în fața Curții au, în general, o dimensiune

morală pe care aceasta trebuie să o ia în considerare atunci când evaluează

dacă să continue examinarea unei cereri după ce partea reclamantă încetează

să mai existe. Aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât aspectele ridicate

de cauză transcend persoana și interesele unui reclamant individual, întrucât

hotărârile Curții nu au doar scopul de a decide în cauzele prezentate în fața

sa, ci, mai general, de a elucida, de a proteja și de a dezvolta normele instituite

de Convenție, contribuind astfel la respectarea angajamentelor asumate de

către state [a se vedea

Capital Bank AD împotriva Bulgariei

, nr. 49429/99,

pct. 78

-

79, CEDO 2005

-

XII (extrase)]

.

6

9

.

Curtea reamintește că dizolvarea unei asociații afectează atât asociația

în sine, cât și pe președinții, fondatorii și membrii acesteia (a se vedea

Martorii lui Iehova din Moscova și alții împotriva Rusiei

, nr. 302/02, pct. 101,

10 iunie 2010, cu trimiterile suplimentare). Rezultă că foștii directori și

membri ai unei asociații reclamante dizolvate sau lichidate au un interes

personal legitim de a solicita Curții să examineze plângerea respectivei

asociații izvorâtă din alegația potrivit căreia lichidarea sau dizolvarea acesteia

ar fi fost rezultatul presiunilor exercitate de către autoritățile statului. În plus,

problemele ridicate în speță depășesc interesele reclamanților individuali în

ceea ce privește, astfel cum o fac, capacitatea fundamentală a unei organizații

neguvernamentale de a funcționa fără ingerința nejustificată a autorităților

statului. Unul din principalele capete de cerere din speță este acela că, prin

introducerea unor noi măsuri restrictive și a unor cerințe greoaie, autoritățile

20

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

statului au încercat să facă dificilă sau imposibilă menținerea activității

asociațiilor reclamante în calitate de „gardieni publici”. Neexaminarea

temeiniciei capătului de cerere doar pe baza faptului că asociațiile reclamante

ș

i-

au încetat existența prin dizolvare voluntară sau lichidare forțată ar anula

scopul acțiunii lor în fața Curții (a se compara cu

Uniya OOO și Belcourt

Trading Company împotriva Rusiei

, nr.

4437/03 și 13290/03, pct.

264, 19

iunie 2014).

7

0

. În

consecință, Curtea decide că foștii conducători, președinți,

fondatori, directori și membri ai asociațiilor reclamante care și

-

au încetat

existența

–

ale căror nume și poziții sunt prezentate în anexă

–

au calitatea

procesuală de a continua procedura pentru cererile depuse de asociațiile

menționate.

II. CU

PRIVIRE LA PRETINSA ÎNCĂLCARE A ART. 10 ȘI ART. 11 DIN

CONVENȚI

E

71

.

Reclamanții se plâng de faptul că cerințele statutare introduse de

legislația privind „agenții străini” și practica aplicării acesteia au reprezentat

restrângeri neprevăzute și excesive ale libertății lor de exprimare și de

asociere în temeiul art. 10 și 11 din Convenție, ale căror părți relevante sunt

redactate după cum urmează:

Articolul 10

„1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde

libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără

amestecul autorităților publice […].

2.

Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi

supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care

constituie măsuri necesare, într

-

o societate democratică, pentru securitatea națională,

integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și preven

irea

infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor

altora [...].”

Articolul 11

„1. Orice persoană are dreptul la libertatea [...] de asociere [...].

2.

Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea

care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare,

într

-

o societate democratică,

pentru

securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor,

protejarea sănătății sau a moralei ori pentru protecția drepturilor și libertăților altora

[...]”

.

7

2

.

Dat fiind că punerea în aplicare a principiului pluralismului este

imposibilă fără ca o asociație să își poată exprima liber ideile și opiniile,

Curtea a recunoscut că protecția opiniilor și a libertății de exprimare în sensul

art. 10 din Convenție este unul dintre obiectivele libertății de asociere [a se

vedea

Gorzelik și alții împotriva Poloniei

(MC, nr. 44158/98, pct. 91, CEDO

2004-

I, și

Partidul naționalist basc

–

Organizația regională Iparralde

21

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

împotriva Franței

, nr. 71251/01, pct. 33, CEDO 2007

-

II]. O astfel de legătură

este deosebit de relevantă atunci când

–

la fel ca în aceste cauze

–

intervenția

autorităților împotriva unei asociații a reprezentat, cel puțin parțial, o reacție

la opiniile și declarațiile acesteia (a se vedea

Stankov și Organizația

Macedoneană Unită Ilinden împotriva Bulgarie

i

, nr. 29221/95 și 29225/95,

pct. 85, CEDO 2001

-

IX, și

Organizația Macedoneană Unită Ilinden și alții

împotriva Bulgariei

, nr. 59491/00, pct. 59, 19 ianuarie 2006). Prin urmare,

Curtea va examina prezenta cauză în temeiul art. 11 interpretat în lumina art.

1

0.

A.

Cu privire la admisibilitate

1.

Epuizarea căilor de atac interne

7

3

.

Guvernul a ridicat o excepție legată de neepuizarea căilor de atac

interne care privește două aspecte. Acesta a susținut că domnii Sergheiev și

Iukecev și asociațiile Centrul Levada, Academia pentru Drepturile Omului,

Centrul sudic pentru drepturile omului, Asociația Medicală din Ciapaievsk,

Centrul

pentru Drepturile Sociale și ale Lucrătorilor, Misiune Legală, Școala

Recruților, Centrul Sova și Da

-

Da

-

Da nu au solicitat o nouă reexaminare a

deciziilor pronunțate în cauzele administrative după ce acestea au devenit

executabile. Guvernul a susținut, de asemenea, că unii reclamanți nu au

solicitat controlul jurisdicțional al deciziei Ministerului Justiției privi

nd

înregistrarea lor ca „agenți străini”

.

7

4

.

În ceea ce privește primul aspect al obiecției, reclamanții au invocat

jurisprudența Curții, indicând faptul că procedura de control al deciziilor în

cauzele administrative în temeiul art. 30.12 din CC nu constituia o cale de

atac efectivă. În ceea ce privește cel de

-

al doilea aspect, aceștia au arătat că

au primit cu toții amenzi în temeiul art. 19.34 din CC pentru pretinsa lor

neînregistrare ca „agenți străini” și că toate contestațiile împotriva acestor

decizii fuseseră respinse.

7

5

.

Curtea este de acord cu reclamanții. Procedura de contestare

în temeiul

art. 30.12 din CC nu este o cale de atac efectivă care trebuie să fie epuizată [a

se vedea

Smadikov împotriva Rusiei

(dec.), nr. 10810/15, pct. 49, 31 ianuarie

2017]. Organizațiile reclamante au trecut, de asemenea, printr

-

o serie de căi

de atac în cursul procedurilor în care fusese stabilită răspunderea lor pentru

că nu au solicitat înregistrarea ca „agenți străini”. Includerea organizațiilor

reclamante în registrul „agenților străini” era o dovadă suficientă a ingerinței,

indiferent de orice acțiune ulterioară întreprinsă împotriva acestora de către

Ministerul Justiției. Prin urmare, excepția Guvernului este respinsă.

de victimă

76

.

Guvernul a considerat că plângerile anumitor reclamanți erau

inadmisibile

ratione persona

e

, întrucât nu aveau calitatea de „victime” ale

22

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

pretinselor încălcări. În susținerile lor, asociațiile Grupul Helsinki din

Moscova, Centrul Democratic, CAD Memorial și Ieșirea nu puteau pretinde

că erau „victime” deoarece nu fuseseră înregistrate niciodată ca „agenți

străini”. Alți câțiva reclamanți și

-

au pierdut statutul de „victime” ale

pretinselor încălcări din cauza evoluțiilor ulterioare. Primul grup de

organizații reclamante, printre care se numără Mișcarea

T

inerilor

U

maniști,

Centrul Maximum, Perm

-

36, Valul Baikal, Comitetul contra Torturii și

asociația Golos au intrat în dizolvare voluntară pentru a evita plata amenzilor.

Un al doilea grup format din șaisprezece sau mai multe organizații reclamante

a fost eliminat din registrul agenților străini. În cazul asociației Golos și al

doamnei Șibanova, deciziile prin care organizația fusese considerată

neconformă și amendată fuseseră anulate, iar amenzile fuseseră rambursate.

7

7

.

Reclamanții au subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții, o persoană

care s

-

a confruntat cu posibilitatea de a alege fie să își modifice

comportamentul, fie să accepte o restrângere a drepturilor sale poate pretinde

că este „victimă” a pretinsei încălcări, chiar și în lipsa aplicării unui anumit

a

spect al legislației incriminate. În ciuda faptului că unele organizații nu

fuseseră sancționate și că unele măsuri restrictive fuseseră anulate sau

neaplicate, acestea puteau încă să susțină că sunt „victime” ale pretinselor

încălcări, întrucât se aflau în continuare sub amenințarea înregistrării ca

„agent străin” sau a impunerii de sancțiuni în temeiul Legii privind agenții

străini. Pentru a evita acest risc, erau nevoite să refuze finanțarea străină și să

reducă semnificativ domeniul de aplicare al activităților lor sau să ia decizii

privind dizolvarea voluntară, fiind incapabile să asigure finanțare alternativă

din surse ruse. Grupul Helsinki din Moscova a subliniat faptul că a

implementat reduceri de personal, a anulat cursurile anuale de instruire în

m

aterie de drepturile omului și a redus activitățile de monitorizare a

drepturilor omului din regiunile ruse. Centrul Democratic a fost vizat de o

afirmație a procurorului care a avertizat organizația că s

-

ar putea să nu se

conformeze Legii privind agenții străini. Întrucât a refuzat finanțarea străină,

a trebuit să renunțe la plata chiriei pentru sediu și a salariilor. În sfârșit, CAD

Memorial și Ieșirea au intrat în lichidare, anticipând decizia Ministerului

Justiției de a le înscrie în registrul agenților străini.

calitatea organizațiilor reclamante de „victime” ale pretinselor încălcări. Pr

in

urmare, în lipsa altor motive de inadmisibilitate, acest capăt de cerere trebuie

declarat admisibil.

B.

Cu privire la fon

d

1.

Existența unei ingerințe

7

8

.

Organizațiile reclamante au susținut că, prin faptul c

ă le

-

au înregistrat

ca „agenți străini”, utilizând eticheta stigmatizantă de „agent străin”,

restricționându

-

le accesul la finanțare străină, supunându

-

le unui număr mare

23

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUS

IEI

de inspecții și amenzi și unor cerințe contabile excesive și impunându

-le

obligația de a

-

și eticheta publicațiile ca provenind de la un „agent străin”,

autoritățile ruse le

-

au încălcat dreptul la libertatea de exprimare și de asociere.

7

9

.

Guvernul a susținut că obligația de a se înregistra ca „agent străin”

prevăzută de Legea privind agenții străini nu interzicea sau restricționa

capacitatea organizațiilor reclamante de a participa la dezbateri libere și la

activități politice în Rusia și de a

-

și exprima ideile. Prin urmare, nu a existat

nicio ingerință la adresa dreptului acestora la libertatea de exprimare și de

asociere în cadrul art. 10 și 11 din Convenție.

8

0

.

Curtea reamintește că persoanele sau ONG

-

urile pot pretinde că sunt

victime ale unei încălcări în cazul în care sunt membre ale unui grup care

riscă să fie direct afectat de legislație. Chiar și în lipsa unei măsuri individuale

de punere în aplicare, un reclamant poate susține totuși că o lege îi încalcă

drepturile în lipsa unei anumit aspect al modului de executare și, prin urmare,

poate pretinde că este „victimă”, în sensul art. 34, în cazul în care este obligat

fie să își modifice comportamentul, fie riscă să fie sancționat penal pentru

nerespectarea legii [a se vedea

Burden împotriva Regatului Unit

(MC), nr.

13378/05, pct. 34, CEDO 2008, și

S.A.S. împotriva Franței

(MC), nr.

43835/11, pct. 57, CEDO 2014 (extrase)].

8

1

.

Ingerința la adresa dreptului la libertatea de asociere poate avea o

diversitate de forme, precum: solicitarea ca o asociație existentă să se supună

unor proceduri noi de înregistrare (a se vedea

Filiala Moscova a Armatei

Salvării împotriva Rusiei

, nr. 72881/01, pct. 73, CEDO 20

06

-

XI); efectuarea

de inspecții care au ca efect inhibarea activităților unei organizații și

impunerea de sancțiuni [a se vedea

Cumhuriyet Halk Partisi împotriva

Turciei

, nr. 19920/13, pct. 71

-

72, 26 aprilie 2016 (extrase)]; folosirea unor

termeni discutabili pentru a descrie o asociație (a se vedea

Leela Förderkreis

e.V. și alții împotriva Germaniei

, nr. 58911/00, pct. 84, 6 noiembrie 2008);

interzicerea finanțării străine a unui partid politic (a se vedea

Partidul

naționalist basc

–

Organizația regională Iparralde

, citată anterior, pct. 37

-

38); sau a acționa astfel încât o asociație să intre în dizolvare [a se vedea

Partidul pentru Libertate și Democrație (ÖZDEP) împotriva Turciei

(MC),

nr. 23885/94, pct. 26

-

27, CEDO 1999

-

VIII, și

Tebieti Mühafize Cemiyyeti și

Israfilov împotriva Azerbaidjanulu

i

, nr. 37083/03, pct. 54, CEDO 2009].

8

2

.

Curtea observă că, înainte de adoptarea Legii privind „agenții străini”,

numeroase organizații reclamante își desfășurau activitatea de o perioadă

considerabilă de timp, iar unele dintre acestea

–

Grupul Helsinki din

Moscova, Centrul Memorial pentru Drepturile Omului, Mișcarea pentru

Drepturile Omului și Controlul Cetățenilor

–

fuseseră înființate legal chiar

din anii ’90, ca urmare a tranziției democratice în Rusia. Acestea primiseră

fonduri din diferite surse, inclusiv de la donatori individuali și instituționali,

atât locali cât și internaționali.

8

3

.

În urma promulgării Legii privind agenții străini, toate organizațiile

reclamante au fost supuse unor inspecții neprogramate din partea autorităților

24

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

de reglementare și de aplicare a legii, care au încercat să stabilească sursele

finanțării și domeniul de aplicare al activităților acestora (supra, pct.

18

).

Inspecțiile au afectat funcționarea organizațiilor reclamante, în măsura în care

acestea au durat o perioadă mare de timp și au implicat: vizite repetate ale

procurorilor și oficialilor din departamentele de justiție; audierea personalului

organizațiilor reclamante; solicitări ca organizațiile să prezinte un număr

mare de documente care să acopere mai mulți ani de activitate, inclusiv

carta

și documentația financiară, informații privind evenimentele organizate de

organizațiile reclamante și alte documente referitoare la misiunea acestora.

Nerespectarea cererilor de prezentare a documentelor a fost sancționată cu

amenzi substanțiale (supra, pct.

2

4

)

. Curtea a constatat deja că astfel de

cerințe greoaie care au ca efect inhibarea activităților unei organizații pot, în

sine, să constituie o ingerință la adresa dreptului la libertatea de asociere (a

se vedea

Cumhuriyet Halk Partisi

, citată anterior, pct. 71, și

Martorii lui

Iehova din Moscova și alții

, citată anterior, pct. 176).

8

4

.

Odată ce autoritățile interne au stabilit că organizațiile reclamante s

-au

angajat în „activități politice” și au primit „finanțare străină” în sensul Legii

privind agenții străini, organizațiile au primit amenzi pentru neînregistrarea

ca „agenți străini” (supra, pct.

2

4

,

și infra, pct.

355

și

514)

. Acestea s

-au

confruntat, de asemenea, cu opțiunea de a alege între acceptarea etichetei de

„agent străin” sau menținerea activității lor în afara limitelor prevăzute de

Legea privind agenții străini prin respingerea oricăror donații considerate a fi

„finanțare străină” (infra, pct.

500)

. Dacă alegeau prima opțiune, înregistrarea

ca „agent străin” presupunea cerințe suplimentare în materie de contabilitate,

audit, raportare și etichetare (supra, pct.

1

9

,

20

și

2

1

)

. Cel din urmă scenariu

presupunea o reducere a bugetului acestora. Dificultățile financiare care

urmau unei asemenea decizii aveau ca rezultat reducerea personalului și

înghețarea proiectelor. Ambele opțiuni necesitau o ajustare semnificativă din

partea unei organizații în ceea ce privește comportamentul, ceea ce a

reprezentat o ingerință la adresa dreptului acesteia la libertatea de asociere.

Mai mult, cazul Mișcării pentru Drepturile Omului

–

o organizație care a fost

eliminată inițial din registrul agenților străini în 2015 înainte de a fi

reintrodusă în 2019 (infra, pct

. 513

)

–

a demonstrat că chiar și organizațiile

care încercau să își modifice comportamentul în conformitate cu Legea

privind agenții străini s

-

au confruntat în permanență cu riscul de a fi

considerate neconforme și să primească sancțiuni

.

8

5

.

Unele organizații reclamante, inclusiv CAD Memorial și organizația

LGBT Ieșirea, au intrat în dizolvare, temându

-

se că nu vor fi capabile să

p

lătească amenzi și să asigure fonduri alternative pentru activitățile lor

fundamentale. Inspecțiile, sancțiunile și alte restricții privind organizațiile

respective au dus, în cele din urmă, la încetarea existenței acestora ca

persoane juridice. Curtea reamintește că, în măsura în care liderii și membrii

unei asociații decid să își dizolve organizația în speranța de a evita efectele

negative ale legislației interne sau ale acțiunilor autorităților interne, astfel de

25

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

decizii nu pot fi considerate a fi fost luate în mod liber, așa cum ar trebui să

fie în cazul în care acestea sunt recunoscute în temeiul art. 11 [a se vedea

Partidul Libertății și Democrației (ÖZDEP)

, citată anterior, pct. 26; a se

vedea, de asemenea, continuarea procedurilor în cauzele organizațiilor

dizolvate,

Neftianaia OAO Kompaniia Iukos împotriva Rusiei

(dec.), nr.

14902/04, pct. 443, 29 ianuarie 2009, și

Jdanov și alții împotriva Rusiei

,

nr

.

1

2

200/08 și alte 2 cereri, pct. 115, 16 iulie 2019]. Dizolvarea unei

asociații, fie că este efectuată de membrii săi sub presiune sau dispusă de

autoritățile interne, cum era, de exemplu, cazul Asociației Golos (infra, pct.

354)

, reprezintă o ingerință la adresa dreptului la libertatea de asocier

e.

8

6

.

În sfârșit, în ceea ce îi privește pe reclamanții individuali

–

directorii

organizațiilor reclamante

–

ingerința la adresa drepturilor lor a rezultat din

deciziile prin care aceștia au fost amendați pentru că nu au depus cereri de

înregistrare a organizațiilor lor ca „agenți străini”. În plus, în cazul în care o

organizație reclamantă a fost dizolvată din necesitate sau la ordinele

autorităților, actul de dizolvare a încălcat, de asemenea, exercitarea dreptul

ui

la libertatea de asociere de către directorii și membrii acesteia (a se vedea

cazurile Asociației Golos, al Fondului 19/29 și al Centrului Democratic).

8

7

.

În concluzie, Curtea constată că organizațiile reclamante și directorii

acestora au fost direct afectați de o combinație de inspecții, noi cerințe de

înregistrare, sancțiuni și restricții privind sursele de finanțare, precum și de

natura activităților care au fost impuse prin Legea privind agenții străini.

Organizațiile reclamante au fost nevoite să își modifice în mod semnificativ

comportamentul pentru a reduce riscul de a primi noi sancțiuni în temeiul

legii, ceea ce nu a împiedicat însă autoritățile să dispună plata de amenzi

suplimentare în timp ce se aflau în registrul „agenților străini”. Aceste măsuri

au avut ca rezultat dizolvarea anumitor organizații reclamante. Prin urmare,

dreptul organizațiilor reclamante la libertatea de asociere în temeiul art. 11

din Convenție, interpretat în lumina art. 10, a fost încălcat. Curtea respinge,

de asemenea, excepția Guvernului cu privire la calitatea reclamanților de

„victime” ale pretinselor încălcări

.

ingerinței

(a) Principii

general

e

8

8

.

Deși, în contextul art. 11, Curtea a făcut adesea trimitere la rolul

esențial jucat de partidele politice în asigurarea pluralismului și democrației,

asociațiile formate în alte scopuri sunt, de asemenea, importante pentru bu

na

funcționare a democrației. Aceasta pentru că pluralismul se bazează, de

asemenea, pe recunoașterea și respectarea reală a diversității și a dinamicii

tradițiilor culturale, a identităților etnice și culturale, a credințelor religioase,

a ideilor și conceptelor artistice, literare și socio

-

economice. Interacțiune

a

armonioasă a persoanelor și a grupurilor cu identități variate este

fundamentală pentru obținerea coeziunii sociale. Este firesc ca, acolo unde o

26

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

societate civilă funcționează într

-

o stare bună de sănătate, participarea

cetățenilor la procesul democratic să se realizeze în mare măsură prin

apartenența la asociații în care aceștia se pot integra și pot urmări împreună

obiective comune (a se vedea

Gorzelik și alții

, citată anterior, pct. 92, și

Jdanov și alții

, citată anterior, pct. 139).

(b) „Prevăzute

de lege”

8

9

.

Curtea va examina, în primul rând, dacă se poate afirma că măsurile

adoptate împotriva reclamanților au fost „prevăzute de lege”. Ingerința avea

temeiul statutar în dispozițiile Legii privind agenții străini, care a instituit un

regulament

-

cadru aplicabil organizațiilor non

-

profit ruse despre care se

considera că primesc „finanțare străină” și se implică în „activități politice”

.

90.

Cu toate acestea, Curtea reamintește că expresia „prevăzută de lege”

nu presupune doar ca măsura să aibă o bază în dreptul intern, ci face trimitere

și la calitatea legii în cauză. În plus, legea trebuie să fie suficient de clară și

previzibilă astfel încât să ofere persoanelor indicii adecvate cu privire la

circumstanțele în care și la condițiile în care autoritățile publice au dreptul de

a recurge la astfel de măsuri criticate. Dreptul intern trebuie, de asemenea, să

permită o măsură de protecție juridică împotriva ingerințelor arbitrare ale

autorităților publice la adresa drepturilor garantate de Convenție.

(i) Cu

privire la întrebarea dacă interpretarea termenului „activitate politică” era

suficient de clară și previzibilă

(α) Argumentele

părțilo

r

91.

Reclamanții au susținut că Legea privind agenții străini definea

„activitatea politică” ca fiind o activitate care include orice efort comun de

soluționare a problemelor sociale ale cetățenilor uniți

într-

o organizație. Deși

sensul general acceptat al activității politice privea în principal lupta pentru

putere, legislația rusă redefinise acest termen pentru a include majoritatea

activităților care constituiau esența activității oricărei organizații no

n-

profit,

în special a organizațiilor active din punct de vedere social. În sensul Legii

privind agenții străini, orice activitate care avea rezonanță publică și era

capabilă să influențeze opinia publică era considerată „politică”. O astfel de

definiție vastă a activității politice fusese utilizată în mod intenționat de

autorități pentru a restricționa activitățile organizațiilor reclamante și pentru

a suprima diseminarea ideilor care deviau de la poziția oficială sau o criticau.

92.

Potrivit Guvernului, noțiunea „activitate politică” din Legea privind

agenții străine fusese formulată în mod clar încă de la început, iar activități

le

din domeniile știință, cultură, arte, asistență medicală, activități caritabile și

altele au fost excluse din domeniul de aplicare al acesteia (supra, pct.

15

).

Decizia Curții Constituționale din 2014 a adus clarificări cu privire la formele

pe care activitățile politice le

-

ar putea lua (supra, pct

. 38)

. În 2016, definiția

a fost actualizată pentru a specifica formele și domeniile în care ar putea ave

a

27

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

loc „activitate politică” și obiectivele unei astfel de activități (supra, pct

. 28

).

Nu exista nicio îndoială cu privire la domeniul de aplicare al termenului,

întrucât definițiile general acceptate ale activității politice puteau fi găsite și

în dicționarele ruse, inclusiv un dicționar din 1996 pentru stat, politici și

servicii statale, un dicționar de politici din 2001 și un amplu dicționar

enciclopedic de drept din 2006. În sfârșit, Guvernul a susținut, făcând

trimitere la hotărârea în cauza

Animal Defenders International împotriva

Regatului Unit

[(MC), nr. 48876/08, pct. 59, CEDO 2013 (extrase)], că

definiția „activității politice” din dreptul britanic nu era mai detaliată, clară și

precisă decât noțiunea echivalentă din dreptul rus.

93.

Comisarul a susținut că aplicarea Legii privind agenții străini a

dezvăluit o incertitudine fundamentală în jurul termenului de „activitate

p

olitică”, astfel cum este interpretat de puterea executivă, organele de

urmărire penală și puterea judecătorească. De exemplu, autoritățile au stabilit

că traducerea și analiza hotărârilor Curții (în cazul Centrului pentru Apărarea

Mass

-

media din Voronej) sau diseminarea opiniilor Comisarului în ceea ce

privește Legea privind agenții străini prin intermediul website

-ului unei

asociații (Mamele Soldaților din Skt. Petersburg) constituiau „activități

politice”, în măsura în care toate aceste activități se încadrau în exercitarea

legitimă a libertății de exprimare. Activitățile calificate drept „politice” în

temeiul Legii privind agenții străini reprezentau unele dintre cele mai

frecvente metode practicate, de bază și naturale, metode pe care instituțiile

societății civile le foloseau pentru a

-

și efectua activitățile. În plus, acestea

constituiau elemente importante ale procesului democratic.

94.

SIDO, CIJ, Amnesty International și Media Legal Defence Initiative

au caracterizat termenul „activitate politică” ca fiind prea vag și unul care

încălca dreptul ONG

-

urilor de a comunica cu organizațiile internaționale și

acorda autorităților o putere discreționară mult prea largă.

(β) Principiile

aplicabil

e

9

5

.

Curtea a admis că un comportament care poate implica participarea

la

activități politice nu poate fi definit cu precizie absolută și poate include

participarea la adunări pașnice, declarații în presă, participarea la programe

de radio sau televiziune, publicații sau aderarea la sindicate, asociații sau alte

organizații care reprezintă și protejează diferite interese de grup [a se vedea

Rekvényi împotriva Ungariei

(MC), nr. 25390/94, pct. 36, CEDO 1999

-

III].

Evident, opiniile juridice cu privire la obiectivele care trebuie considerate

„politice” pot să difere, având în vedere că este o noțiune largă, deschisă unor

interpretări foarte diverse (a se vedea

Jecev împotriva Bulgariei

, nr.

57045/00, pct. 39, 21 iunie 2007). Cu toate acestea, o normă nu poate fi

considerată o „lege” decât dacă este formulată astfel încât să permită

cetățenilor să prevadă, în măsura în care este rezonabil date fiind

circumstanțele, că un anumit comportament ar putea avea consecințe legale

28

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

sau sancțiuni specifice [a se vedea

Öztürk împotriva Turciei

(

MC), nr.

22479/93, pct. 54, CEDO 1999

-

VI].

(γ) Interpretarea

și aplicarea excepțiilor în ceea ce privește „activități

le politice”

9

6

.

În pofida faptului că anumite domenii de activitate au fost excluse în

mod explicit din domeniul de aplicare al „activităților politice” al Legii

privind agenții străini, autoritățile și instanțele din Rusia au interpretat

termenul „activități politice” înt

r

-

un mod atât de larg încât au fost incluse

activitățile obișnuite ale organizațiilor societății civile, în special cele din

domeniile de mediu, culturale sau sociale. Autoritățile puteau defini drept

„politică” orice activitate legată într

-

un fel de funcționarea normală a unei

societăți democratice și, prin urmare, puteau dispune ca organizațiile

relevante să se înregistreze ca „agenți străini” sau să plătească amenz

i.

9

7

.

În special, autoritățile înscriau organizațiile neguvernamentale

în

registrul agenților străini pentru că desfășurau următoarele activități în

domeniul mediului: organizarea unei conferințe asupra impactului negativ al

structurilor hidraulice asupra râurilor, protecția râurilor, dezvoltarea

ecoturismului, educația ecologică și participarea la consultări publice asupra

evaluării impactului asupra mediului (Valul Baikal); sprijinirea unui activist

de mediu (Centrul Dront); contribuția la dezvoltarea educației și inițiativelor

în domeniul mediului (Ecodefence); promovarea gestionării durabile a

resurselor de apă, a măsurilor de stimulare a consumatorilor de apă și a

acțiunilor de mediu și prezentarea rezultatelor unui studiu sociologic în cadrul

unei mese rotunde (Centrul pentru Ecologie și Securitate); curățarea malurilor

râurilor locale și restaurarea pădurilor (Fundația pentru Natură); postarea pe

Internet a unor desene având ca subiect un depozit de deșeuri nucleare și

organizarea de competiții cu bicicleta pentru a promova valorile ecologice

(

Lumea Verde

–

organizația locală); organizarea de discuții despre

schimbările climatice, impactul acestora asupra populațiilor indigene și

impactul operațiunilor miniere asupra terenurilor populațiilor indigene

(Centrul pentru Populațiile Indigene); implicarea într

-

o campanie de

conservare a pădurilor și informarea publicului cu privire la starea mediului

(Mișcarea pentru Natură); publicarea pe internet de publicații privind

problemele de mediu (Parteneriatul pentru Dezvoltare); promovarea utilizării

energiei nepoluante (Planeta Speranței); punerea în aplicare a unei inițiative

de sprijinire a membrilor Greenpeace (Centrul Ecologic Siberian) (infra, pct.

2

10

,

283,

2

90

,

297,

3

11

,

381,

416,

519,

533,

554, ș

i

6

31

).

9

8

.

De asemenea, activitățile culturale și sociale au fost considerate ca

fiind „activități politice”: o masă rotundă privind renunțarea la grupele cu orar

prelungit în grădinițe (Centrul pentru Drepturile Sociale și ale Lucrătorilor);

recomandări privind un centru de medicină sportivă, servicii funerare și

asistență pentru persoanele fără adăpost; distribuirea gratuită de prezervati

ve

și seringi (Asociația Medicală din Ciapaievsk); susținerea unei petiții adresate

unui guvernator privind un program regional pentru persoanele cu dizabilități

29

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

și participarea la o conferință privind antreprenoriatul social (Centrul Orientul

Îndepărtat); criticarea unei propuneri de anulare a prestațiilor plătite

persoanelor cu mai mulți copii, interzicerea utilizării apei potabile pentru

udarea grădinilor (Parcul Gagarin); protecția bunurilor și a zonelor culturale,

elaborarea de expertize cu privire la acest subiect și colectarea de informații

privind amenințările la adresa obiectelor de patrimoniu cultural (Lumea

Verde și Centrul Perm pentru Drepturile Omului); monitorizarea evoluțiilor

sociale și economice și organizarea de discuții privind probleme sociale și

locuințele (Centrul Levada); tipărirea unei publicații privind dreptul la

tratament la terapie

balneară în Perm (Centrul Perm pentru Drepturile

Omului); organizarea de forumuri pe probleme sociale presante (Perm

-

36);

sesiuni de formare a medicilor în domeniul prevenirii HIV și a bolilor cu

transmitere sexuală în comunitatea homosexuală (Rakurs) (infra, pct.

222

,

236,

3

04

,

3

39

,

374

451,

540,

547

și

5

75

).

99.

Alte organizații reclamante, între care Centrul pentru Drepturile

Sociale și ale Lucrătorilor, Centrul pentru Studii Sociale, Ieșirea, Academia

pentru Drepturile Omului, Migrația în secolul al XXI

-

lea și Femeile Donului,

au fost considerate ca nefiind în conformitate cu Legea privind agenții străini

în ceea ce privește activitățile din domeniul protecției drepturilor omului,

deoarece au luat atitudine în favoarea drepturilor muncitorilor, a drepturilor

persoanelor LGBT și femeilor, precum și a drepturilor migranților. În alte

cazuri, evenimente comemorative au fost considerate „activități politice”, la

fel ca în cazul Centrului pentru Apărarea Mass

-

media și al Centrului Sudic

pentru Drepturile Omului (infra, pct. 473 și 653).

100.

Exemplele de mai sus demonstrează că excluderile din domeniul de

aplicare al conceptului de „activități politice”

–

precum cultura, securitatea

socială, protecția florei și faunei și munca caritabilă

–

stabilite în Legea

privind agenții străini (supra, pct

. 28)

au devenit lipsite de sens prin practica

imprevizibilă a legii, confirmată de instanțele ruse. De exemplu, Valul Baikal,

o organizație ecologică activă în protecția florei și faunei, care nu este

considerată activitate politică, a fost considerată ca fiind implicată în

„activități politice” după ce a exprimat o opinie cu privire la deciziile

autorităților statului privind protecția plantelor sau alte aspecte de mediu,

întrucât „exprimarea de opinii cu privire la deciziile autorităților statului”

constituie o activitate „politică” (infra, pct.

2

15

).

(δ) Distincția

între activitățile unei organizații și personalul acesteia

101.

Curtea Constituțională a solicitat ca autoritățile să facă o distincție

între activitățile membrilor și directorilor organizațiilor, desfășurate în nume

propriu, și cele desfășurate în numele unei organizații. Doar aceste din urmă

activități, nu și primele, ar putea intra în domeniul de aplicare al „activităților

politice” prevăzute de Legea privind agenții străini (supra, pct

.

3

9

)

. Cu toate

acestea, în practică, declarațiile sau pozițiile directorilor organizațiilor

reclamante au fost atribuite în mod curent organizațiilor înseși, fără a se stabil

i

30

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

dacă acestea fuseseră făcute în nume propriu sau în numele organizației.

Referitor la cauzele Centrul pentru Educație Cetățenească, Centrul Dront,

Misiunea Legală, Centrul pentru Apărarea Mass

-

media, Mișcarea pentru

Drepturile Omului, Planeta Speranței, Centrul Renaștere, Școala Recruților,

Centrul Sova și Femeile Donului, autoritățile au luat în considerare

declarațiile pe care directorii organizațiilor le făcuseră în cursul unor discuții,

interviuri sau pe website

-

uri, precum și participarea acestora la proiecte, unul

dintre aspectele „activității politice” ale organizațiilor reclamante (infra, pct.

257,

283,

4

44

,

472,

512,

554,

596,

624,

659

și

689)

. Referitor la cauzele Valul

Baikal și Centrul Perm pentru Drepturile Omului, comentariile directorului

pe blogul personal al unui jurnalist, o cerere de interzicere a arderii terenurilor

agricole înaintată autorităților statului și blogul personal al fondatorului au

fost considerate „activități politice” ale organizațiilor (infra, pct.

210

și

5

40

)

.

În cauza Memorial Riazan, autoritățile au considerat fotografiile postate de

directorul organizației reclamante pe pagina sa personală de pe o rețea socială

ca fiind „activitate politică” (infra, pct.

603)

. Rezultă că, în lipsa unei

reglementări juridice clare și previzibile, organizațiile reclamante era

u

nevoite să se confrunte cu riscul ca orice afirmații ale directorilor, membrilor

sau fondatorilor lor, inclusiv comentariile de pe conturile lor private de pe

platformele de socializare, să fie clasificate drept „activitate politică” ale

organizațiilor.

102.

În alte cauze, autoritățile au stabilit o legătură între activitatea

directorilor organizațiilor reclamante în cadrul unor organe ale statului

–

organe în care fuseseră numiți în calitate personală sau profesională, nu ca

reprezentanți ai organizațiilor lor

–

și activitățile organizațiilor înseși. În

cauzele Asociația Agora, Asociația Medicală din Ciapaievsk, Centrul pentru

Educație Cetățenească, Comitetul contra Torturii și Centrul pentru Apărarea

Mass

-

media, activitățile directorilor sau fondatorilor acestora în cadrul

Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului și al organelor

guvernamentale regionale au fost considerate de autorități ca fiind „activit

ăți

politice” ale organizațiilor reclamante (infra, pct

. 208,

236,

257,

270

și

4

72

).

(ε) Interpretări

ale formelor de „activități politic

e”

103.

Curtea Constituțională a subliniat, de asemenea, formele în care se

poate manifesta în sine intenția de a se implica în activități politice, precum

și probele care fac evidentă o astfel de intenție. Aceasta a subliniat, de

asemenea, că scopul final al activităților politice era de a influența procesul

decizional al organelor statului și politicile statului (supra, pct.

39).

În

practică, însă, autoritățile au renunțat la cerința de a demonstra că opiniile

exprimate ar fi putut avea un impact asupra deciziilor lor. În cauza

Observatorul de Mediu Sahalin, autoritățile au considerat semnarea unei

scrisori adresate organizațiilor și activiștilor ecologici ucraineni și care a f

ost

publicată pe website

-

ul Wildlife Conservation Centre în timpul conflictului

ruso

-

ucrainean din 2014 ca fiind „activitate politică”. Scrisoarea nu era

31

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

adresată autorităților vreunui stat, destinatarii acesteia erau exclusiv

organizații de mediu și activiști din Ucraina și nu conținea solicitări sau

pretenții adresate autorităților (infra, pct

.

610

și

612)

. Cu toate acestea,

instanțele din Rusia au considerat scrisoarea de solidaritate ca fiind „activitate

politică” din partea organizației reclamante. În cauza Centrul Levada,

instanțele interne au hotărât că opiniile privind regimul politic din Rusia

exprimate de directorul organizației reclamante și de șeful unui departament

într-

o prelegere, în interviuri și în articolele publicate pe un website

demonstrau că Centrul Levada a exercitat o „activitate politică”; instanțele au

formulat această constatare fără a analiza dacă opiniile respectiv

e

încurajaseră o schimbare a politicii autorităților (infra, pct

. 453

).

(στ) Concluzie

104.

Având în vedere faptul că termenul „politic” este în mod inerent vag

și poate fi supus unor interpretări diverse, necesitatea unei interpretări stabile,

coerente și previzibile a acestuia a fost cu atât mai importantă în cauzele

respective. Dicționarele, la care Guvernul face trimitere, pot fi folosite pentru

a stabili sensul obișnuit al cuvintelor, dar nu sunt un substitut al preciziei

legislative și al jurisprudenței consacrate. Autoritățile ruse au aplicat o

interpretare extinsă și imprevizibilă noțiunii „activități politice” care a fost

utilizată în Legea privind agenții străini, pentru a include chiar și activitățile

care erau enumerate în mod specific ca fiind excluse din domeniul său de

aplicare și au tratat fără discriminare activitățile organizațiilor, pe cele ale

directorilor sau membrilor acestora care au acționat în nume propriu, precum

și pe cele care nu aveau finalitatea necesară pentru a influența deciziile și

politica statului. În timp ce Legea privind agenții străini impunea ca scopul

de a influența politica statului să fie calificat drept activitate politică (supra,

pct.

28)

, practica executivului și a altor autorități a extins conceptul de

„activitate politică” la orice formă de susținere publică cu privire la un set

extrem de larg de probleme, fără a stabili dacă organizația și

-

a desfășurat

activitățile cu scopul de a influența politica statului. Clasificarea activităților

ONG-

urilor pe baza criteriului respectiv

–

dacă acestea constituiau sau nu

„activități politice”

–

a produs rezultate incoerente și a generat nesiguranță în

rândul ONG

-

urilor care doreau să se implice în activități ale societății civile

legate, în special, de drepturile omului sau de protecția mediului sau de

activități caritabile, mai ales că instanțele naționale nu au oferit o orientare

coerentă privind acțiunile care constituiau sau nu „activități politice” [a se

vedea

Jecev

, citată anterior, pct. 55, și

Organizația Macedoneană Unită

Ilinden și alții împotriva Bulgariei (nr. 2)

, nr. 34960/04, pct. 39, 18 octombrie

2011].

32

HOTĂRÂREA ECODEFENCE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA RUSIEI

(ii) Cu privire la întrebarea dacă prevederile referitoare la „finanțarea străină”

sunt suficient de previzibile

(α) Argumentele

părțilo

r

1

05

.

Organizațiile reclamante au subliniat că prevederile referitoare la

finanțarea străină cuprinse în Legea privind agenții străini nu erau previzibile

și nu stabileau nicio sumă, perioadă sau formă de finanțare străină necesară

pentru ca o organizație să fie declarată „agent străin”. Autoritățile ruse au

adoptat o interpretare excesiv de largă și imprevizibilă a termenului „finanțare

străină”. Astfel cum a demonstrat aplicarea practică a Legii privind agenții

străini, nu doar primirea de fonduri sau alte bunuri de către ONG

-

uri a fost

considerată finanțare străină, ci și plățile în numerar către angajații