Sari la conținut
CtEDO 14.06.2022 RO

CASE OF ECODEFENCE AND OTHERS v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
14.06.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Articole
Articolul 11, Articolul 34, Articolul 35, Articolul 41
Concluzie
  • Excepție preliminară
  • Ratione personae
  • Încălcare — Articolul 11
  • Încălcare — Articolul 34
  • Pecuniary and non-pecuniary damage - award
conform formulării originale HUDOC
Citează această cauză
CASE OF ECODEFENCE AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2022)

This document has been translated and revised with the financial assistance of the Council of Europe. The European Institute of Romania is solely responsible for this translation. Acest document a fost tradus și revizuit cu asistența financiară a Consiliului Europei. Institutul European din România este singurul responsabil pentru această traducere.

CAUZA

(Cererea nr. 9988/13 și alte 60 de cereri – a se vedea lista anexată ) HOTĂRÂRE Art. 11 (interpretat în lumina art. 10) • Libertatea de asociere • Aplicarea Legii privind agenții străin i organizațiilor neguvernamentale reclamante și directorilor acestora, fără a fi prevăzută de lege și nici necesară într - o societate democratică • Conceptele „activitate politică” și „finanțare străină”, insuficient de previzibile și lipsite de suficiente garanții împotriva abuzurilor • Lipsa unor motive relevante și suficiente pentru crearea statutului special de „agenți străini”; impunerea unor cerințe sau restricții suplimentare organizațiilor înregistrate astfel și sancționarea încălcărilor într - un mod imprevizibil și disproporționat • Regim juridic care produce un efect descurajator semnificativ în ceea ce privește opțiunea de a solicita sau accepta orice finanțare străină, în special în ceea ce privește subiecte sensibile sau nepopulare pe plan intern Art. 34 • Încurajarea exercitării dreptului de a formula o plângere • Nerespectarea măsurilor provizorii indicate de Curte prin punerea în executare a hotărârii de dizolvare a unei organizații neguvernamentale STRASBOURG 14 iunie 2022 DEFINITIVĂ 10 octombrie 202 2 Hotărârea a devenit definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție.

Poate suferi modificări de formă.

În cauza Ecodefence și alții împotriva Rusiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într - o cameră compusă din: Georges Ravarani, președinte , Georgios A. Serghides, Darian Pavli, Anja Seibert - Fohr, Peeter Roosma, Andreas Zünd, Frédéric Krenc, judecători , și Milan Blaško, grefier de secție, Având în vedere: cele șaizeci și una de acțiuni formulate la Curte împotriva Federației Ru se în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către șaptezeci și trei de organizații neguvernamentale ruse și de directorii acestora („reclamanții”), la datele indicate în anexă; decizia de a comunica guvernului rus („Guvernul”) capetele de cerere privind restrângerile drepturilor reclamanților la libertatea de exprimare și asociere, precum și la protecția împotriva discriminării și presiunii excesive, și de a declara inadmisibile celelalte capete de cerere, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți, observațiile prezentate de Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei („Comisarul”) (art. 36 § 3 din Convenție); observațiile prezentate de următorii intervenienți terți cărora li s - a acordat cererea de a interveni de către președintele de secție (art. 36 § 2 din Convenție): Institutul pentru Drept și Politici Publice (IDPP);

Raportorul special al Organizației Națiunilor Unite privind situația apărătorilor drepturilor omului („Raportorul special”); Serviciul Internațional p entru Drepturile Omului (SIDO); Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ); Amnesty International; un grup de organizații neguvernamentale maghiare, între care Comitetul Helsinki Ungaria, Uniunea Maghiară pentru Libertăți Civile, Transparency International Ungaria, Atlatszo.hu și Inst itutul pentru Politici Károly Eötvös („ONG - urile maghiare”); Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului (Polonia); Media Legal Defence Initiative; decizia președintelui Camerei de a - l desemna pe domnul judecător G.A.

Serghides judecător a d - hoc [art. 29 § 2 lit. (b) din Regulamentul Curții], întrucât domnul Mihail Lobov, judecătorul ales pentru Rusia, s - a abținut de la judecarea cauzei (art. 28 § 3 din Regulamentul Curții) și niciuna dintre cele trei persoane desemnate de Guvern ca fiind eligibile pentru a fi judecători ad - hoc nu s - au pus la dispoziția Curții [art. 29 § 1 lit. (c) și art. 29. § 5]; după ce a deliberat în camera de consiliu, la 17 mai 2022, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dat ă: 1

INTRODUCER E

activitățile organizațiilor reclamante și un proces penal împotriva directorului unei asociații. Multe dintre organizațiile reclamante au fost dizolvate pentru încălcarea cerințelor aplicabile „agenților străini” sau au fost obligate să ia decizii privind dizolvarea voluntară întrucât nu au putut plăti amenzile sau pentru a evita noi sancțiuni.

CA

I. Legea privind agenții străini A. Promulgarea Legii privind agenții străini 1. Definiții 15 . În 2012, autoritățile ruse au adoptat o serie de modificări la legislația privind ONG - urile, cunoscute colectiv drept Legea privind agenții străini (Legea nr. 121 - FZ din 13 iulie 2012). Legea a introdus noțiunea de „agent străin” la art. 2 alin. (6) din Legea organizațiilor non - profit, Legea nr. 7 - FZ din 12 ianuarie 1996 („Legea ONP”), care definește un astfel de agent ca fiind: „[...] o asociație non - profit rusă care primește fonduri și alte bunuri de la state străine, organele guvernamentale ale acestora, organizații internaționale și străine, cetățeni străini, apatrizi sau persoane autorizate [de către oricare dintre toți cei menționați mai sus] sau persoane juridice ruse care primesc fonduri și alte bunuri din sursele menționate mai sus [...] (surse străine) și care se implică în activități politice, inclusiv activități politice desfășurate în interesul finanțatorilor străini, pe teritoriul Federației Ruse.” 1 6 . Conceptul de „activitate politică” a fost definit după cum urmează: „Se consideră că o organizație non - profit, cu excepția unui partid politic, desfășoară activități politice dacă, indiferent de obiectivele și scopurile sale statutare,

participă (inclusiv financiar) la organizarea și punerea în aplicare a acțiunilor politice pentru a influența procesul decizional al autorităților statului care afectează politica statului și opinia publică.

Activitățile din următoarele domenii sunt excluse din sfera de aplicare a «activității politice»: știință, cultură, arte, sănătate, prevenirea bolilor și protecția sănătății, asistența socială, protecția maternității și a copilăriei, sprijinul social acordat persoanelor cu dizabilități, promovarea unui stil de viață sănătos, bunăstarea fizică și sportul, protecția florei și faunei, activitățile caritabile și asistența din partea organizațiilor de caritate și voluntare .” 2. Cerințe suplimentare aplicabile „agenților străini ” (a) Cerința înregistrăr ii 1 7 . Toate organizațiile considerate a se potrivi definiției unui „agent străin” trebuiau să depună o cerere la Ministerul Justiției pentru a fi înscrise în registrul agenților străini [art. 32 alin. (7) din Legea ONP și art. 29 din Legea privind asociațiile publice, Legea federală nr. 82 - FZ din 19 mai 1995]. (b) Inspecții neprogramat e 1 8 . „Agenții străini” puteau fi inspectați de rutină de către Ministerul Justiției, cel puțin o dată pe an, și, de asemenea, puteau fi inspectați în mod neregulat în circumstanțele enumerate la art. 32 alin. (4.2) din Legea ONP, în special în cazul în care Ministerul Justiției primea informații de la o persoană 4

fizică, o organizație sau o autoritate de stat care indicau faptul că un ONG s -a implicat în activități politice și a fost finanțat din străinătate, dar nu s -a înregistrat ca „agent străin”; în cazul în care o organizație „agent străin” ar fi solicitat să fie eliminată din registrul agenților străini . (c) Cerințe de etichetare 19. „Agenții străini” aveau obligația de a eticheta toate publicațiile pe care le emiteau sau distribuiau cu o declarație care să ateste că respectivele publicații proveneau de la o organizație care a fost listată ca „agent străin” (art. 24 din Legea ONP). (d) Cerințe legate de contabilitate și audit

B. Răspunderea penală și administrativă

D. Procedura de eliminare a unei organizații din listă 2 7 . La 8 martie 2015, o procedură pentru eliminarea unei organizații din registrul agenților străini a fost adăugată la Legea ONP [art. 32 alin. (7.1)]. O organizație poate fi eliminată de pe listă dacă, în special, a fost lichidată sau reorganizată, sau în cazul în care o inspecție extraordinară a stabilit că organizația nu a primit finanțare străină sau nu s - a implicat în activități politice în Rusia pentru o perioadă de un an înainte de a depune cererea de eliminare din listă.

E. Definiția actualizată a „activității politice” 2 8 . La 2 iunie 2016, definiția activității politice a fost actualizată după cum urmează: „O organizație non - profit, cu excepția unui partid politic, este considerată a desfășura o activitate politică pe teritoriul Rusiei dacă, indiferent de obiectivele și scopurile sale legale, aceasta se implică în activități în domeniile suveranitate statală, protecția sistemului constituțional rus, federalism, protecția suveranității și integrității teritoriale a Federației Ruse, statul de drept, securitate publică, securitate națională și apărare, politică externă, dezvoltarea socială, economică și națională a Federației Ruse, dezvoltarea sistemului politic, structura autorităților de stat și locale, [sau] drepturile omului, cu scopul de a influența politica statului, structura autorităților statului și locale sau deciziile și acțiunile acestora.

Activitatea de mai sus se poate desfășura în următoarele moduri: organizarea și desfășurarea de evenimente publice precum întruniri, mitinguri, demonstrații, marșuri sau pichetări sau orice combinație a acestora, precum și organizarea și desfășurarea de dezbateri publice, discuții sau discursuri; încercarea de a obține rezultate specifice în cursul alegerilor sau referendumurilor, acționând în calitate de observatori, înființarea de comisii pentru alegeri electorale sau pentru referendumuri, implicarea în activități ale partidelor politice; transmiterea de petiții publice autorităților și oficialilor de stat și locali și efectuarea de alte acțiuni care aduc atingere [autorităților publice și funcționarilor], inclusiv acțiuni care încurajează adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor sau a altor acte legislative; diseminarea, inclusiv prin intermediul rețelelor de informații, de opinii cu privire la deciziile și politica autorităților statului; formarea de opinie cu privire la aspecte sociale și politice, în special p rin organizarea de sondaje de opinie publică și publicarea rezultatelor, sau realizarea de cercetări sociologice; implicarea cetățenilor, inclusiv a minorilor, în activitățile de mai s us; finanțarea activităților menționate mai sus.

Activitățile din următoarele domenii sunt excluse din sfera de aplicare a «activității politice»: știință, cultură, arte, sănătate, prevenirea bolilor și protecția sănătății, asistența socială, protecția maternității și a copilăriei, sprijinul social acordat persoanelor cu dizabilități, promovarea unui stil de viață sănătos, bunăstarea fizică ș i 7

sportul, protecția florei și faunei, activitățile caritabile și asistența din partea organizațiilor de caritate și voluntare .” F. Restricții aplicabile organizațiilor considerate „agenți străini”

3 5 . Legea nr. 362 - FZ din 11 octombrie 2018 a adăugat art. 5 alin. (1 .1) la Legea privind evaluarea anticorupției (Legea nr. 172 - FZ din 17 iulie 2009), excluzând organizațiile ruse care dețineau statutul de „agent străin” de pe lista instituțiilor societății civile care aveau dreptul să efectueze o evaluare anticorupție independentă a proiectelor de lege.

CONSTITUȚIONALĂ 3 6 . La 8 aprilie 2014, Curtea Constituțională a declarat constituționale dispozițiile Legii privind agenții străini (Decizia nr. 10 - P) și a oferit o interpretare a termenului „agent străin”. 3 7 . În primul rând, a prezentat circumstanțele care trebuiau luate în considerare pentru a stabili dacă o organizație era finanțată din străinătate: „[...] Nu există niciun risc de interpretare și aplicare în mod arbitrar a dispozițiilor privind finanțarea străină, întrucât nu are nicio importanță pentru cât timp, în ce cuantum sau sub ce formă au fost oferite fondurile străine.

Cu toate acestea, este important să se țină seama de faptul că fondurile relevante și alte bunuri nu trebuie doar să fie transferate (remise) organizației non - profit, ci și să fie primite de aceasta; dacă refuză să le primească și le returnează sursei străine, în special înainte de a începe activitatea politică, organizația nu este obligată să depună o cerere de înregistrare ca agent străin [...]”. 3 8 . Instanța a descris în detaliu acțiunile care constituiau activitate politică: „Formele de activitate politică pot fi diverse. În plus față de adunări, mitinguri, demonstrații, marșuri și pichetări, acțiunile politice pot include: campaniile electorale și referendumurile; apelurile publice către organele statului; diseminarea de poziții cu privire la deciziile luate și politica urmată de organele statului, inclusiv diseminarea prin intermediul rețelelor de informare; alte activități care nu pot fi enumerate în mod exhaustiv.

Atunci când sunt clasificate drept acțiuni politice anumite activități organizate și desfășurate cu participarea organizațiilor non - profit [...] este important să se determine felul în care acestea pot afecta (fie direct, fie prin influențarea opiniei publice) procesul decizional al organelor statului și politica statului și, de asemenea, să se determine dacă vor declanșa o reacție publică și vor atrage atenția organelor sta tului sau societății civil e. Activitățile unei organizații non - profit în domenii precum știința, cultura, artele, sănătatea publică, asistența preventivă și asistența medicală, asistența socială, protecția maternității și a copilului, sprijinul social al persoanelor cu dizabilități, promovarea unui stil de viață sănătos, exercițiile fizice și sportul, protecția florei și faunei, activitățile caritabile și ajutorul acordat organizațiilor de caritate și voluntariat nu sunt con siderate activități politice [...] chiar dacă scopul acestor activități este influențarea procesului decizional al organelor statului și politica statului, cu condiția ca acest obiectiv să rămână în limitele domeniului relevant [...]”.

[...] Intenția de a participa la activități politice pe teritoriul Federației Ruse poate fi confirmată prin: documentele constitutive, mandatul sau alte documente oficiale ale unei organizații non - profit; declarațiile publice ale directorilor (persoanele oficiale) acesteia care conțin o solicitare de adoptare, modificare sau anulare a anumitor decizii ale organelor statului; notificări privind adunări, întruniri, demonstrații, marșuri sau pichetări transmise de o organizație non - profit unei autorități executive regionale sau municipale; întocmirea și prezentarea de inițiative legislative; alte activități publice care demonstrează în mod obiectiv că organizația non - profit intenționează să organizeze și să desfășoare evenimente politice pentru a influența procesul decizional al organelor statului și politica statului.”

41. Prezenta secțiune cuprinde extrase din instrumentele juridice la care părțile au făcut trimitere în observațiile lor. A. Principii fundamentale privind statutul organizațiilor neguvernamentale în Europa și Expunerea de motive, Strasbourg, 13 noiembrie 2002, și Recomandarea CM/Rec (2007)14 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre cu privire la statutul legal al organizațiilor neguvernamentale din Europa (10 octombrie 2007)

valutar și reglementări vamale (pct. 50 din Principiile fundamentale și Recomandarea Comitetului de Miniștri). Posibilitatea ca ONG - urile să solicite donații în numerar sau în natură reprezintă un principiu fundament al, o consecință naturală a caracterului lor non - profit. Astfel de contribuții, împreună cu veniturile oricărei activități economice, reprezintă sursa vitală de finanțare a unui ONG în vederea urmăririi obiectivelor sale. Totuși, această posibilitate ca ONG -urile să colecteze fonduri nu este absolută și poate face obiectul unor reglementări, în vederea protejării publicului - țint ă (pct. 56 din Expunerea de motive).

(3) un parteneriat, o asociație, o societate, o organizație sau o altă combinație de persoane organizate în temeiul legislației sau având sediul principal al activității într- o țară străină.

(c) Cu excepția cazului în care se prevede la subsecțiunea (d) din prezenta secțiune, termenul „agent al unui comitent străin” are următorul înțeles: (1) orice persoană care acționează în calitate de agent, reprezentant, angajat sau funcționar sau orice persoană care acționează în orice altă calitate la ordinul, la cererea sau sub conducerea sau controlul unui comitent străin sau al unei persoane ale cărei activități sunt direct sau indirect supravegheate, dirijate, controlate, finanțate sau subvenționate, în totalitate sau în mare parte, de un comitent străin și care, direct sau prin intermediul oricărei alte persoane – (i) se implică pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în activități politice pentru sau în interesul unui astfel de comitent străin; (ii) acționează pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în calitate de consi lier în relații publice, agent de publicitate, angajat în servicii de informare sau consultant politic pentru sau în interesul unui astfel de comitent s trăin; (iii) pe teritoriul Statelor Unite ale Americii solicită, colectează, distribuie sau distribuie contribuții, împrumuturi, bani sau alte lucruri de valoare pentru sau în interesul unui astfel de comitent străin ;

sau (iv) pe teritoriul Statelor Unite ale Americii reprezintă interesele unui astfel de comitent străin în fața oricărei agenții sau oricărui oficial al Guvernului Statelor Unite ale Americii; și (2) orice persoană care acceptă, consimte, își asumă sau pretinde să acționeze în calitate de agent al unui comitent străin, astfel cum este definit la art. (1) din prezenta subsecțiune, sau care este sau se prezintă ca atare, fie că este sau nu agent, în temeiul unei relații contractuale.

[... ] (o) Prin «activități politice» se înțelege orice activitate despre care persoana implicată crede că va influența în vreun fel sau intenționează să influențeze în vreun fel orice agenție sau oficial al Guvernului Statelor Unite ale Americii sau orice parte a publicului din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește formularea, adoptarea sau modificarea politicilor interne sau externe ale Statelor Unite ale Americii sau în ceea ce privește interesele publice, politicile sau relațiile unui guvern al unei țări străine sau ale unui partid politic străin [...]”.

C. Legea maghiară privind transparenț a 45 . Legea maghiară nr. LXXVI din 2017 privind transparența organizațiilor finanțate din străinătate („Legea privind transparența”) impunea asociațiilor și fundațiilor (cu excepția asociațiilor sportive și religioase), partidelor politice și asociațiilor minorităților etnice să solicite înscrierea într - un registru special în cazul în care partea de finanțare externă a bugetului lor depășea 7 200 000 forinți maghiari (HUF – aproximativ 22 100 EUR) anual, cu riscul plății unor amenzi sau al dizolvării. Organizațiile finanțate din străinătate făceau obiectul unor cerințe suplimentare de etichetare și raportare. 12

4 6 . Legea a fost abrogată în aprilie 2021, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) a constatat că era contrară legislației UE [a se vedea hotărârea din 18 iunie 2020, Comisia împotriva Ungariei (Transparența asociativă ) , C - 78/18, EU:C:2020:476].

Curtea a reținut, în special, că obiectivul sporirii transparenței finanțării asociative, oricât de legitim ar fi, nu poate justifica o legislație a unui stat membru care se întemeiază pe o prezumție – de principiu și aplicată nediferențiat – potrivi t căreia orice ajutor financiar plătit de o persoană fizică sau juridică stabilită în alt stat membru sau într - o țară terță și orice organizație a societății civile care primește un asemenea ajutor financiar sunt susceptibile, prin ele însele, să pună în pericol interesele politice și economice ale celui dintâi dintre aceste state membre, precum și funcționarea fără ingerințe a instituțiilor sale (pct. 86). În ceea ce privește motivele de ordine publică sau de siguranță publică, Curtea a constatat că pragurile financiare care determină aplicarea obligațiilor prevăzute de Legea privind transparența au fost stabilite la cuantumuri care în mod vădit nu păreau să corespundă scenariului unei amenințări suficient de grave la adresa interesului fundamental al societății, pe care aceste obligații se presupune că o previn (pct. 94). 4 7 . Curtea a considerat, de asemenea, că obligațiile instituite de Legea privind transparența constituie restrângeri ale dreptului la libertatea de asociere,

în special prin faptul că fac semnificativ mai dificilă funcționarea asociațiilor vizate din cauza efectului descurajator al acestor obligații și a sancțiunilor aferente oricărei nerespectări a acestora (pct. 115 - 116). În al doilea rând, obligațiile sistematice impuse asociațiilor și fundațiilor de a se înregistra și de a se prezenta sub denumirea de „organizație care primește ajutor din străinătate” erau, de asemenea, susceptibile de a avea un efect disuasiv asupra participării donatorilor neresortisanți la finanțarea societății civile, împiedicând astfel activitățile acestor organizații și realizarea obiectivele urmărite de acestea.

Aceste obligații erau, de asemenea, de natură să creeze un climat generalizat de neîncredere față de asociațiile și fundați ile în cauză, în Ungaria, și să le stigmatizeze (pct. 118 - 19). Curtea a făcut trimitere la constatarea sa anterioară potrivit căreia nu exista nicio justific are pentru introducerea acestor obligații suplimentare (pct. 140). D. Legea israeliană privind divulgarea de informații 4 8 . Legea israeliană privind cerințele de divulgare de informații pentru beneficiarii sprijinului acordat de o entitate a unui stat străin (Codul de legi 5 771 - 2011, 2 martie 2011) stabilește că o organizație care a primit mai mult de 50% din finanțarea sa de la un stat străin sau o organizație interstatală trebuie să transmită Ministerului Justiției un formular online care să specifice identitatea donatorului, valoarea sprijinului primit și scopul sprijinului, precum și condițiile în care a fost acordat sprijinul, inclusiv angajamentele asumate de beneficiarul sprijinului față de o entitate dintr - un stat străin.

În 13

plus, un ONG care a primit o donație de la o entitate străină în scopul finanțării unei campanii speciale de publicitate trebuie să publice, c a parte a campaniei sale, faptul că a primit donația.

49. Prezenta secțiune stabilește evaluările juridice ale Legii privind agenții străini și efectul acestora asupra ONG - urilor ruse. A. Organizații interguvernamentale și organisme consultative 1. Comisia de la Veneția 5 0 . La 27 iunie 2014, Comisia europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) a ajuns la următoarele concluzii referitoare la Legea privind agenții străini [CDL - AD(2014)025]. „132. [...] Utilizarea termenului «agent străin» este extrem de controversată. Readucând retorica utilizată în perioada comunistă, acest termen stigmatizează ONP - urile cărora li se aplică, le pătează reputația și afectează în mod grav activitățile acestora. Prin urmare, Comisia de la Veneția recomandă renunțarea la acest termen.

133. Comisia de la Veneția consideră, de asemenea, că obiectivul legitim de a asigura transparența ON P - urilor care primesc finanțare din străinătate nu poate justifica m ăsuri care împiedică activitățile ONP - urilor care își desfășoară activitatea în domeniile drepturile omului, democrația și statul de drept. Prin urmare, recomandă reconsiderarea creării unui regim special cu înregistrare autonomă, registru special și o serie de obligații juridice suplimentare. 134. În cazul menținerii acestui regim juridic specific, trebuie eliminată puterea autorităților de a proceda la înregistrarea unei organizații non - profit ca «agent străin» (sau alt termen) fără consimțământul organizației non - profit [...].

135. Potrivit legii examinate, statutul juridic al unui agent străin presupune nu numai că o organizație non - profit primește finanțare străină, ci și că participă la «activități politice». Această exprimare este însă destul de amplă și vagă, iar practica interpretării sale de către autoritățile publice a fost până acum destul de disparată, în plus față de incertitudinile legate de sensul termenului. Prin urmare, Comisia de la Veneția solicită autorităților ruse să depună eforturi pentru o definire clară a «activităților politice» [...]”. 136. În plus față de textul acesteia, punerea în practică a Legii privind organizațiile non - profit dă naștere, de asemenea, la preocupări.

Rapoartele indică faptul că organizațiile non - profit au făcut obiectul unor numeroase inspecții extraordinare, baza legală a acestor inspecții rămânând neclară, iar amploarea documentelor solicitate în timpul acestora diferind destul de substanțial.” 2. Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei 5 1 . La 15 iulie 2013, Comisarul a formulat o opinie referitoare la legislația din Federația Rusă privind organizațiile non - profit în lumina standardelor Consiliului Europei. Comisarul a precizat că termenul „agent străin” implică o conotație de ostracizare sau stigmatizare, că definiția „activității politice” 14

IEI este amplă și vagă și că legislația care reglementează activitățile ONG - urilor din Rusia trebuie revizuită pentru a stabili un cadru clar, coerent și consecvent, în linie cu standardele internaționale aplicabile. Cerințele de raportare și contabilitate trebuie să fie aceleași pentru toate ONG - urile, indiferent de sursele de venit ale acestora. Acestea trebuie să fie transparente și coerente și să nu interfereze cu activitățile în curs ale ONG - urilor. Nu trebuie să existe mai mult de o instituție guvernamentală care să se ocupe de chestiuni precum înregistrarea, raportarea, reglementarea și supravegherea activităților ONG - urilor. Celelalte agenții trebuie să își exercite puterile de supraveghere numai în cazurile în care există motive rezonabile și obiective să se considere că organizația în cauză și - a încălcat obligațiile legale.

5 2 . La 9 iulie 2015, a fost emisă o actualizare, intitulată „Legislația și practica din Federația Rusă privind organizațiile non - profit în lumina standardelor Consiliului Europei: o actualizare”. Comisarul a analizat jurisprudența internă și a constatat că cel puțin 189 de cauze au fost aduse în fața instanțelor de fond și de recurs interne în ceea ce privește aplicarea legislației privind „agenții străini”. Dintre acestea, cel puțin douăzeci și opt de decizii au fost pronunțate în favoarea ONG - urilor în cauză, iar cel puțin 121 de hotărâri au constatat că legea a fost aplicată în mod corect împotriva ONG- urilor. În cel puțin cincizeci și cinci de cauze, hotărârile au devenit deja executorii.

Ca urmare a aplicării legislației privind „agenții străini”, cel puțin douăzeci de ONG‑uri și - au încetat activitatea în totalitate (de exemplu, prin încetarea voluntară a operațiunilor sau prin suspendarea activității) sau parțial (de exemplu, prin stoparea unor proiecte specifice). Comisarul a observa t, în continuare, că recomandările din opinia anterioară nu au fost puse în aplicare ș i a făcut următoarele recomandări: „Comisarul face apel la autoritățile ruse să revizuiască legislația privind organizațiile non - profit pentru a stabili un cadru clar, coerent și consecvent în linie cu standardele europene și internaționale aplicabile [...].

În special, revizuirea legislativă ar trebui să implice: • • • utilizarea unor definiții clare în legislație care să prevadă consecințele juridice ale punerii sale în aplicare; evitarea utilizării unui limbaj stigmatizant precum «agent străin» față de organizațiile non - profit; dispoziții juridice nediscriminatorii, inclusiv în domeniul raportării și sancționării organizațiilor non - profit, indiferent de sursele de finanțare ale acestora ; • • aplicarea criteriilor de «nevoie socială imperioasă» pentru orice intervenț ie a statului în libertatea de asociere și de exprimare, inclusiv impunerea de sancțiuni; limitarea ingerințelor statului la adresa activităților organizațiilor non - profi t prin stabilirea unor standarde clare și nepărtinitoare de transparență și raporta re; 15

• aplicarea de sancțiuni numai ca măsuri de ultimă instanță, cu respectarea deplină a principiului proporționalității; • revocarea dispozițiilor care stabilesc urmărirea penală a personalului organizațiilor non - profit în cazurile care intră în mod normal sub incidența procedurilor administrative.” 3. Organizația Națiunilor Unite (a) Dreptul de acces la finanțare 5 3 . Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului (Rezoluția 53/144 a Adunării Generale din 8 martie 1999) prevede că „orice persoană are dreptul, individual și în asociere cu alte persoane, de a solicita, primi și utiliza resurse pentru scopul expres de a promova și a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale prin mijloace pașnice, în conformitate cu art. 3 din prezenta declarație” (art. 13). Dreptul de acces la finanțare trebuie să fie exercitat în cadrul juridic al legislației interne – cu condiția ca această legislație să fie conformă cu standardele internaționale în materie de drepturile omului.

5 4 . Declarația ONU privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau convingeri (Rezoluția 36/55 a Adunării Generale din 25 noiembrie 1981) indică faptul că dreptul la libertatea de gândire, conștiință, religie sau credință include, în special, libertatea „de a solicita și primi contribuții financiare și de alt tip în mod voluntar din partea persoanelor și instituțiilor” [art. 6 lit. (f)]. 5 5 . Rezoluția nr. 22/6 a Consiliului Drepturilor Omului privind protecția apărătorilor drepturilor omului (21 martie 2013) a cerut statelor „să recunoască public rolul important și legitim al apărătorilor drepturilor omului [...] respectând independența organizațiilor și evitând stigmatizarea activității acestora” și „să se asigure că cerințele de raportare impuse [asociațiilor] nu inhibă autonomia funcțională”; aceste „restricții nu sunt impuse în mod discriminatoriu surselor potențiale de finanțare” și că „nicio lege nu trebuie să incrimineze sau să delegitimeze activitățile de apărare a drepturilor omului ca urmare a originii geografice a finanțării acestora” (A/HRC/RES/22/6,

pct. 5 și 9). (b) Evaluarea compatibilității Legii privind agenții străini cu obligațiile Rusiei în temeiul tratatelor ONU 5 6 . În observațiile sale finale privind cel de - al șaptelea raport periodic al Federației Ruse privind respectarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 31 martie 2015, Comitetul pentru Drepturile Omului a stabilit că Federația Rusă ar trebui, „cel puțin”, să elimine termenul de „agent străin” din lege, să clarifice definiția largă a „activităților politice”, să elimine competența acordată în temeiul legii de a înregistra organizațiile n on - profit fără consimțământul acestora și să revizuiască cerințele și 16

sancțiunile procedurale aplicabile în temeiul legii pentru a asigura necesitatea și proporționalitatea acestora (CCPR/C/RUS/7/CO). Preocupări similare a u fost exprimate de Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale, în urma examinării celui de - al șaselea raport periodic al Federației Ruse.

Comitetul a solicitat guvernului rus, printre altele, să abroge dispozițiile legislative introduse de Legea privind agenții străini și să creeze un mediu sigur și de sprijin pentru activitatea ONG - urilor și a apărătorilor drepturilor omului (E/C.12/RUS/CO/6, pct. 7 - 8, 16 octombrie 2017). 5 7 . În observațiile sale finale privind cel de - al șaselea raport periodic al Federației Ruse din 28 august 2018, Comitetul contra Torturii și - a exprimat convingerea că legislația privind „agenții străini” a fost adesea utilizată ca mijloc de hărțuire administrativă a organizațiilor pentru drepturile omului, forțându - le să își reducă și să înceteze în cele din urmă activităț ile (CAT/C/RUS/CO/6, pct. 28). De asemenea, și - a exprimat îngrijorarea cu privire la revizuirea normelor privind componența consiliilor de monitorizare a penitenciarelor, fapt care a avut ca rezultat excluderea observatorilor independenți (pct. 22) . B. Organizații neguvernamentale 1. Amnesty International 5 8 . Un raport publicat de Amnesty International în noiembrie 2016 intitulat „Agenții poporului: patru ani de existență a Legii privind «agenții străini» în Rusi a” a subliniat impactul negativ al Legii privind agenții străini asupra ONG - urilor ruse independente.

5 9 . Amnesty International a observat că autoritățile ruse au pus în aplicare Legea privind agenții străini astfel încât aproape orice ONG care primea fonduri străine să fie înregistrat ca „agent străin”, indiferent de activitățile sale. Legea privind agenții străini a fost utilizată pentru a submina și discredita ONG - urile eficiente și active. A contribuit la crearea unei atmosfere de suspiciune și intoleranță. Multe dintre organizațiile care avuseseră o contribuție semnificativă la promovarea drepturilor omului, a societății civile și a bunăstării au fost forțate să își înceteze activitatea. 6 0 . ONG- urile se confruntau cu o alegere dificilă: să accepte fonduri din străinătate și să fie etichetate ca „agenți străini” sau să refuze fondurile străine și să se bazeze exclusiv pe sursele ruse, inclusiv donații prezidențiale sau donații din partea autorităților locale.

Cu toate acestea, ONG - urile finanțate de guvern ar fi putut deveni mai puțin independente și mai predispuse la a utocenzură. 6 1 . Amnesty International a recomandat suspendarea și apoi abrogarea Legii privind agenții străini; recunoașterea publică a importanței ONG - urilo r în societatea civilă; protecția ONG - urilor și apărătorilor drepturilor om ului împotriva hărțuirii și atacurilor. 17

2. Centrul de resurse pentru drepturile omulu i 6 2 . „ «Agenții străini»: inamicii mitici și pierderile reale ale societății ruse ” , un raport de cercetare publicat în martie 2015 de Centrul de resurse pentru drepturile omului, o organizație de informații și servicii juridice pentru ONG- urile ruse din Sankt Petersburg, a examinat cazurile în care organizațiile au fost introduse în mod nevoluntar în registrul agenților străini. Cercetătorii au concluzionat că legislația privind „agenții străini” înrăutățește situația ONG - urilor. Instanțele locale au adoptat o interpretare foarte largă a Legii privind agenții străini extinzând termenul de „activitate politică” la activitățile utile societății, diseminarea de informații și protecția drepturilor omului.

Acest fapt a avut ca rezultat o atitudine prejudiciabilă față de ONG - urile care avuseseră o poziție activă în societate și puseseră în aplicare proiecte care să contribuie la soluționarea problemelor sociale. A avut, de asemenea, ca rezultat o presiune exercitată asupra liderilor publici, împ iedicând activitățile liderilor și activitatea zilnică a ONG - urilor.

6 3 . Cercetătorii au identificat șaptezeci de motive pentru clasificarea activităților ca fiind „politice”, inclusiv activitățile desfășurate înainte de adoptarea Legii privind agenții străini: organizarea de campanii educaționale, evenimente, conferințe și seminare; postarea de informații pe Internet cu privire la un discurs al directorului unei organizații considerate „agent străin”; colectarea de semnături; semnarea de petiții în sprijinul unui activist ecologic; exprimarea intenției de a participa la evenimente publice; participarea membrilor unei organizații considerate „agent străin” la evenimente în străinătate; implicarea în nume propriu a directorilor organizațiilor considerate „agenți străini” în organisme publice de monitorizare; publicarea de informații și întocmirea de rapoarte privind drepturile omului; sprijinirea ONG- urilor; transmiterea unei opinii de specialitate Curții Constituționale; evaluarea de către experți a legilor; publicarea pe website - ul organizației considerate „agent străin” a unui raport privind activitățile acesteia; finanțarea unui ONG; donarea de cărți unei biblioteci; lansarea de filme; distribuirea de pliante; postarea de informații online cu privire la evenimentele organizate de către ONG - uri; organizarea de către ONG -uri a unor evenimente la sediul unei organizații considerate „agent străin”;

elaborarea de recomandări autorităților statului; participarea la activitățile ONG- urilor; organizarea unei teleconferințe între Moscova și Tbilisi; publicarea unei analize a legislației rusești pe un website și critici aduse legislației și autorităților ruse; organizarea de întâlniri cu politicienii; accesul oferit terților pentru a lua cuvântul la un eveniment organizat de o organizație considerată „agent străin”; schimbul de informații pe un cont personal de pe o platformă de comunicare socială; furnizarea de asistență juridică activiștilor; acordarea de premii; cercetarea științifică; postarea de informați i despre o organizație considerată „agent străin” pe website - ul unui terț. În majoritatea cazurilor, activitățile nu priveau chestiuni politice.

Cercetătorii au concluzionat că orice acțiune a ONG - urilor putea fi identificată ca activitate 18

politică. Indicarea în Legea privind agenții străini a activităților ONG - urilo r în domeniile știință, protecția florei și a faunei și alte domenii, activități care nu pot fi considerate politice, nu au modificat situația. 3. Centrul pentru reformă economică și politică 6 4 . În decembrie 2015, Centrul pentru reformă economică și politică, o platformă online pentru experți independenți, a publicat concluziile unei cercetări privind acordarea de donații prezidențiale ONG - urilor. Aceasta a relevat faptul că sprijinul financiar acordat ONG - urilor aliniate statului a crescut de patru ori după adoptarea Legii privind agenții străini.

Între 2013 și 2015, cei mai mari beneficiari ai subvențiilor prezidențiale includeau Biserica Ortodoxă Rusă și organizațiile sale afiliate; susținătorii ideologiei „eurasianismului” – o ideologie „a celei de -a tr eia căi” cultivată intern, cu tonuri puternice anti - occidentale; organizațiile pentru tineri aliniate cu politica Kremlinului, precum Uniunea Tineretului Rus (RSM); diverse ONG - uri active în regiunea anexată Crimeea și „proiecte de companie” ale liderilor statului, precum Asociația Avocaților din Rusia a prim - ministrului Medvedev, Liga de hochei de noapte a președintelui Putin și un club de motocicliști pe care acesta îl patrona. Raportul a concluzionat că sistemul de sprijin financiar servea mai degrabă intereselor statului decât intereselor societății civile.

În plus, în absența cerințelor de raportare, majoritatea proiectelor, în special proiectele online, nu au fost niciodată puse în aplicare. ÎN DREPT

A. Cu privire la conexarea cererilor 6 5 . Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră necesar să conexeze examinarea acestora într - o singură hotărâre. B. Succesiunea procedurală în ceea ce privește organizațiile reclamante care și - au încetat existența 6 6 . Pentru a examina problema succesiunii în cauzele organizațiilor reclamante care au încetat să existe, Curtea a solicitat reclamanților să precizeze dacă o persoană fizică sau juridică și - a declarat intenția de a continua procedurile în respectivele cauze. Reclamanții au furnizat informații cu privire la fondatori, foști directori, membri și participanți la organizațiile reclamante dizolvate sau lichidate care și - au exprimat dorința de a urmări procedura în locul acestora.

Aceste informații au fost transmise Guvernului pentru a exprima observații și au fost incluse în părțile relevante din anexă. 19

6 7 . Guvernul a susținut că faptul că anumite organizații reclamante au intrat în dizolvare voluntară din cauza „refuzului lor de a se adapta la realitățile juridice existente” ale legislației privind agenții străini nu poate fi un motiv valid pentru recunoașterea unei încălcări a drepturilor sau pentru continuarea procedurilor Convenției după dizolvarea acestora. Alte organizații reclamante au fost lichidate pentru nerespectarea legislației privind organizațiile non - profit, inclusiv pentru încălcarea obligațiilor de raportare și de contabilitate. Lichidarea acestora nu a fost rezultatul presiunilor exercitate de autoritățile statului. 6 8 . Atunci când se pronunță cu privire la aspectul succesiunii procedurale, Curtea nu trebuie să decidă dacă a existat o ingerință la adresa drepturilor reclamanților în temeiul Convenției imputabilă statului sau dacă aceasta a fost justificată.

Problema este una limitată: dacă persoanele care și - au exprimat dorința de a continua procedura în fața Curții în legătură cu cererile formulate de asociațiile reclamante care au încetat să existe au dreptul să continue procedura în locul acestora. Curtea reamintește că, pentru a se pronunța în acest domeniu, aspectul decisiv nu este dacă drepturile în cauză pot fi transferate persoanelor care doresc să urmeze procedura, ci dacă succesorii propuși pot, în principiu, să pretindă un interes legitim de a solicita Curții să examineze cauza pe baza dorinței părții reclamante de a - și exercita dreptul de a formula o cerere individuală în fața Curții. De asemenea, cauzele care privesc drepturile omului introduse în fața Curții au, în general, o dimensiune morală pe care aceasta trebuie să o ia în considerare atunci când evaluează dacă să continue examinarea unei cereri după ce partea reclamantă încetează să mai existe.

Aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât aspectele ridicate de cauză transcend persoana și interesele unui reclamant individual, întrucât hotărârile Curții nu au doar scopul de a decide în cauzele prezentate în fața sa, ci, mai general, de a elucida, de a proteja și de a dezvolta normele instituite de Convenție, contribuind astfel la respectarea angajamentelor asumate de către state [a se vedea Capital Bank AD împotriva Bulgariei , nr. 49429/99, pct. 78 - 79, CEDO 2005 - XII (extrase)] . 6 9 . Curtea reamintește că dizolvarea unei asociații afectează atât asociația în sine, cât și pe președinții, fondatorii și membrii acesteia (a se vedea Martorii lui Iehova din Moscova și alții împotriva Rusiei , nr. 302/02, pct. 101, 10 iunie 2010, cu trimiterile suplimentare).

Rezultă că foștii directori și membri ai unei asociații reclamante dizolvate sau lichidate au un interes personal legitim de a solicita Curții să examineze plângerea respectivei asociații izvorâtă din alegația potrivit căreia lichidarea sau dizolvarea acesteia ar fi fost rezultatul presiunilor exercitate de către autoritățile statului. În plus, problemele ridicate în speță depășesc interesele reclamanților individuali în ceea ce privește, astfel cum o fac, capacitatea fundamentală a unei organizații neguvernamentale de a funcționa fără ingerința nejustificată a autorităților statului. Unul din principalele capete de cerere din speță este acela că, prin introducerea unor noi măsuri restrictive și a unor cerințe greoaie, autoritățile 20

statului au încercat să facă dificilă sau imposibilă menținerea activității asociațiilor reclamante în calitate de „gardieni publici”. Neexaminarea temeiniciei capătului de cerere doar pe baza faptului că asociațiile reclamante ș i- au încetat existența prin dizolvare voluntară sau lichidare forțată ar anula scopul acțiunii lor în fața Curții (a se compara cu Uniya OOO și Belcourt Trading Company împotriva Rusiei , nr. 4437/03 și 13290/03, pct. 264, 19 iunie 2014). 7 0 . În consecință, Curtea decide că foștii conducători, președinți, fondatori, directori și membri ai asociațiilor reclamante care și - au încetat existența – ale căror nume și poziții sunt prezentate în anexă – au calitatea procesuală de a continua procedura pentru cererile depuse de asociațiile menționate.

II. CU

CONVENȚI E 71 . Reclamanții se plâng de faptul că cerințele statutare introduse de legislația privind „agenții străini” și practica aplicării acesteia au reprezentat restrângeri neprevăzute și excesive ale libertății lor de exprimare și de asociere în temeiul art. 10 și 11 din Convenție, ale căror părți relevante sunt redactate după cum urmează: Articolul 10 „1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice […]. 2. Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într - o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și preven irea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora [...].” Articolul 11 „1. Orice persoană are dreptul la libertatea [...] de asociere [...].

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într - o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a moralei ori pentru protecția drepturilor și libertăților altora [...]” . 7 2 . Dat fiind că punerea în aplicare a principiului pluralismului este imposibilă fără ca o asociație să își poată exprima liber ideile și opiniile, Curtea a recunoscut că protecția opiniilor și a libertății de exprimare în sensul art. 10 din Convenție este unul dintre obiectivele libertății de asociere [a se vedea Gorzelik și alții împotriva Poloniei (MC, nr. 44158/98, pct. 91, CEDO 2004- I, și Partidul naționalist basc – Organizația regională Iparralde 21

împotriva Franței , nr. 71251/01, pct. 33, CEDO 2007 - II]. O astfel de legătură este deosebit de relevantă atunci când – la fel ca în aceste cauze – intervenția autorităților împotriva unei asociații a reprezentat, cel puțin parțial, o reacție la opiniile și declarațiile acesteia (a se vedea Stankov și Organizația Macedoneană Unită Ilinden împotriva Bulgarie i , nr. 29221/95 și 29225/95, pct. 85, CEDO 2001 - IX, și Organizația Macedoneană Unită Ilinden și alții împotriva Bulgariei , nr. 59491/00, pct. 59, 19 ianuarie 2006). Prin urmare, Curtea va examina prezenta cauză în temeiul art. 11 interpretat în lumina art. 1 0. A. Cu privire la admisibilitate 1. Epuizarea căilor de atac interne 7 3 . Guvernul a ridicat o excepție legată de neepuizarea căilor de atac interne care privește două aspecte.

Acesta a susținut că domnii Sergheiev și Iukecev și asociațiile Centrul Levada, Academia pentru Drepturile Omului, Centrul sudic pentru drepturile omului, Asociația Medicală din Ciapaievsk, Centrul pentru Drepturile Sociale și ale Lucrătorilor, Misiune Legală, Școala Recruților, Centrul Sova și Da - Da - Da nu au solicitat o nouă reexaminare a deciziilor pronunțate în cauzele administrative după ce acestea au devenit executabile. Guvernul a susținut, de asemenea, că unii reclamanți nu au solicitat controlul jurisdicțional al deciziei Ministerului Justiției privi nd înregistrarea lor ca „agenți străini” . 7 4 . În ceea ce privește primul aspect al obiecției, reclamanții au invocat jurisprudența Curții, indicând faptul că procedura de control al deciziilor în cauzele administrative în temeiul art. 30.12 din CC nu constituia o cale de atac efectivă.

În ceea ce privește cel de - al doilea aspect, aceștia au arătat că au primit cu toții amenzi în temeiul art. 19.34 din CC pentru pretinsa lor neînregistrare ca „agenți străini” și că toate contestațiile împotriva acestor decizii fuseseră respinse. 7 5 . Curtea este de acord cu reclamanții. Procedura de contestare în temeiul art. 30.12 din CC nu este o cale de atac efectivă care trebuie să fie epuizată [a se vedea Smadikov împotriva Rusiei (dec.), nr. 10810/15, pct. 49, 31 ianuarie 2017]. Organizațiile reclamante au trecut, de asemenea, printr - o serie de căi de atac în cursul procedurilor în care fusese stabilită răspunderea lor pentru că nu au solicitat înregistrarea ca „agenți străini”. Includerea organizațiilor reclamante în registrul „agenților străini” era o dovadă suficientă a ingerinței, indiferent de orice acțiune ulterioară întreprinsă împotriva acestora de către Ministerul Justiției.

Prin urmare, excepția Guvernului este respinsă. 2. Calitatea de victimă 76 . Guvernul a considerat că plângerile anumitor reclamanți erau inadmisibile ratione persona e , întrucât nu aveau calitatea de „victime” ale 22

pretinselor încălcări. În susținerile lor, asociațiile Grupul Helsinki din Moscova, Centrul Democratic, CAD Memorial și Ieșirea nu puteau pretinde că erau „victime” deoarece nu fuseseră înregistrate niciodată ca „agenți străini”. Alți câțiva reclamanți și - au pierdut statutul de „victime” ale pretinselor încălcări din cauza evoluțiilor ulterioare. Primul grup de organizații reclamante, printre care se numără Mișcarea T inerilor U maniști, Centrul Maximum, Perm - 36, Valul Baikal, Comitetul contra Torturii și asociația Golos au intrat în dizolvare voluntară pentru a evita plata amenzilor. Un al doilea grup format din șaisprezece sau mai multe organizații reclamante a fost eliminat din registrul agenților străini.

În cazul asociației Golos și al doamnei Șibanova, deciziile prin care organizația fusese considerată neconformă și amendată fuseseră anulate, iar amenzile fuseseră rambursate. 7 7 . Reclamanții au subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții, o persoană care s - a confruntat cu posibilitatea de a alege fie să își modifice comportamentul, fie să accepte o restrângere a drepturilor sale poate pretinde că este „victimă” a pretinsei încălcări, chiar și în lipsa aplicării unui anumit a spect al legislației incriminate. În ciuda faptului că unele organizații nu fuseseră sancționate și că unele măsuri restrictive fuseseră anulate sau neaplicate, acestea puteau încă să susțină că sunt „victime” ale pretinselor încălcări, întrucât se aflau în continuare sub amenințarea înregistrării ca „agent străin” sau a impunerii de sancțiuni în temeiul Legii privind agenții străini.

Pentru a evita acest risc, erau nevoite să refuze finanțarea străină și să reducă semnificativ domeniul de aplicare al activităților lor sau să ia decizii privind dizolvarea voluntară, fiind incapabile să asigure finanțare alternativă din surse ruse. Grupul Helsinki din Moscova a subliniat faptul că a implementat reduceri de personal, a anulat cursurile anuale de instruire în m aterie de drepturile omului și a redus activitățile de monitorizare a drepturilor omului din regiunile ruse. Centrul Democratic a fost vizat de o afirmație a procurorului care a avertizat organizația că s - ar putea să nu se conformeze Legii privind agenții străini. Întrucât a refuzat finanțarea străină, a trebuit să renunțe la plata chiriei pentru sediu și a salariilor.

În sfârșit, CAD Memorial și Ieșirea au intrat în lichidare, anticipând decizia Ministerului Justiției de a le înscrie în registrul agenților străini. 78. Curtea va conexa la fondul cauzei excepția Guvernului cu privire la calitatea organizațiilor reclamante de „victime” ale pretinselor încălcări. Pr in urmare, în lipsa altor motive de inadmisibilitate, acest capăt de cerere trebuie declarat admisibil. B. Cu privire la fon d 1. Existența unei ingerințe 7 8 . Organizațiile reclamante au susținut că, prin faptul c ă le - au înregistrat ca „agenți străini”, utilizând eticheta stigmatizantă de „agent străin”, restricționându - le accesul la finanțare străină, supunându - le unui număr mare 23

IEI de inspecții și amenzi și unor cerințe contabile excesive și impunându -le obligația de a - și eticheta publicațiile ca provenind de la un „agent străin”, autoritățile ruse le - au încălcat dreptul la libertatea de exprimare și de asociere. 7 9 . Guvernul a susținut că obligația de a se înregistra ca „agent străin” prevăzută de Legea privind agenții străini nu interzicea sau restricționa capacitatea organizațiilor reclamante de a participa la dezbateri libere și la activități politice în Rusia și de a - și exprima ideile. Prin urmare, nu a existat nicio ingerință la adresa dreptului acestora la libertatea de exprimare și de asociere în cadrul art. 10 și 11 din Convenție. 8 0 . Curtea reamintește că persoanele sau ONG - urile pot pretinde că sunt victime ale unei încălcări în cazul în care sunt membre ale unui grup care riscă să fie direct afectat de legislație.

Chiar și în lipsa unei măsuri individuale de punere în aplicare, un reclamant poate susține totuși că o lege îi încalcă drepturile în lipsa unei anumit aspect al modului de executare și, prin urmare, poate pretinde că este „victimă”, în sensul art. 34, în cazul în care este obligat fie să își modifice comportamentul, fie riscă să fie sancționat penal pentru nerespectarea legii [a se vedea Burden împotriva Regatului Unit (MC), nr. 13378/05, pct. 34, CEDO 2008, și S.A.S. împotriva Franței (MC), nr. 43835/11, pct. 57, CEDO 2014 (extrase)].

8 1 . Ingerința la adresa dreptului la libertatea de asociere poate avea o diversitate de forme, precum: solicitarea ca o asociație existentă să se supună unor proceduri noi de înregistrare (a se vedea Filiala Moscova a Armatei Salvării împotriva Rusiei , nr. 72881/01, pct. 73, CEDO 20 06 - XI); efectuarea de inspecții care au ca efect inhibarea activităților unei organizații și impunerea de sancțiuni [a se vedea Cumhuriyet Halk Partisi împotriva Turciei , nr. 19920/13, pct. 71 - 72, 26 aprilie 2016 (extrase)]; folosirea unor termeni discutabili pentru a descrie o asociație (a se vedea Leela Förderkreis e.V.

și alții împotriva Germaniei , nr. 58911/00, pct. 84, 6 noiembrie 2008); interzicerea finanțării străine a unui partid politic (a se vedea Partidul naționalist basc – Organizația regională Iparralde , citată anterior, pct. 37 - 38); sau a acționa astfel încât o asociație să intre în dizolvare [a se vedea Partidul pentru Libertate și Democrație (ÖZDEP) împotriva Turciei (MC), nr. 23885/94, pct. 26 - 27, CEDO 1999 - VIII, și Tebieti Mühafize Cemiyyeti și Israfilov împotriva Azerbaidjanulu i , nr. 37083/03, pct. 54, CEDO 2009]. 8 2 . Curtea observă că, înainte de adoptarea Legii privind „agenții străini”, numeroase organizații reclamante își desfășurau activitatea de o perioadă considerabilă de timp, iar unele dintre acestea – Grupul Helsinki din Moscova, Centrul Memorial pentru Drepturile Omului, Mișcarea pentru Drepturile Omului și Controlul Cetățenilor – fuseseră înființate legal chiar din anii ’90, ca urmare a tranziției democratice în Rusia.

Acestea primiseră fonduri din diferite surse, inclusiv de la donatori individuali și instituționali, atât locali cât și internaționali. 8 3 . În urma promulgării Legii privind agenții străini, toate organizațiile reclamante au fost supuse unor inspecții neprogramate din partea autorităților 24

de reglementare și de aplicare a legii, care au încercat să stabilească sursele finanțării și domeniul de aplicare al activităților acestora (supra, pct. 18 ). Inspecțiile au afectat funcționarea organizațiilor reclamante, în măsura în care acestea au durat o perioadă mare de timp și au implicat: vizite repetate ale procurorilor și oficialilor din departamentele de justiție; audierea personalului organizațiilor reclamante; solicitări ca organizațiile să prezinte un număr mare de documente care să acopere mai mulți ani de activitate, inclusiv carta și documentația financiară, informații privind evenimentele organizate de organizațiile reclamante și alte documente referitoare la misiunea acestora.

Nerespectarea cererilor de prezentare a documentelor a fost sancționată cu amenzi substanțiale (supra, pct. 2 4 ) . Curtea a constatat deja că astfel de cerințe greoaie care au ca efect inhibarea activităților unei organizații pot, în sine, să constituie o ingerință la adresa dreptului la libertatea de asociere (a se vedea Cumhuriyet Halk Partisi , citată anterior, pct. 71, și Martorii lui Iehova din Moscova și alții , citată anterior, pct. 176). 8 4 . Odată ce autoritățile interne au stabilit că organizațiile reclamante s -au angajat în „activități politice” și au primit „finanțare străină” în sensul Legii privind agenții străini, organizațiile au primit amenzi pentru neînregistrarea ca „agenți străini” (supra, pct. 2 4 , și infra, pct. 355 și 514) . Acestea s -au confruntat, de asemenea, cu opțiunea de a alege între acceptarea etichetei de „agent străin” sau menținerea activității lor în afara limitelor prevăzute de Legea privind agenții străini prin respingerea oricăror donații considerate a fi „finanțare străină” (infra, pct. 500) . Dacă alegeau prima opțiune, înregistrarea ca „agent străin” presupunea cerințe suplimentare în materie de contabilitate, audit, raportare și etichetare (supra, pct. 1 9 , 20 și 2 1 ) . Cel din urmă scenariu presupunea o reducere a bugetului acestora.

Dificultățile financiare care urmau unei asemenea decizii aveau ca rezultat reducerea personalului și înghețarea proiectelor. Ambele opțiuni necesitau o ajustare semnificativă din partea unei organizații în ceea ce privește comportamentul, ceea ce a reprezentat o ingerință la adresa dreptului acesteia la libertatea de asociere.

Mai mult, cazul Mișcării pentru Drepturile Omului – o organizație care a fost eliminată inițial din registrul agenților străini în 2015 înainte de a fi reintrodusă în 2019 (infra, pct . 513 ) – a demonstrat că chiar și organizațiile care încercau să își modifice comportamentul în conformitate cu Legea privind agenții străini s - au confruntat în permanență cu riscul de a fi considerate neconforme și să primească sancțiuni . 8 5 . Unele organizații reclamante, inclusiv CAD Memorial și organizația LGBT Ieșirea, au intrat în dizolvare, temându - se că nu vor fi capabile să p lătească amenzi și să asigure fonduri alternative pentru activitățile lor fundamentale. Inspecțiile, sancțiunile și alte restricții privind organizațiile respective au dus, în cele din urmă, la încetarea existenței acestora ca persoane juridice.

Curtea reamintește că, în măsura în care liderii și membrii unei asociații decid să își dizolve organizația în speranța de a evita efectele negative ale legislației interne sau ale acțiunilor autorităților interne, astfel de 25

decizii nu pot fi considerate a fi fost luate în mod liber, așa cum ar trebui să fie în cazul în care acestea sunt recunoscute în temeiul art. 11 [a se vedea Partidul Libertății și Democrației (ÖZDEP) , citată anterior, pct. 26; a se vedea, de asemenea, continuarea procedurilor în cauzele organizațiilor dizolvate, Neftianaia OAO Kompaniia Iukos împotriva Rusiei (dec.), nr. 14902/04, pct. 443, 29 ianuarie 2009, și Jdanov și alții împotriva Rusiei , nr . 1 2 200/08 și alte 2 cereri, pct. 115, 16 iulie 2019]. Dizolvarea unei asociații, fie că este efectuată de membrii săi sub presiune sau dispusă de autoritățile interne, cum era, de exemplu, cazul Asociației Golos (infra, pct. 354) , reprezintă o ingerință la adresa dreptului la libertatea de asocier e. 8 6 . În sfârșit, în ceea ce îi privește pe reclamanții individuali – directorii organizațiilor reclamante – ingerința la adresa drepturilor lor a rezultat din deciziile prin care aceștia au fost amendați pentru că nu au depus cereri de înregistrare a organizațiilor lor ca „agenți străini”.

În plus, în cazul în care o organizație reclamantă a fost dizolvată din necesitate sau la ordinele autorităților, actul de dizolvare a încălcat, de asemenea, exercitarea dreptul ui la libertatea de asociere de către directorii și membrii acesteia (a se vedea cazurile Asociației Golos, al Fondului 19/29 și al Centrului Democratic). 8 7 . În concluzie, Curtea constată că organizațiile reclamante și directorii acestora au fost direct afectați de o combinație de inspecții, noi cerințe de înregistrare, sancțiuni și restricții privind sursele de finanțare, precum și de natura activităților care au fost impuse prin Legea privind agenții străini. Organizațiile reclamante au fost nevoite să își modifice în mod semnificativ comportamentul pentru a reduce riscul de a primi noi sancțiuni în temeiul legii, ceea ce nu a împiedicat însă autoritățile să dispună plata de amenzi suplimentare în timp ce se aflau în registrul „agenților străini”.

Aceste măsuri au avut ca rezultat dizolvarea anumitor organizații reclamante. Prin urmare, dreptul organizațiilor reclamante la libertatea de asociere în temeiul art. 11 din Convenție, interpretat în lumina art. 10, a fost încălcat. Curtea respinge, de asemenea, excepția Guvernului cu privire la calitatea reclamanților de „victime” ale pretinselor încălcări . 2. Justificarea ingerinței (a) Principii general e 8 8 . Deși, în contextul art. 11, Curtea a făcut adesea trimitere la rolul esențial jucat de partidele politice în asigurarea pluralismului și democrației, asociațiile formate în alte scopuri sunt, de asemenea, importante pentru bu na funcționare a democrației. Aceasta pentru că pluralismul se bazează, de asemenea, pe recunoașterea și respectarea reală a diversității și a dinamicii tradițiilor culturale, a identităților etnice și culturale, a credințelor religioase, a ideilor și conceptelor artistice, literare și socio - economice.

Interacțiune a armonioasă a persoanelor și a grupurilor cu identități variate este fundamentală pentru obținerea coeziunii sociale. Este firesc ca, acolo unde o 26

societate civilă funcționează într - o stare bună de sănătate, participarea cetățenilor la procesul democratic să se realizeze în mare măsură prin apartenența la asociații în care aceștia se pot integra și pot urmări împreună obiective comune (a se vedea Gorzelik și alții , citată anterior, pct. 92, și Jdanov și alții , citată anterior, pct. 139). (b) „Prevăzute de lege” 8 9 . Curtea va examina, în primul rând, dacă se poate afirma că măsurile adoptate împotriva reclamanților au fost „prevăzute de lege”. Ingerința avea temeiul statutar în dispozițiile Legii privind agenții străini, care a instituit un regulament - cadru aplicabil organizațiilor non - profit ruse despre care se considera că primesc „finanțare străină” și se implică în „activități politice” . 90. Cu toate acestea, Curtea reamintește că expresia „prevăzută de lege” nu presupune doar ca măsura să aibă o bază în dreptul intern, ci face trimitere și la calitatea legii în cauză.

În plus, legea trebuie să fie suficient de clară și previzibilă astfel încât să ofere persoanelor indicii adecvate cu privire la circumstanțele în care și la condițiile în care autoritățile publice au dreptul de a recurge la astfel de măsuri criticate. Dreptul intern trebuie, de asemenea, să permită o măsură de protecție juridică împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților publice la adresa drepturilor garantate de Convenție. (i) Cu privire la întrebarea dacă interpretarea termenului „activitate politică” era suficient de clară și previzibilă (α) Argumentele părțilo r 91. Reclamanții au susținut că Legea privind agenții străini definea „activitatea politică” ca fiind o activitate care include orice efort comun de soluționare a problemelor sociale ale cetățenilor uniți într- o organizație.

Deși sensul general acceptat al activității politice privea în principal lupta pentru putere, legislația rusă redefinise acest termen pentru a include majoritatea activităților care constituiau esența activității oricărei organizații no n- profit, în special a organizațiilor active din punct de vedere social. În sensul Legii privind agenții străini, orice activitate care avea rezonanță publică și era capabilă să influențeze opinia publică era considerată „politică”. O astfel de definiție vastă a activității politice fusese utilizată în mod intenționat de autorități pentru a restricționa activitățile organizațiilor reclamante și pentru a suprima diseminarea ideilor care deviau de la poziția oficială sau o criticau.

92. Potrivit Guvernului, noțiunea „activitate politică” din Legea privind agenții străine fusese formulată în mod clar încă de la început, iar activități le din domeniile știință, cultură, arte, asistență medicală, activități caritabile și altele au fost excluse din domeniul de aplicare al acesteia (supra, pct. 15 ). Decizia Curții Constituționale din 2014 a adus clarificări cu privire la formele pe care activitățile politice le - ar putea lua (supra, pct . 38) . În 2016, definiția a fost actualizată pentru a specifica formele și domeniile în care ar putea ave a 27

loc „activitate politică” și obiectivele unei astfel de activități (supra, pct . 28 ). Nu exista nicio îndoială cu privire la domeniul de aplicare al termenului, întrucât definițiile general acceptate ale activității politice puteau fi găsite și în dicționarele ruse, inclusiv un dicționar din 1996 pentru stat, politici și servicii statale, un dicționar de politici din 2001 și un amplu dicționar enciclopedic de drept din 2006. În sfârșit, Guvernul a susținut, făcând trimitere la hotărârea în cauza Animal Defenders International împotriva Regatului Unit [(MC), nr. 48876/08, pct. 59, CEDO 2013 (extrase)], că definiția „activității politice” din dreptul britanic nu era mai detaliată, clară și precisă decât noțiunea echivalentă din dreptul rus.

93. Comisarul a susținut că aplicarea Legii privind agenții străini a dezvăluit o incertitudine fundamentală în jurul termenului de „activitate p olitică”, astfel cum este interpretat de puterea executivă, organele de urmărire penală și puterea judecătorească. De exemplu, autoritățile au stabilit că traducerea și analiza hotărârilor Curții (în cazul Centrului pentru Apărarea Mass - media din Voronej) sau diseminarea opiniilor Comisarului în ceea ce privește Legea privind agenții străini prin intermediul website -ului unei asociații (Mamele Soldaților din Skt. Petersburg) constituiau „activități politice”, în măsura în care toate aceste activități se încadrau în exercitarea legitimă a libertății de exprimare.

Activitățile calificate drept „politice” în temeiul Legii privind agenții străini reprezentau unele dintre cele mai frecvente metode practicate, de bază și naturale, metode pe care instituțiile societății civile le foloseau pentru a - și efectua activitățile. În plus, acestea constituiau elemente importante ale procesului democratic. 94. SIDO, CIJ, Amnesty International și Media Legal Defence Initiative au caracterizat termenul „activitate politică” ca fiind prea vag și unul care încălca dreptul ONG - urilor de a comunica cu organizațiile internaționale și acorda autorităților o putere discreționară mult prea largă.

(β) Principiile aplicabil e 9 5 . Curtea a admis că un comportament care poate implica participarea la activități politice nu poate fi definit cu precizie absolută și poate include participarea la adunări pașnice, declarații în presă, participarea la programe de radio sau televiziune, publicații sau aderarea la sindicate, asociații sau alte organizații care reprezintă și protejează diferite interese de grup [a se vedea Rekvényi împotriva Ungariei (MC), nr. 25390/94, pct. 36, CEDO 1999 - III].

Evident, opiniile juridice cu privire la obiectivele care trebuie considerate „politice” pot să difere, având în vedere că este o noțiune largă, deschisă unor interpretări foarte diverse (a se vedea Jecev împotriva Bulgariei , nr. 57045/00, pct. 39, 21 iunie 2007). Cu toate acestea, o normă nu poate fi considerată o „lege” decât dacă este formulată astfel încât să permită cetățenilor să prevadă, în măsura în care este rezonabil date fiind circumstanțele, că un anumit comportament ar putea avea consecințe legale 28

sau sancțiuni specifice [a se vedea Öztürk împotriva Turciei ( MC), nr. 22479/93, pct. 54, CEDO 1999 - VI]. (γ) Interpretarea și aplicarea excepțiilor în ceea ce privește „activități le politice” 9 6 . În pofida faptului că anumite domenii de activitate au fost excluse în mod explicit din domeniul de aplicare al „activităților politice” al Legii privind agenții străini, autoritățile și instanțele din Rusia au interpretat termenul „activități politice” înt r - un mod atât de larg încât au fost incluse activitățile obișnuite ale organizațiilor societății civile, în special cele din domeniile de mediu, culturale sau sociale.

Autoritățile puteau defini drept „politică” orice activitate legată într - un fel de funcționarea normală a unei societăți democratice și, prin urmare, puteau dispune ca organizațiile relevante să se înregistreze ca „agenți străini” sau să plătească amenz i. 9 7 . În special, autoritățile înscriau organizațiile neguvernamentale în registrul agenților străini pentru că desfășurau următoarele activități în domeniul mediului: organizarea unei conferințe asupra impactului negativ al structurilor hidraulice asupra râurilor, protecția râurilor, dezvoltarea ecoturismului, educația ecologică și participarea la consultări publice asupra evaluării impactului asupra mediului (Valul Baikal); sprijinirea unui activist de mediu (Centrul Dront); contribuția la dezvoltarea educației și inițiativelor în domeniul mediului (Ecodefence); promovarea gestionării durabile a resurselor de apă, a măsurilor de stimulare a consumatorilor de apă și a acțiunilor de mediu și prezentarea rezultatelor unui studiu sociologic în cadrul unei mese rotunde (Centrul pentru Ecologie și Securitate); curățarea malurilor râurilor locale și restaurarea pădurilor (Fundația pentru Natură); postarea pe Internet a unor desene având ca subiect un depozit de deșeuri nucleare și organizarea de competiții cu bicicleta pentru a promova valorile ecologice ( Lumea Verde – organizația locală);

organizarea de discuții despre schimbările climatice, impactul acestora asupra populațiilor indigene și impactul operațiunilor miniere asupra terenurilor populațiilor indigene (Centrul pentru Populațiile Indigene); implicarea într - o campanie de conservare a pădurilor și informarea publicului cu privire la starea mediului (Mișcarea pentru Natură); publicarea pe internet de publicații privind problemele de mediu (Parteneriatul pentru Dezvoltare); promovarea utilizării energiei nepoluante (Planeta Speranței); punerea în aplicare a unei inițiative de sprijinire a membrilor Greenpeace (Centrul Ecologic Siberian) (infra, pct. 2 10 , 283, 2 90 , 297, 3 11 , 381, 416, 519, 533, 554, ș i 6 31 ). 9 8 . De asemenea, activitățile culturale și sociale au fost considerate ca fiind „activități politice”: o masă rotundă privind renunțarea la grupele cu orar prelungit în grădinițe (Centrul pentru Drepturile Sociale și ale Lucrătorilor); recomandări privind un centru de medicină sportivă, servicii funerare și asistență pentru persoanele fără adăpost; distribuirea gratuită de prezervati ve și seringi (Asociația Medicală din Ciapaievsk); susținerea unei petiții adresate unui guvernator privind un program regional pentru persoanele cu dizabilități 29

și participarea la o conferință privind antreprenoriatul social (Centrul Orientul Îndepărtat); criticarea unei propuneri de anulare a prestațiilor plătite persoanelor cu mai mulți copii, interzicerea utilizării apei potabile pentru udarea grădinilor (Parcul Gagarin); protecția bunurilor și a zonelor culturale, elaborarea de expertize cu privire la acest subiect și colectarea de informații privind amenințările la adresa obiectelor de patrimoniu cultural (Lumea Verde și Centrul Perm pentru Drepturile Omului); monitorizarea evoluțiilor sociale și economice și organizarea de discuții privind probleme sociale și locuințele (Centrul Levada); tipărirea unei publicații privind dreptul la tratament la terapie balneară în Perm (Centrul Perm pentru Drepturile Omului); organizarea de forumuri pe probleme sociale presante (Perm - 36); sesiuni de formare a medicilor în domeniul prevenirii HIV și a bolilor cu transmitere sexuală în comunitatea homosexuală (Rakurs) (infra, pct. 222 , 236, 3 04 , 3 39 , 374 451, 540, 547 și 5 75 ). 99. Alte organizații reclamante, între care Centrul pentru Drepturile Sociale și ale Lucrătorilor, Centrul pentru Studii Sociale, Ieșirea, Academia pentru Drepturile Omului, Migrația în secolul al XXI - lea și Femeile Donului,

au fost considerate ca nefiind în conformitate cu Legea privind agenții străini în ceea ce privește activitățile din domeniul protecției drepturilor omului, deoarece au luat atitudine în favoarea drepturilor muncitorilor, a drepturilor persoanelor LGBT și femeilor, precum și a drepturilor migranților. În alte cazuri, evenimente comemorative au fost considerate „activități politice”, la fel ca în cazul Centrului pentru Apărarea Mass - media și al Centrului Sudic pentru Drepturile Omului (infra, pct. 473 și 653). 100. Exemplele de mai sus demonstrează că excluderile din domeniul de aplicare al conceptului de „activități politice” – precum cultura, securitatea socială, protecția florei și faunei și munca caritabilă – stabilite în Legea privind agenții străini (supra, pct . 28) au devenit lipsite de sens prin practica imprevizibilă a legii, confirmată de instanțele ruse.

De exemplu, Valul Baikal, o organizație ecologică activă în protecția florei și faunei, care nu este considerată activitate politică, a fost considerată ca fiind implicată în „activități politice” după ce a exprimat o opinie cu privire la deciziile autorităților statului privind protecția plantelor sau alte aspecte de mediu, întrucât „exprimarea de opinii cu privire la deciziile autorităților statului” constituie o activitate „politică” (infra, pct. 2 15 ). (δ) Distincția între activitățile unei organizații și personalul acesteia 101. Curtea Constituțională a solicitat ca autoritățile să facă o distincție între activitățile membrilor și directorilor organizațiilor, desfășurate în nume propriu, și cele desfășurate în numele unei organizații.

Doar aceste din urmă activități, nu și primele, ar putea intra în domeniul de aplicare al „activităților politice” prevăzute de Legea privind agenții străini (supra, pct . 3 9 ) . Cu toate acestea, în practică, declarațiile sau pozițiile directorilor organizațiilor reclamante au fost atribuite în mod curent organizațiilor înseși, fără a se stabil i 30

dacă acestea fuseseră făcute în nume propriu sau în numele organizației.

Referitor la cauzele Centrul pentru Educație Cetățenească, Centrul Dront, Misiunea Legală, Centrul pentru Apărarea Mass - media, Mișcarea pentru Drepturile Omului, Planeta Speranței, Centrul Renaștere, Școala Recruților, Centrul Sova și Femeile Donului, autoritățile au luat în considerare declarațiile pe care directorii organizațiilor le făcuseră în cursul unor discuții, interviuri sau pe website - uri, precum și participarea acestora la proiecte, unul dintre aspectele „activității politice” ale organizațiilor reclamante (infra, pct. 257, 283, 4 44 , 472, 512, 554, 596, 624, 659 și 689) . Referitor la cauzele Valul Baikal și Centrul Perm pentru Drepturile Omului, comentariile directorului pe blogul personal al unui jurnalist, o cerere de interzicere a arderii terenurilor agricole înaintată autorităților statului și blogul personal al fondatorului au fost considerate „activități politice” ale organizațiilor (infra, pct. 210 și 5 40 ) . În cauza Memorial Riazan, autoritățile au considerat fotografiile postate de directorul organizației reclamante pe pagina sa personală de pe o rețea socială ca fiind „activitate politică” (infra, pct. 603) . Rezultă că, în lipsa unei reglementări juridice clare și previzibile, organizațiile reclamante era u nevoite să se confrunte cu riscul ca orice afirmații ale directorilor, membrilor sau fondatorilor lor,

inclusiv comentariile de pe conturile lor private de pe platformele de socializare, să fie clasificate drept „activitate politică” ale organizațiilor. 102. În alte cauze, autoritățile au stabilit o legătură între activitatea directorilor organizațiilor reclamante în cadrul unor organe ale statului – organe în care fuseseră numiți în calitate personală sau profesională, nu ca reprezentanți ai organizațiilor lor – și activitățile organizațiilor înseși.

În cauzele Asociația Agora, Asociația Medicală din Ciapaievsk, Centrul pentru Educație Cetățenească, Comitetul contra Torturii și Centrul pentru Apărarea Mass - media, activitățile directorilor sau fondatorilor acestora în cadrul Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului și al organelor guvernamentale regionale au fost considerate de autorități ca fiind „activit ăți politice” ale organizațiilor reclamante (infra, pct . 208, 236, 257, 270 și 4 72 ). (ε) Interpretări ale formelor de „activități politic e” 103. Curtea Constituțională a subliniat, de asemenea, formele în care se poate manifesta în sine intenția de a se implica în activități politice, precum și probele care fac evidentă o astfel de intenție.

Aceasta a subliniat, de asemenea, că scopul final al activităților politice era de a influența procesul decizional al organelor statului și politicile statului (supra, pct. 39). În practică, însă, autoritățile au renunțat la cerința de a demonstra că opiniile exprimate ar fi putut avea un impact asupra deciziilor lor. În cauza Observatorul de Mediu Sahalin, autoritățile au considerat semnarea unei scrisori adresate organizațiilor și activiștilor ecologici ucraineni și care a f ost publicată pe website - ul Wildlife Conservation Centre în timpul conflictului ruso - ucrainean din 2014 ca fiind „activitate politică”. Scrisoarea nu era 31

adresată autorităților vreunui stat, destinatarii acesteia erau exclusiv organizații de mediu și activiști din Ucraina și nu conținea solicitări sau pretenții adresate autorităților (infra, pct . 610 și 612) . Cu toate acestea, instanțele din Rusia au considerat scrisoarea de solidaritate ca fiind „activitate politică” din partea organizației reclamante.

În cauza Centrul Levada, instanțele interne au hotărât că opiniile privind regimul politic din Rusia exprimate de directorul organizației reclamante și de șeful unui departament într- o prelegere, în interviuri și în articolele publicate pe un website demonstrau că Centrul Levada a exercitat o „activitate politică”; instanțele au formulat această constatare fără a analiza dacă opiniile respectiv e încurajaseră o schimbare a politicii autorităților (infra, pct . 453 ). (στ) Concluzie 104. Având în vedere faptul că termenul „politic” este în mod inerent vag și poate fi supus unor interpretări diverse, necesitatea unei interpretări stabile, coerente și previzibile a acestuia a fost cu atât mai importantă în cauzele respective.

Dicționarele, la care Guvernul face trimitere, pot fi folosite pentru a stabili sensul obișnuit al cuvintelor, dar nu sunt un substitut al preciziei legislative și al jurisprudenței consacrate. Autoritățile ruse au aplicat o interpretare extinsă și imprevizibilă noțiunii „activități politice” care a fost utilizată în Legea privind agenții străini, pentru a include chiar și activitățile care erau enumerate în mod specific ca fiind excluse din domeniul său de aplicare și au tratat fără discriminare activitățile organizațiilor, pe cele ale directorilor sau membrilor acestora care au acționat în nume propriu, precum și pe cele care nu aveau finalitatea necesară pentru a influența deciziile și politica statului.

În timp ce Legea privind agenții străini impunea ca scopul de a influența politica statului să fie calificat drept activitate politică (supra, pct. 28) , practica executivului și a altor autorități a extins conceptul de „activitate politică” la orice formă de susținere publică cu privire la un set extrem de larg de probleme, fără a stabili dacă organizația și - a desfășurat activitățile cu scopul de a influența politica statului.

Clasificarea activităților ONG- urilor pe baza criteriului respectiv – dacă acestea constituiau sau nu „activități politice” – a produs rezultate incoerente și a generat nesiguranță în rândul ONG - urilor care doreau să se implice în activități ale societății civile legate, în special, de drepturile omului sau de protecția mediului sau de activități caritabile, mai ales că instanțele naționale nu au oferit o orientare coerentă privind acțiunile care constituiau sau nu „activități politice” [a se vedea Jecev , citată anterior, pct. 55, și Organizația Macedoneană Unită Ilinden și alții împotriva Bulgariei (nr. 2) , nr. 34960/04, pct. 39, 18 octombrie 2011]. 32

(ii) Cu privire la întrebarea dacă prevederile referitoare la „finanțarea străină” sunt suficient de previzibile (α) Argumentele părțilo r 1 05 . Organizațiile reclamante au subliniat că prevederile referitoare la finanțarea străină cuprinse în Legea privind agenții străini nu erau previzibile și nu stabileau nicio sumă, perioadă sau formă de finanțare străină necesară pentru ca o organizație să fie declarată „agent străin”. Autoritățile ruse au adoptat o interpretare excesiv de largă și imprevizibilă a termenului „finanțare străină”. Astfel cum a demonstrat aplicarea practică a Legii privind agenții străini, nu doar primirea de fonduri sau alte bunuri de către ONG - uri a fost considerată finanțare străină, ci și plățile în numerar către angajații

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2022-05-24
0,93
CASE OF PREOBRAZHENIYE ROSSII AND OTHERS v. RUSSIA
e în cazul suspendării. 10. Reclamanții au plâns că dizolvarea a încălcat art. 11 din Convenție. EVALUAREA TRIBUNALULUI ALLEGAT ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 11 AL CONVENȚIEI 11. În primul rând, Curtea constată că guvernul a făcut trimitere la rev
CtEDO 2024-03-28
0,93
TRANSPARENCY INTERNATIONAL - R v. RUSSIA
cințele juridice negative pe care le-a confruntat ca urmare a înregistrării sale ca „agent străin”. Organizația solicitantă se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 6 din Convenția pe care instanța de la primul nivel de jurisdicție a
CtEDO 2022-02-03
0,93
SHEYDA v. RUSSIA and 6 other applications
Publicat la 21 februarie 2022 SECȚIUNE TERZĂ Cererea nr. 44137/19 Gennadiy Petrovich SHEYDA împotriva Rusiei și alte 6 cereri (a se vedea lista anexată) comunicat la 3 februarie 2022 OBIECTUL CAUZELOR Reclamanții sunt organizații non-guvern
CtEDO 2022-12-06
0,93
CASE OF SPASOV v. ROMANIA
agră, care face parte din „apele comunitare”, a golit parțial licența de substanța sa. Prin urmare, Curtea apreciază că această interdicție constituie o ingerință în exercitarea de către reclamant a dreptului la respectarea bunurilor sale,
CtEDO 2022-10-18
0,92
CASE OF STANCU AND OTHERS v. ROMANIA
Tradus și revizuit de IER (http://ier.gov.ro/) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECȚIA A PATRA CAUZA STANCU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 22953/16) HOTĂRÂRE Art. 10 • Libertatea de exprimare • Sancțiune civilă aplicată edito
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă