2ra-51/22 — recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei-părti din bunurile dobândite în timpul relatiei de concubinaj

2ra-51/22 — recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei-părti din bunurile dobândite în timpul relatiei de concubinaj (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-51/22

2-18103158-01-2ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. I. Negreanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iulia

Ciobanu, reprezentată de către avocatul Calin Bobeica,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iulia

Ciobanu împotriva lui Chiril Boțu cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra ½ cotă-parte din bunurile dobândite în timpul relației de concubinaj,

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Chiril Boțu, a fost casată hotărârea din 16 octombrie

2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la

respingerea acțiunii,

constată:

La 13 noiembrie 2015 Iulia Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Chiril Boțu cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate,

stabilirea cotelor-părți din imobilele dobândite în timpul relației de concubinaj și

partajarea în natură a bunurilor imobile dobândite în timpul relației de concubinaj.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, s-a aflat în relație de concubinaj

cu pârâtul din luna decembrie 1978 până în anul 1997.

A menționat că, anterior relației de concubinaj, pârâtul a locuit la părinții lui

din s. Răspopeni, r-nul Șoldănești.

A susținut că, la 12 ianuarie 1984, în timpul relației de concubinaj, s-a născut

fiul lor comun, Vasile Boțu.

A afirmat că, deoarece locuiau la părinții săi din s. Țahnăuți, r-nul Rezina și

nu aveau casa lor comună, în anul 1986 au cumpărat de la Victor Otroc o casă, un

sarai și un beci, amplasate în s. xxxx.

A relevat că, în contractul de vânzare-cumpărare a imobilelor a fost indicat în

calitate de cumpărător doar concubinul său, Chiril Boțu, întrucât în perioada

1

respectivă nu se prevedea înscrierea în contract ca cumpărător a două persoane.

A notat că, au demolat casa cumpărată, iar pe teren au construit o casă nouă,

care a fost finisată în anul 1987.

A declarat că, potrivit Registrului de evidență a gospodăriilor populației nr.11,

contul 955, ei dispuneau de casă de locuit cu teren aferent cu suprafața de 0,15 ha,

iar începând cu 25 iunie 1986, și-a perfectat viza de reședință în s. xxxx.

A invocat că, începând cu anul 1997 relațiile de concubinaj au încetat, ea mai

mult timp se afla peste hotarele Republicii Moldova, unde muncea pentru a-și

întreține existența.

A mai invocat că, în luna noiembrie 2012 a aflat că, a fost radiată din Registrul

gospodăriilor la 18 mai 2007, la cererea proprietarului casei, Chiril Boțu.

A relatat că, conform certificatului eliberat de OCT Rezina la 26 octombrie

2015, terenul cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 0,1536 ha, casa de locuit

individuală cu nr. cadastral xxxx cu suprafața de 129,9 m. p., construcția accesorie

cu nr. cadastral xxxx cu suprafața de 44,3 m.p., construcția accesorie cu nr. cadastral

xxxx, cu suprafața de 15,7 m.p., toate situate în s. xxxx, au fost înregistrate cu drept

de proprietate (1 cotă-parte) după Chiril Boțu în temeiul extrasului din Registrul de

evidență a gospodăriilor nr. 937 din 05 iulie 2002.

A menționat că, acest extras contravine certificatului nr. 1344 din 03

decembrie 2012, eliberat de primarul com. xxxx, conform căruia, ea a fost înscrisă

în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 11 cont 955 până la 18 mai 2007.

Prin urmare, a susținut că, în anul 2002 era înscrisă în Registrul de evidență

a gospodăriilor și urma să fie inclusă în extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 937 din 05 iulie 2002, care a servit drept temei de înregistrare a

dreptului de proprietate.

A considerat că, deoarece terenul sub construcție a fost dobândit în timpul

relațiilor de concubinaj, la construcția imobilelor au contribuit ambii, fiecare din ei

au cotă-parte din aceste imobile.

A afirmat că, aportul său la dobândirea și construcția imobilelor în cadrul

relațiilor de concubinaj poate fi dovedit prin declarațiile martorilor (vecini, zidarii

care au construit casa, rudele apropiate, etc.).

A relevat că, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 23 octombrie

2015 s-a adresat cu cerere prealabilă către pârât, prin care a solicitat cedarea

benevolă a 1/2 cotă-parte din imobilele comune, însă cerere prealabilă a rămas fără

răspuns și executare.

A solicitat recunoașterea dreptului de proprietate, stabilirea cotelor-părți din

imobilele dobândite în timpul relației de concubinaj cu Chiril Boțu și, anume, a cîte

½ cotă-parte din terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața

de 0,1536 ha, casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 129,9

m. p., construcție accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 44,3 m. p.,

construcție accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 15,7 m. p., toate situate

în s. xxxx, partajarea în natură a bunurilor dobândite în timpul relației de concubinaj

a câte ½ cotă-parte din terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxx, cu

suprafața de 0,1536 ha, casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața

de 129,9 m. p., construcție accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 44,3 m.p.,

2

construcție accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 15,7 m. p., toate situate

în s. xxxx și rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, prin care să fie

înregistrat dreptul de coproprietate asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile și,

anume, terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,1536

ha, casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 129,9 m. p.,

construcție accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 44,3 m. p., construcție

accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 15,7 m. p., toate situate în s.xxxx.

Ulterior, Iulia Ciobanu și-a concretizat cerințele din acțiune, solicitând în final

recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile

dobândite în timpul relației de concubinaj cu pârâtul și, anume, terenul pentru

construcții cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,1536 ha, casa de locuit

individuală cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 129,9 m. p., construcție accesorie

cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 44,3 m. p., construcție accesorie cu nr.cadastral

xxxx, cu suprafața de 15,7 m. p., toate situate în s. xxxx și rectificarea înscrierii în

Registrul bunurilor imobile, prin care să fie înregistrat dreptul de coproprietate

asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile menționate.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Iulia Ciobanu și a fost recunoscut dreptul

de coproprietate al Iuliei Ciobanu asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile

dobândite în timpul relației de concubinaj și, anume, terenul pentru construcții cu

numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,1536 ha și casa de locuit individuală cu

nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 129,9 m. p., situate în s. xxxx. În rest acțiunea a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 16 octombrie 2009, Chiril Boțu a declarat apel nemotivat, iar la 05

decembrie 2019 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Chiril Boțu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Chiril Boțu, reprezentat de către avocatul Stela Lefter, a

fost casată integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Chiril Boțu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea.

Instanța de apel a reținut că, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile

eliberat la 26 octombrie 2015, bunurile imobile: terenul pentru construcții cu

numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,1536 ha, casa de locuit individuală cu

nr.cadastral xxxx, cu suprafața de 129,9 m. p., construcție accesorie cu nr. cadastral

xxxx, cu suprafața de 44,3 m. p., construcție accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu

suprafața de 15,7 m. p., toate situate în s. xxxx, aparțin cu drept de proprietate (1.0

cota-parte) lui Chiril Boțu (f. d. 17, vol. I). Astfel, regimul juridic al acestor bunuri

este ca fiind proprietate personală a cumpărătorului Chiril Boțu și nu ca proprietate

comună. Or, invocarea aflării în relații de concubinaj a participanților la proces nu

3

modifică regimul juridic al bunurilor.

Pornind de la prevederile 496 alin. (1), 497 alin. (1) și 499 alin. (1) din Codul

civil (în redacția până la 01 martie 2019), instanța de apel a constatat că, temeiul

apariției proprietății comune îl constituie legea sau actul juridic.

La caz, Iulia Ciobanu a invocat expres temeiul apariției proprietății comune,

la care pretinde, aflarea în relații de concubinaj cu Chiril Boțu, precum și construirea

în comun a bunurilor date. Or, instanța de apel a menționat că, în situația din speță,

concubinajul nu constituie temei de apariție a proprietății comune, iar invocarea

construirii comune a bunului, la fel, nu poate fi reținut ca temei, deoarece

proprietatea a fost dobândită de către Chiril Boțu în temeiul unui act juridic –

contractul de vânzare-cumpărare, care nu este contestat și produce efecte juridice

din momentul încheierii lui.

În acest sens, instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe

precum că, bunurile litigioase au fost dobândite în comun de către concubini,

deoarece actele cauzei denotă expres că, bunurile imobile au fost procurate de către

Chiril Boțu în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 30 iulie 1986 (f.d.9,

10, vol. I). Respectiv, la momentul înregistrării dreptului de proprietate, bunurile

supuse înregistrării aparțineau doar lui Chiril Boțu în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare și nu făcea parte din bunurile comune, așa cum a conchis prima

instanță, deoarece a fost procurat în timpul relației de concubinaj.

De altfel, și conform pct. 24 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 02 din 27 martie 2006 cu privire la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și

ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra

imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe, nu poate constitui temei de

dobândire a dreptului de proprietate relația de fapt a concubinajului. Se vor distinge

două situații, în raport cu momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra

imobilului și anexelor acestuia: a) dacă dreptul de proprietate a fost dobândit în

timpul relației de concubinaj, obiectul material al acestuia se va partaja conform

aportului fiecăruia la dobândirea bunului, dobândirea bunului fiind considerată ca

rezultat al unui acord de activitate comună în scopul dobândirii de bunuri, adică al

contractului de societate civilă (art.1339 CC); b) în cazul în care imobilul locativ a

fost dobândit de către unul dintre concubini, dar pe parcursul acestei relații au fost

efectuate de către concubini anumite reconstrucții, reparații capitale, reamenajări

etc., concubinul neproprietar va dispune de dreptul de a solicita plata unei

compensații bănești egală cu contribuția adusă la îmbunătățirile imobilului, în baza

principiului îmbogățirii fără justă cauză (art.1389 CC), nedispunând de dreptul de

recunoaștere a proprietății asupra unei părți din imobilul locativ sau din anexele

acestuia.

La 17 decembrie 2021 Iulia Ciobanu, reprezentată de către avocatul Calin

Bobeica, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel.

A menționat că, casa de locuit din s. xxxx a fost procurată din mijloacele

financiare comune ale lui Chiril Boțu și Iulia Ciobanu, iar după demolare, noua casă

4

de locuit a fost construită, la fel, din mijloacele financiare comune ale acestora,

constituind proprietate comună a părților.

A susținut că, având în vedere că, nu se cunoaște aportul fiecărui coproprietar

la dobândirea bunului, precum și ținând cont de faptul că, aceștia se aflau în relații

de concubinaj și duceau gospodărie comună, proprietatea este comună în

devălmășie, iar cotele-părți se prezumă a fi egale.

Urmare celor relatate, a afirmat că, soluția primei instanțe este justă și

argumentată, având la bază cumulul probelor administrate, cărora le-a dat o

apreciere juridică cuvenită.

Prin referința depusă la 08 februarie 2022 Chiril Boțu, reprezentat de către

avocatul Stela Lefter, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 14 iulie 2021 (f. d. 65, vol. II), însă la

materialele dosarului lipsesc date, ce ar confirmat recepționarea acesteia de către

recurentă.

Astfel, recursul declarat la 17 decembrie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

5

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Iulia Ciobanu,

reprezentată de către avocatul Calin Bobeica, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Iulia Ciobanu, reprezentată de către avocatul Calin Bobeica,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Iulia Ciobanu, reprezentată de către avocatul

Calin Bobeica, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Iulia Ciobanu, reprezentată de către avocatul Calin

Bobeica, se consideră inadmisibil.

6

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7