2ra-42/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

Dosarul nr. 2ra–42/22

2-20069583-01-2ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Mămăliga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mahnoveț Ionuț, reprezentat

de avocatul Mocanu Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Mahnovet Ionuț

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse cererile de apel depuse de Ministerul Justiției și de către Mahnovet

Ionuț și menținută hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru),

con st ată:

La 18 iunie 2020, Mahnoveț Ionuț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia a indicat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura

Hâncești, Ungureanu Oxana, din 16 decembrie 2019, în cadrul cauzei penale nr.

2019330468, Mahnoveț Ionuț a fost recunoscut în calitate de bănuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal. Ulterior, prin ordonanța

procurorului în Procuratura Hâncești, Ungureanu Oxana, din 23 ianuarie 2020,

Mahnoveț Ionuț a fost scos de sub urmărire penală pe cauza penală nr. 2019330468,

în temeiul art. 284 alin. (2) pct.1 Cod de procedură penală, deoarece fapta nu a fost

săvârșită de bănuit.

Astfel, a menționat că, fără careva motiv rezonabil, în lipsa unor probe

pertinente, în scopul umilirii reclamantului, acesta a fost tras ilegal la răspundere

penală în cadrul cauzei penale nominalizate, fapt ce l-a făcut să suporte umilință și

disconfort enorm, în rezultatul cărora a suferit traume psihologice sub formă de stres,

care sunt iremediabile.

Prin urmare, prin acțiunile organelor de urmărire penală enunțate, i-au fost

lezate drepturile și libertățile reclamantului prevăzute de art. 6 CEDO, considerent

din care urmează a fi încasat din contul bugetului de stat, suma de 1 000 de Euro cu

titlu de prejudiciu moral.

1

A mai invocat că, odată cu intentarea cauzei penale nr. 2019330468, Mahnovet

Ionuț a fost nevoit să-și angajeze un apărător, pentru serviciile juridice prestate de

avocat în cadrul cauzei penale nominalizate achitând, conform contractului de

asistență juridică nr. 867 din data de 16 decembrie 2019 și bonului de plată seria EP

nr. 600890 din 21 mai 2020, suma de 3000 de lei.

În fața instanței reclamantul a solicitat încasarea din contul bugetului de stat a

prejudiciului moral în mărime de 1000 de Euro și a prejudiciului material în mărime

de 3000 de lei, suportate pentru achitarea asistenței juridice, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mahnovet Ionuț

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

A fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova în beneficiul lui Mahnovet Ionuț, prejudiciul material în

mărime de 3000 de lei, prejudiciul moral în mărime de 6000 de lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 4000 de lei, în rest, pretenția privind încasarea

prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de Ministerul Justiției și de către Mahnovet Ionuț și

menținută hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel instanțele au menționat că, Mahnovet Ionuț dispune de

dreptul de a solicita repararea prejudiciului suportat în cadrul procesului penal or,

acesta prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Hîncești, Ungureanu

Oxana, din 23 ianuarie 2020, a fost scos de sub urmărire penală în cadrul cauzei

penale cu nr. 2019330468, deoarece fapta nu a fost săvârșită de bănuit, adică a fost

repus în drepturi.

La 28 octombrie 2021, Mahnoveț Ionuț, reprezentat de avocatul Mocanu

Serghei, a contestat cu recurs decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea respingerii apelului depus de

Mahnoveț Ionuț cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei

nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 26

octombrie 2021, expediată părților la 03 ianuarie 2022, fără a se cunoaște cu

certitudine data recepționării acesteia de către părți. Astfel, se constată că recurentul

s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței

de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Mahnoveț Ionuț, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, inadmisibil, din

2

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Mahnoveț Ionuț, reprezentat de avocatul

Mocanu Serghei, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

3

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarate de către Mahnoveț Ionuț, reprezentat de avocatul

Mocanu Serghei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mahnoveț Ionuț, reprezentat

de avocatul Mocanu Serghei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4