2r-54/22 — constatarea incalcarii dreptului la viata privata si dreptului la proprietate privata, obligarea inlaturarii defectiunilor care cauzeaza daune locuintei

2r-54/22 — constatarea incalcarii dreptului la viata privata si dreptului la proprietate privata, obligarea inlaturarii defectiunilor care cauzeaza daune locuintei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-54/2022

2-20043799-01-2r-27012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (G. Manoli)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

D E C I Z I E

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul

Gheorghe Macovei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Lungu

și Cristina Pleșca (Lungu) împotriva lui Bogdan Ghieș, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni „Moldcargo” privind constatarea încălcării dreptului la viața

privată și dreptului la proprietate privată, obligarea înlăturării defecțiunilor care

cauzează daune locuinței,

împotriva încheierii din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și s-a restituit

apelul ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă :

La 31 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana Lungu și Cristina

Pleșca (Lungu), reprezentate de avocatul Vitalie Malai au depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Bogdan Ghieș, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni

„Moldcargo” privind constatarea că prin scurgerile de apă din ap. xx care cauzează

inundarea ap. xx, situate în mun. xxxx, str. xxxx, s-a încălcat dreptul la viața privată

și dreptul la proprietate privată, protejat de art. 8 CEDO și art. 1 al Protocolului

Adițional 1 CEDO, obligarea înlăturării defecțiunilor care cauzează daune locuinței

ap. xx, str. xxxx, mun. xxxx și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial.

S-a obligat Bogdan Ghieș să depisteze și să lichideze defecțiunile tehnice și/sau

imperfecțiunile, care cauzează scurgerea apei în grupul sanitar și camera mică a

apartamentului nr. xx din mun. xxxx, str. xxxx, ce aparține cu drept de proprietate pe

cote-părți Tatianei Lungu și Cristinei Pleșca (Lungu).

1

S-a încasat de la Bogdan Ghieș în beneficiul Tatianei Lungu și Cristinei Pleșca

(Lungu) suma de 300 de lei, cu titlu de taxă de stat achitată pentru examinarea cererii

de chemare în judecată.

La 04 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Bogdan Ghieș, reprezentat

de avocatul Gheorghe Macovei a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din

21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în

termen a apelului, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii în partea admisă de instanța de fond.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de repunere în termen a apelului și s-a restituit apelantului Bogdan Ghieș

cererea de apel depusă cu toate actele anexate, ca fiind depusă în afara termenului

legal.

La 31 decembrie 2021, Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei a declarat recurs împotriva încheierii din 10 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, repunerea în termen de declarare a

apelului.

În motivarea recursului a indicat că pe parcursul examinării cauzei în instanța

de fond, contrar prevederilor art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

adresa pîrîtului a fost expediată o singură citație prin intermediul oficiului poștal, cu

aviz simplu, care a revenit cu mențiunea nereclamat. Neavând dovada citării legale

a pîrîtului instanța de judecată nu a făcut uz de alte mecanisme legale de citare a

pîrîtului pentru a înlătura orice dubiu de citare legală.

Recurentul a menționat că constatările instanței de apel precum că dispozitivul

hotărîrii instanței de fond a fost comunicat pîrîtului prin intermediul poștei

electronice, la adresa poștală a ultimului, iar ulterior prin intermediul poștei

electronice pîrîtul a avut conversații cu reprezentantul reclamantelor cu privire la

somația de executare benevolă a titlului executoriu, urmează a fi calificate ca

irelevante or, actul expediat prin intermediul poștei electronice se consideră

comunicat doar în cazul în care există confirmarea recepționării scrisorii electronice.

Referitor la conversațiile prin poșta electronică, recurentul a susținut că din

conținutul acestora nu reiese și nu se face referire la careva hotărîri emise în privința

pîrîtului astfel, nu poate fi dedus că a cunoscut despre existența hotărîrii emise în

privința sa.

Recurentul a susținut că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cererii de repunere în termen fiind dată o apreciere

eronată materialelor cauzei.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de recurs constată că potrivit materialelor cauzei copia încheierii din

10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa lui Bogdan

Ghieș la 14 decembrie 2021 (f.d. 164), însă lipsește dovada de recepționare de către

acesta.

Astfel, recursul declarat la 31 decembrie 2021, este în termen.

La 27 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului declarat de către Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 173).

La 03 februarie 2022, Tatiana Lungu și Cristina Pleșca (Lungu), reprezentate

de avocatul Vitalie Malai au depus referință prin care au solicitat respingerea

2

recursului declarat de către Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei ca nefondat și tardiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel,

din următoarele motive.

Potrivit art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii (dacă legea

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 21 octombrie 2020, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă parțial

acțiunea depusă de către avocatul Vitalie Malai în interesele Tatianei Lungu și

Cristinei Pleșca (Lungu) împotriva lui Bogdan Ghieș, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni „Moldcargo” privind constatarea încălcării dreptului la viața

privată și dreptului la proprietate privată, obligarea înlăturării defecțiunilor care

cauzează daune locuinței și încasarea cheltuielilor de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 august 2021, Bogdan Ghieș,

reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru solicitând

3

repunerea în termen a apelului, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și

emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii în partea admisă de instanța de

fond.

Ca urmare, prin încheierea din 10 noiembrie 2021, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de

repunere în termen a apelului și a restituit apelantului Bogdan Ghieș cererea de apel

depusă cu toate actele anexate, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept menționate mai

sus și argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră corectă soluția instanței de apel

de respingere a cererii privind repunerea în termen al apelului, cu restituirea apelului,

deoarece cererea de apel a fost depusă de către Bogdan Ghieș, reprezentat de

avocatul Gheorghe Macovei, peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii.

Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 21 octombrie 2020, iar cererea de apel

(nemotivată) a fost depusă de către Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei, abia la 04 august 2021.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate

fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea

de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de

către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea

neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces

echitabil.

Deși apelantul Bogdan Ghieș a solicitat în cererea de apel repunerea în termen

a apelului, totuși contrar art. 116 din Codul de procedură civilă nu a prezentat probe

justificative care ar confirma faptul imposibilității depunerii apelului în termenul de

atac prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces

și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

4

În cazul amînării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la

proces prezenți la ședință. Participanții la proces care au fost citați și nu au participat

la ședința de judecată la care a fost amînată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa

citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea

de a cunoaște data judecării cauzei.

Conform art. 105 alin. (1), (11) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței.

Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice

de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea

primirii acestor acte. La solicitarea persoanelor fizice, citația sau înștiințarea poate

fi transmisă acestora prin mijloace de comunicare ce asigură transmiterea și

confirmarea primirii acestor acte sau prin poșta electronică în cadrul Programului

integrat de gestionare a dosarelor.

Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra

semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează

persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul

absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se

recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sînt reprezentați

de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea

înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate

reprezentanților la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare

a dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.

Colegiul constată că, în acest context, nu pot constitui motiv întemeiat de

omitere a termenului de declarare a apelului afirmațiile recurentului precum că, a

omis termenul de declarare a apelului din motive întemeiate și anume faptul că

cererea de chemare în judecată a fost examinată în lipsa sa, nu a primit nici o

înștiințare despre examinarea cauzei date, iar despre hotărârea pronunțată a aflat abia

la 27 iulie 2021, când a luat cunoștință cu actele expediate de executorul judecătoresc

privind executarea hotărârii, adică peste termenul de declarare a apelului, motiv din

care a omis termenul de atac al hotărârii primei instanțe.

Or, art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, într-o manieră certă și clară

prevede termenul de 30 de zile de contestare de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dar nu de la data recepționării actului judecătoresc.

La caz, instanța de recurs reține că, dispozitivul hotărîrii din 21 octombrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost expediată apelantului/recurentului, la

23 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice, indicate în cererea de

chemare în judecată – xxxx (f.d. 114).

În context, este relevant faptul că trimiterile electronice prin intermediul

tehnicii de calcul și rețelei internet se efectuează imediat, de aceea argumentul

recurentului cu privire la faptul că nu a recepționat hotărîrea atacată, este apreciat

critic de către Colegiu or, data recepționării corespondenței nu trebuie confundată

cu data verificării poștei electronice de către destinatar.

Astfel, nu poate fi reținut argumentul lui Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul

Gheorghe Macovei, invocat în cererea de recurs, precum că actul expediat prin

5

intermediul poștei electronice se consideră comunicat doar în cazul în care există

confirmarea recepționării scrisorii electronice or, după cum corect a reținut instanța

de apel, după pronunțarea dispozitivului hotărîrii și expedierii acestuia prin

intermediul poștei electronice, recurentul a dus conversații pe adresa menționată cu

avocatul reclamanților, Vitalie Malai despre executarea actelor judecătorești

(f.d.149-152).

Prin urmare, la caz, termenul de declarare a apelului a început să curgă din ziua

imediat următoare zilei în care recurentul a recepționat dispozitivul hotărîrii

contestate. Astfel, cererea de apel împotriva hotărîrii din 21 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, înaintată la 04 august 2021, a fost declarată cu

omiterea termenului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că, termenul de îndeplinire a unui act de procedură poate fi restabilit

dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe veridice ce

confirmă imposibilitatea îndeplinirii actului în termen.

La caz, deși Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei a

solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, acesta nu a prezentat probe și

nu a făcut dovada circumstanțelor care l-au împiedicat să depună în termen cererea

de apel, deși, materialele cauzei denotă faptul că procedura de comunicare a

actului judecătoresc, prin intermediul poștei electronice, a fost respectată.

În acest context, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 56

alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute

de legislația procedurală civilă.

De altfel, instanța de recurs reiterează că exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă or,

prevederile art. 15 din Codul de procedură civilă, stipulează expres că participanții

la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime

au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia

în condițiile legii.

Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția

Europeana a Drepturilor Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter

civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă că „dreptul la o

instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană în mai multe cauze

de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg,

Diaz Ochoa contra Spaniei) în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea

internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Relevantă în acest sens este și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

în cauza Panomaryov vs Ucraina (hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008), în conținutul căreia Curtea a notat că, reînnoirea termenului

pentru introducerea unei căi ordinare de atac din motive neconvingătoare, reprezintă

6

o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod

similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău,

corect a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și a restituit

cererea de apel, iar argumentele invocate în recurs poartă un caracter declarativ,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și necesită a fi respins, cu menținerea

încheierii recurate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Bogdan Ghieș, reprezentat de avocatul

Gheorghe Macovei.

Se menține încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Lungu și

Cristina Pleșca (Lungu) împotriva lui Bogdan Ghieș, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni „Moldcargo” privind constatarea încălcării dreptului la viața

privată și dreptului la proprietate privată, obligarea înlăturării defecțiunilor care

cauzează daune locuinței.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

7