2ra-657/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de proprietate, ridicarea bunurilor mobile de pe terenul privat, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-657/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Străisteanu și Daniela Gîrjev

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu și

Danielei Gîrjev împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la

constatarea încălcării dreptului de proprietate, ridicarea bunurilor mobile de pe

terenul privat, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev și menținută

hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin care

acțiunea a fost respinsă

constată:

La 19 noiembrie 2018, Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev au depus cerere

de chemare în judecată împotriva SA „Moldtelecom” cu privire la constatarea

încălcării dreptului de proprietate, ridicarea bunurilor mobile de pe terenul privat,

repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au invocat că la 30 septembrie 2018, prin poșta

electronică, au expediat în adresa SA „Moldtelecom” o cerere prealabilă, semnată

digital, în care au indicat că pe teritoriu de pe str. XXXXX comuna XXXXX

mun. XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, sunt instalați 2 (doi) piloni

prin care trec fire telefonice la un vecin, iar din cauza acestor piloni cu fire telefonice,

instalați ilegal, sunt în imposibilitatea de a efectua lucrările necesare pentru

construcție. Prin urmare, suportă pierderi materiale și suferă moral enorm,

solicitând, în mod de urgență, să fie întreprinse toate măsurile necesare pentru a

ridica acești piloni instalați ilegal și a lichida îngrădirea efectuării construcției

necesare.

La 13 octombrie 2018, tot prin poșta electronică, au mai expediat în adresa

SA „Moldtelecom” o altă cerere prealabilă, semnată digital, în care au indicat că pe

teritoriu de pe str. XXXXX comuna XXXXX mun. XXXXX, care îi aparține cu

1

drept de proprietate, sunt instalați 2 (doi) piloni prin care trec fire telefonice la un

vecin, iar din cauza acestor piloni cu fire telefonice, instalați ilegal, sunt în

imposibilitatea de a efectua lucrările necesare pentru construcție, suportând pierderi

materiale și suferind moral enorm, solicitând în mod de urgență, să fie întreprinse

toate măsurile necesare pentru a ridica acești piloni instalați ilegal și a lichida

îngrădirea efectuării construcției necesare, prevenind concomitent, că în caz contrar,

vor angaja un avocat, vor întocmi un raport de evaluare a prejudiciului material

cauzat și se vor adresa în instanța de judecată pentru a fi reparat prejudiciu din contul

SA „Moltelecom” și restabiliți în drepturi.

Astfel, la 2 octombrie 2018, la fața locului s-au prezentat angajații

SA „Moldtelecom” care au promis că în 2-3 zile pilonii vor fi mutați de pe teritoriul

privat, însă au trecut 13 zile, iar pilonii instalați ilegal nu au fost mutați, respectiv,

nefiind lichidată îngrădirea efectuării construcției necesare.

Au precizat că până la data de 13 octombrie 2018, în urma acțiunilor ilegale

ale angajaților SA „Moldtelecom”, au suportat un prejudiciul material în mărime de

133 000 de lei, iar prejudiciul moral cauzat îl estimează în mărime de 30 000 de lei.

La 30 octombrie 2018, au primit un răspuns de la SA „Moldtelecom” cu

nr. 01-02-09/10723 din 12 octombrie 2018, prin care angajații SA „Moldtelecom”

au refuzat să ridice (să mute) acești piloni instalați ilegal pe teritoriu privat al familiei

Străisteanu.

Au remarcat că pilonii sunt instalați vădit ilegal pe teritoriu privat al familiei

Străisteanu, iar angajații SA „Moltelecom”, pentru a ridica (a muta) pilonii de pe

teritoriu privat, cer perfectare a cărorva documente, permisiuni, achitarea sumei de

138 de lei pentru documentație și 1 200 de lei pentru ridicarea pilonilor.

Au precizat că potrivit proiectului de execuție anexat de SA „Moldtelecom”

la răspunsul nr. 01-02-09/10723 din 12 octombrie 2018, pilonii au fost instalați pe

teritoriul privat al familiei Străisteanu în anul 2013, respectiv prejudiciu cauzat

urmează a fi calculat pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 31 noiembrie 2018, pentru

5 ani de zile, perioada în care o parte din terenul privat a fost folosit de

SA „Moldtelecom” în interesele întreprinderii.

Prețul minim pentru astfel de folosire a terenului privat îl estimează la 100 de

lei lunar, 100 x 12 luni = 1 200 de lei x 5 ani = 6 000 de lei, prejudiciu material

cauzat.

Prejudiciul moral cauzat îl estimează în mărime de 3 000 de lei.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 4, 5, 166 CPC, art. 14, 315,

316, 376, 1398, 1404, 1416, 1422, 1423 Cod civil.

Au solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la proprietate,

obligarea SA „Moldtelecom”, în mod de urgență să ridice (să mute) pilonii de pe

teritoriu privat al familiei Străisteanu, situat pe str. XXXXX comuna XXXXX

sectorul XXXXX mun. XXXXX, instalați ilegal în anul 2013, încasarea din contul

SA „Moldtelecom” în beneficiul lui Gheorghe Straisteanu și Danielei Gîrjev a sumei

de 6 000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin încălcarea dreptului la

proprietate, folosirea ilegală a terenului privat, timp de 5 ani, în interesele

SA „Moldtelecom” și a sumei de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului la proprietate, prin supunerea la suferințe psihice, stresuri, nervi,

2

griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare,

descurajare.

Prin hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev și menținută hotărârea

primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că actele cauzei probează indubitabil faptul că pilonii cu rețele de

comunicații electronice, care formează obiectul litigiului, au fost instalați legal de

SA „Moldtelecom” conform proiectului 31/13-0-HYC, în anul 2013, în baza

proiectului de execuție anexat de SA „Moldtelecom”.

Prima instanță și instanța de apel au menționat că Gheorghe Străisteanu și

Daniela Gîrjev (proprietarii imobilului) nu sunt lipsiți de dreptul de a muta oricare

element al rețelelor de comunicații electronice (inclusiv pilonii), cu acordul prealabil

al proprietarului rețelelor de comunicații electronice, la caz, SA „Moldtelecom”.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că a fost dovedit cu

certitudine că pilonii au fost instalați legal, conform proiectului, iar lui Gheorghe

Străisteanu și Danielei Gîrjev nu li s-a încălcat dreptul de proprietate, prin urmare,

au concluzionat respingerea acțiunii ca nefondată.

Deoarece solicitările primare în cauză au fost neprobate și fiind neîntemeiate

au fost respinse, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că se impune

a fi respinsă și solicitarea subsecventă privind repararea prejudiciului moral.

La 31 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Străisteanu

și Daniela Gîrjev au declarat recurs împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei în instanța de recurs

și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale, contrar tuturor prevederilor legislației naționale și celei

internaționale și urmează a fi casate integral cu admiterea cerințelor formulate în

cererea de chemare în judecată.

Au menționat că pe parcusul examinării cauzei în prima instanță, s-au

prezentat la toate ședințele de judecată care au avut loc, chiar și la cele care se

amânau ilegal de judecător.

La dată când s-au prezentat, grefierul a spus că dosarele se strămută pentru

examinare după competență în altă instanță de judecată și că vor fi citați, astfel, au

așteptat să fie citați de altă instanță din alt sector, însă, la data de 27 iunie 2019 au

primit dispozitivul hotărârii judecătorești din 11 iunie 2019, prin care cererea de

chemare în judecată a fost respinsă.

În cererea de apel din 1 iulie 2020 au atras atenția instanței de apel că cauza

civilă în prima instanță a fost examinată și judecată în lipsa lor, având calitatea în

proces de reclamanți.

Prima instanță a ignorat intenționat prevederile legislației și i-a lipsit de

dreptul la un proces echitabil - nu le-a explicat drepturile și obligațiile, nu le-a

3

expediat în adresa lor referința și probele prezentate de pârât pentru a face cunoștință

și a depune explicații și probe suplimentare, i-a lipsit de dreptul la apărare.

Curtea de Apel Chișinău, în decizia contestată, nu s-a expus în niciun fel

asupra faptului că prima instanță a examinat pricina civilă în lipsa lor.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

La 7 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „Moldtelecom” a

depus referință la recursul declarat de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev,

solicitând considerarea recursului inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 31 decembrie 2020 împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Străisteanu și Daniela

Gîrjev, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Străisteanu și

Daniela Gîrjev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu și Daniela

Gîrjev.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5