2ac-26/22 — cu privire la constatarea existenței diferenței substanțiale, confiscarea averii nejustificate

Dosarul nr. 2ac-26/22

2-21155149-01-2ac-31012022

ÎNCHEIERE

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând chestiunea cu privire la posibilitatea strămutării cauzei civile la

cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea Națională de

Integritate împotriva lui Ivan Șaptefraț și Cristinei Șaptefraț cu privire la

constatarea existenței diferenței substanțiale, confiscarea averii nejustificate, la o

altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău,

constată:

La 19 octombrie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Ivan Șaptefraț și Cristinei Șaptefraț, prin care a

solicitat constatarea existenței diferenței substanțiale în mărime totală de 559 857

lei, generată de deschiderea în anul 2017 a depozitului bancar la BC ,,Moldova-

Agroindbank” SA în mărime de 247 000 lei și de achiziționare în anul 2018 a

bunului imobil în mun. Chișinău, str. xxxxx apartamentul nr. xxxxx, în valoare de

676 435 lei (avere nejustificată), confiscarea contravalorii averii nejustificate

constatate prin actul de constatare nr. 258/04 din data de 12 august 2021 în

mărime de 559 857 lei, constituită din mijloace bănești în mărime de 142 082 lei

și cota-valorică de 417 775 lei din apartamentul, xxxxx situat în mun. Chișinău,

str. xxxxx.

Totodată a solicitat, în scopul asigurării acțiunii, interzicerea lui Ivan

Șaptefraț și familiei acestuia să vândă, doneze, gajeze, constituie un drept de

ipotecă, ori în alt mod să dispună de dreptul de proprietate asupra bunului imobil

amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, apartamentul nr. xxxxx.

Prin încheierea din data de 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea autorității reclamante privind

aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 05 noiembrie 2021

Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs împotriva actului judiciar

sus-numit, solicitând casarea acestuia, cu soluționarea problemei în fond prin

adoptarea unei noi soluții de admitere a cerinței de asigurare a acțiunii.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului la 30 noiembrie 2021 cauza civilă la

1

cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea Națională de

Integritate împotriva lui Ivan Șaptefraț și Cristinei Șaptefraț cu privire la

constatarea existenței diferenței substanțiale, confiscarea averii nejustificate a

fost înregistrată în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău.

La 11 ianuarie 2022 Curtea de Apel Chișinău a ridicat de la examinare în

ordine de recurs cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Ivan Șaptefraț și Cristinei

Șaptefraț cu privire la constatarea existenței diferenție substanțiale, confiscarea

averii nejustificate cu remiterea acesteia la Curtea Supremă de Justiție pentru

soluționarea posibilității și necesitării strămutării pricinii pentru examinare în altă

instanță egală în grad.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea

participanților la proces.

Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 11 ianuarie 2022 a

ridicat cauza civilă de la examinare în ordine de recurs și a remis-o Curții

Supreme de Justiție pentru examinarea posibilității strămutării pricinii la o altă

instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, motivându-și această

necesitate pe faptul că pârâtul/intimatul Ivan Șaptefraț este angajat al Curții de

Apel Chișinău, în calitate de specialist principal în Direcția evidență și

documentare procesuală. Prin urmare, acest moment poate ridica semne de

întrebare reale și suspiciuni din partea oponentului acestuia, privind modul în

care se va examina pricina.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că argumentele invocate de către Curtea de Apel Chișinău privind

necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță de același grad sunt neîntemeiate

și nu cad sub incidența art. 43 din Codul de procedură civilă, ori faptul că

pârâtul/intimatul Ivan Șaptefraț este angajat al Curții de Apel Chișinău, în calitate

de specialist principal în Direcția evidență și documentare procesuală nu

constituit temei de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad.

Mai mult, participanții la proces, în cazul suspiciunilor de imparțialitate

privind modul în care completul desemnat pentru examinarea recursului depus de

către Autoritatea Națională de Integritate va examina pricina, vor putea formula o

cerere de recuzare a magistraților, ori cauza civilă se află spre examinare în

ordine de recurs în procedura unui complet de trei judecători, constituit în

conformitate cu art. 46, alin. (2) din Codul de procedură civilă, care prevede

expres că în instanța de apel cauzele se judecă de un complet compus dintr-un

judecător (președinte al ședinței) și alți doi judecători.

În astfel de circumstanțe, Colegiul reiterează că participanții la proces nu

2

sunt lipsiți de dreptul de a înainta cerere de recuzare nemijlocit unui judecător sau

întregului complet de judecată, în cazul în care consideră că există împrejurări

care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea acestora.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție subliniază că completul desemnat pentru examinarea

recursului înaintat de către Autoritatea Națională de Integritate nu poate invoca

eventuale bănuieli de nepărtinire a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Pentru a se pronunța asupra netemeiniciei cererii de strămutare, Colegiul

opinează imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a

Curții Europene a Drepturilor Omului.

În jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a notat că, în

fiecare caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica

îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, doar simpla trimitere

la prevederile art. 43 din Codul de procedură civilă, nu poate constitui temei de

admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței, care cade sub

incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența

prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o

abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de

a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy ).

Deci, invocarea unor bănuieli în privința nepărtinirii tuturor judecătorilor

Curții de Apel Chișinău în vederea obiectivității acestora și imparțialității de care

urmează să dea dovadă la examinarea cauzei este declarativă, poziție contrară

prevederilor art. 43 din Codul de procedură civilă.

În acest sens, instanța de recurs indică asupra faptului că circumstanțele

invocate sunt contrare și dispoziției art. 20, alin. (2) din Codul de procedură

civilă, conform căruia, la înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sunt

independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată

este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge strămutarea cauzei civile la

cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea Națională de

Integritate împotriva lui Ivan Șaptefraț și Cristinei Șaptefraț cu privire la

constatarea existenței diferenție substanțiale, confiscarea averii nejustificate,

pentru examinare în ordine de recurs de la Curtea de Apel Chișinău la o altă

instanță egală în grad, urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în

recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

3

În conformitate cu prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) și alin. (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge strămutarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată

depusă de către Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Ivan Șaptefraț

și Cristinei Șaptefraț cu privire la constatarea existenței diferenție substanțiale,

confiscarea averii nejustificate, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel

Chișinău.

Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea

Națională de Integritate împotriva lui Ivan Șaptefraț și Cristinei Șaptefraț cu

privire la constatarea existenței diferenție substanțiale, confiscarea averii

nejustificate, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de

recurs în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4