2r-534/22 — încasarea datoriei

2r-534/22 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-534/22

2-21099365-01-2r-09112022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) N. Mămăligă

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în numele și

interesele lui Straistă Ion,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Straista Ion

și Țaulean Artur cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 iunie 2021, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Straista Ion și Țaulean Artur cu privire la încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis integral acțiunea. S-a încasat, în mod solidar, de la Straista Ion și Țaulean

Artur, în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA, suma de 241 797,37 lei cu titlu

de datorie conform contractului de credit nr.S20004/441 din 3 ianuarie 2020, precum

și cheltuielile de judecată în sumă de 7 253,92 lei suportate pentru achitarea taxei de

stat la depunerea acțiunii, 155 lei pentru citarea pârâtului și 6 052,40 lei cheltuielile

de executare, iar în total 255 258,69 lei.

La 23 iunie 2022, avocatul Isiumbeli Valeriu, în interesele apelantului Straista

Ion, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii, solicitând repunerea în

termenul de procedură a apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei

hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în judecată în partea încasării

penalității exagerate, a dobânzii majorate și cheltuielilor.

Prin încheierea din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de repunere în termen și s-a restituit ca fiind depus în afara termenului legal,

apelul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele apelantului Straista Ion,

împotriva hotărârii din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

1

La 28 octombrie 2022, avocatul Isiumbeli Valeriu, în numele și interesele lui

Straista Ion, prin intermediul poștei electronice (f.d.209) a declarat recurs împotriva

încheierii din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a încheierii, soluționând prin decizie problema respectivă.

În motivarea recursului, recurentul a exprimat dezacordul cu încheierea

contestată, invocând că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Astfel, recurentul a susținut că accesul liber la justiție nu poate fi limitat de

instanța de judecată în temeiul art.20 din Constituție și art. 6 par.1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Dat fiind faptul că, cauza a fost examinată în lipsa recurentului unicul mijloc de

apărare a intereselor patrimoniale este accesul la CA Chișinău, de care au fost lipsiți

nemotivat.

Avocatul recurentului a menționat că la 5 aprilie 2022 a solicitat amânarea

ședinței de judecată, ulterior prin rețeaua de socializare a solicitat dispozitivul

hotărârii.

În context, consideră că deoarece cererea nu a fost repusă în termen, le-a fost

încălcat dreptul la o judecată echitabilă.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

La caz, Colegiul constată că recursul împotriva încheierii din 13 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat în termen, la 28 octombrie 2022.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este neîntemeiat și urmează a fi

respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

La caz, din actele dosarului se constată că la 30 iunie 2021, BC „Moldova-

Agroindbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Straista Ion și

Țaulean Artur cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea din 13 iulie 2021 s Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cauza

civilă s-a acceptat spre examinarea în procedura contencioasă.

Citația împreună cu copia cererii de chemare în judecată și copia încheierii

menționate a fost expediată pârâtului Straista Ion pentru cunoștință, cu propunerea de

a depune referință, la adresa de domiciliu din xxxxx.

Pârâtul Straista Ion nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal. (f.d.42)

La 3 septembrie 2021, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de

concretizare a pretențiilor din acțiune. (f.d.44)

Prin demersul înaintat, judecătorul Mămăligă Natalia a solicitat informația

actualizată referitoare la domiciliul pârâtului Straista Ion. (f.d.53)

Potrivit extrasului din Registrul de Stat al Populației prezentat instanței, adresa

de domiciliu a pârâtului este în xxxxx. (f.d. 56-57)

2

Astfel, referitor la acest aspect, Colegiul reține că prima instanță a întreprins

măsurile necesare de înștiințare a pârâtului și l-a notificat în mod adecvat, conform

art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Prin cererea din 15 decembrie 2021, reprezentantul pârâtului Straista Ion,

avocatul Isiumbeli Valeriu, a solicitat amânarea a ședinței de judecată. (f.d.58-59)

Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 15 decembrie 2021, la

cererea reprezentantului pârâtului Straista Ion, ședința de judecată s-a amânat pentru

data de 5 aprilie 2022. (f.d.60-61)

Astfel, Colegiul constată că apelantul/pârât Straista Ion, precum și

reprezentantul acestuia, au cunoscut despre examinarea cauzei civile.

Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 5 aprilie 2022, dispozitivul

hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la ora 10:53-10:54, fiind expediat în adresa

pârâților la aceiași dată (f.d.70-72).

Totodată, Colegiul menționează că prin cererea depusă prin intermediul poștei

electronice la 5 aprilie 2022, ora 11:52, după încheierea dosarului și pronunțarea

hotărârii, avocatul Isiumbeli Valeriu a solicitat amânarea examinării cauzei. (f.d.73)

Iar, la 23 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.86), avocatul

Isiumbeli Valeriu, în numele și interesele lui Straista Ion, a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de procedură a apelului,

casarea integrală a hotărârii și emiterea unei hotărâri noi de respingere a cererii de

chemare în judecată în partea încasării penalității exagerate, a dobânzii majorate și

cheltuielilor. (81-85)

Prin referința depusă, reprezentantul BC „Moldova-Agroindbank” SA a solicitat

restituirea apelului ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut de lege. (f.d.-

9496)

Examinând chestiunea privind acceptarea spre examinare a cererii de apel, prin

încheierea din 13 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de

repunere în termen și a restituit-o ca fiind depusă în afara termenului legal.

Instanța de apel și-a fundamentat soluția în baza art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă, concluzionând că apelantul nu au demonstrat

imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen, în circumstanțele în care a

cunoscut cu certitudine despre litigiul intentat.

În sensul dat, a reținut că apelantul a fost înștiințată și a cunoscut cu certitudine

despre examinarea cauzei intentate împotriva sa încă la 15 decembrie 2021, când a

fost depusă cerere de amânare a ședinței de judecată (f.d.58-59).

Astfel, Colegiul instanței de apel a conchis că apelantul nu a manifestat

diligența necesară de a depune în termen cererea de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea recurată legală și întemeiată, din următoarele

considerente.

Conform art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

Colegiul reține că, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul

comunicării hotărârii, dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

3

Aceste prevederi legale sunt aplicabile atât pentru partea care a fost prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care a fost absentă.

Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 6 aprilie

2022, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii primei

instanțe, și a expirat la 5 mai 2022, ultima zi pentru depunerea cererii de apel.

În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului or momentului care a condiționat începutul lui.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.)

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din

ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Instanța de recurs notează că deși dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat în lipsa pârâtului/apelantului, faptul dat nu influențează depunerea apelului

în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Or, prin dispozițiile articolului menționat legiuitorul nu condiționează termenul

de 30 de zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei dispozitivului

hotărârii sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În context, Colegiul consideră ca fiind justificată concluzia instanței de apel

precum că nu sunt temeiuri de repunere în termen pentru declararea apelului, or,

motivele omiterii termenului sunt imputabile doar apelantului.

Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe,

calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.

Cât privesc argumentele cererii de recurs, Colegiul le consideră neîntemeiate și

care urmează a fi respinse. Or, cele menționate mai sus confirmă faptul că recurentul

a cunoscut despre intentarea acțiunii împotriva sa, astfel că acesta trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența națională

și CtEDO, de a proteja drepturile de acces la instanță prin efectuarea în termen legal

a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul legal a cererii

de apel.

4

În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de convingere

că pe durata întregului proces, părțile sunt obligate să se intereseze despre dosarul

aflat în examinare și să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile

sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007).

În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă

prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre

dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că apelantul a demonstrat o neglijență a

drepturilor lui procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate

expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu

expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Astfel, Colegiul trage concluzia că, cererea de repunere în termen a apelului

este nejustificată și corect a fost respinsă de către instanța de apel.

Luând în considerare cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de avocatul

Isiumbeli Valeriu în numele și interesele lui Straistă Ion ca fiind neîntemeiat și care

necesită a fi respins, cu menținerea încheierii din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în numele și

interesele lui Straistă Ion.

Se menține încheierea din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Straista Ion și Țaulean

Artur cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5