2r-48/22 — partajul datoriilor

Dosarul nr. 2r-48/22

2-20101736-01-2r-20012022

Prima instanță : Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. G. Bîrsan)

Instanța de apel : Curtea de Apel Bălți ( jud.: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Budeanu Vasile, reprezentat de avocații Odobescu

Ghenadie și Lungu Cristina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Budeanu Vasile către

Budeanu Ludmila privind partajul datoriilor comune în devălmășie a soților cu

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 29 decembrie 2021 prin care s-a

respins cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit

apelul depus de avocații Odobescu Ghenadie și Lungu Cristina, în interesele lui

Budeanu Vasile, ca fiind tardiv,

c o n s t a t ă :

La 20 august 2020, Budeanu Vasile a depus în instanța de judecată cerere de

chemare în judecată împotriva lui Budeanu Ludmila cu privire la partajul datoriilor

comune în devălmășie a soților.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 28 octombrie 2021 cererea

de chemare în judecată depusă de Budeanu Vasile către Budeanu Ludmila privind

partajul datoriilor comune ale lui Budeanu Vasile și ale lui Budeanu Ludmila, s-a

admis.

S-a atribuit în obligația lui Budeanu Vasile și a pârâtei Budeanu Ludmila

restituirea fiecăruia câte ½ cotă-parte din datorii către creditori, ceia ce constituie

suma de 141252,20 lei din datoriile:

- datoria în mărime de 42300,12 lei potrivit titlului executoriu cu nr. 2p/o-420

din 26.05.2010 emis de Judecătoria Edineț;

- datoria în mărime de 43 689 lei conform actului executoriu cu nr. 2p/o-43 din

15.02.2011 emis de către Judecătoria Edineț;

- datoria în sumă de 46 062 lei potrivit titlului executoriu cu nr. 2p/o-44 din

17.02.2011 emis de către Judecătoria Edineț;

- datoria în sumă de 7 089,52 lei potrivit actului executoriu cu nr. 2-183 din

1

15.02.2011 emis de către Judecătoria Edineț;

- datoria în sumă de 26 943, 37 lei potrivit titlului executoriu cu nr. 2-237/10 din

29.09.10 elaborat de către Judecătoria Edineț;

- datoria în sumă de 31178,02 lei potrivit certificatului eliberat de către BC

„Moldova - Agroindbank” SA cu nr. S791B02/E00172 din 14.02.2020;

- datoria în sumă de 85242,37 lei conform borderoului de calcul din 19.02.2020

întocmit de către executorul judecătoresc Roman Tălmăci a cheltuielilor de executare

conform procedurii executorii nr.003-394r/19, în total suma datoriei este de 282504,

4 lei.

Pretenția privind încasarea de la Budeanu Ludmila în beneficiul lui Budeanu

Vasile Ion a sumei de 4237,56 lei, achitată ca taxă de stat la depunerea cererii de

chemare în judecată și cheltuielile de asistență juridică în suma de 5000 lei, s-a

respins ca neîntemeiată.

La 16 decembrie 2021, avocatul Odobescu Ghenadie și avocatul Lungu Cristina

acționând în interesele lui Budeanu Vasile au depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Edineț, sediul Central din 28 octombrie 2021 solicitând admiterea

cererii de apel, repunerea în termen a apelului, casarea hotărârii instanței de fond, și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea înaintată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 29 decembrie 2021 s-a respins cererea

privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul depus de

avocații Odobescu Ghenadie și Lungu Cristina, în interesele lui Budeanu Vasile, ca

fiind tardiv.

La 11 ianuarie 2021, avocații Odobescu Ghenadie și Lungu Cristina, acționând

în interesele lui Budeanu Vasile au declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Bălți din 29 decembrie 2021 solicitând casarea acesteia, repunerea în termenul

de declararea apelului și restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea

apelului.

În motivare au indicat că, nu este de acord cu încheierea adoptată de Curtea de

Apel Bălți, considerând-o ilegală, dat fiind faptul că la 01 noiembrie 2021,

Judecătoria Edineț a expediat în adresa avocaților dispozitivul hotărârii Judecătoriei

Edineț, sediul Central din 28 octombrie 2021.

Însă avocatul Odobescu Ghenadie, în perioada 04 octombrie 2021-17 noiembrie

2021 s-a aflat în concediu medical, astfel că, despre hotărârea Judecătoriei Edineț,

sediul Central din 28 octombrie 2021 a aflat la 18 noiembrie 2021.

Totodată, la 22 octombrie 2021 a fost emis ordinul de concediu anual de odihnă,

potrivit căruia în perioada 25 octombrie 2021-21 noiembrie 2021, apărătorul Lungu

Cristina s-a aflat în concediu anual de odihnă.

Astfel, recurenții consideră că prin prisma art. 116 alin. (4) din Codul de

procedură civilă termenul de apel pentru avocatul Odobescu Ghenadie a început a

curge din data de 18 noiembrie 2021 și expiră la 19 decembrie 2021, iar pentru

avocatul Lungu Cristina a început a curge din data de 23 noiembrie 2021 și expiră la

24 decembrie 2021.

Prin respingerea cererii de repunere în termen a apelului și restituirea cererii de

apel ca fiind tardivă a fost interpretat eronat prevederile art. 116, 362 din Codul de

procedură civilă și ca urmare instanța de apel a îngrădit folosirea căii de atac

garantată de art. 20 alin.(2) și art. 119 din Constituție.

2

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că

Curtea de Apel Bălți a emis încheierea la 29 decembrie 2021.

În temeiul art.425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Cererea de recurs a fost declarată la 11 ianuarie 2022, respectiv în termenul

prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Potrivit art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Examinând materialele dosarului Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.

Dispozitivul hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost pronunțat la 28

octombrie 2021, în lipsa părților.

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin

poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Potrivit scrisorii de expediere de la fila dosarului 110, Judecătoria Edineț, sediul

Central a expediat părților copia dispozitivului hotărârii, la 29 octombrie 2021, prin

intermediul oficiului poștal.

În temeiul art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, stipulează că, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul reține că instanța a comunicat în termen părților dispozitivul hotărârii,

respectiv, termenul limită fiind data de 29 noiembrie 2021, însă apelul a fost declarat

abia la 16 decembrie 2021, deci peste termenul prevăzut de art. 362 alin.(1) din Codul

de procedură civilă.

Așadar, argumentele și dovezile invocate de avocați în recurs nu sunt de natura

unei împrejurări mai presus de voința părții, care a împiedicat exercitarea calei de atac

în termen, atâta timp cât instanța a comunicat părților dispozitivul, la adresa indicată de

către aceștia în materiale dosarului.

Or, faptul aflării avocaților în concediul medical și anual de odihnă nu i-a exonerat

de la îndeplinirea obligațiunilor procesuale, având în vedere statutul lor de persoană ce

desfășoară activitate profesională.

Art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează că părțile

sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

3

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Potrivit jurisprudenței CtEDO comportamentul părților în procesul de judecată este

foarte important.

Astfel, dreptul de acces la o instanță poate fi supus în anumite circumstanțe unor

restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție.

Respectiv, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei.

Or, dispozițiile art.362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează expres

începerea curgerii termenului de contestare.

Așadar, termenele procedurale prin existența lor nu fac altceva decât să asigure

certitudinea drepturilor și stabilitatea raporturilor juridice, fapt ce duce în mod evident

la respectarea principiului legalității, pe de o parte, și a interesului părților de a-și

pregăti temeinic apărarea, astfel încât să nu fie supuse unor sancțiuni severe, pe de altă

parte.

Deci, efectul principal al decăderii constă în pierderea dreptului procedural ce nu a

fost exercitat în termenul prescris de lege.

Art.116 alin.(4) din Codul de procedură civilă, stipulează că repunerea în termen

nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte

de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să

cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

În speță, norma dată nu este aplicabilă, deoarece recurentul nu a indicat împrejurări

care l-au împiedicat a declara apelul în termenul legal.

Conform art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru

subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire

defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

Prin urmare, norma respectivă prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul

în care termenele prevăzute de lege nu sunt respectate, chiar dacă nu operează cu

noțiunea ca atare.

În cauza de față, este de necontestat faptul că apelul a fost declarat peste termenul

prevăzut de lege, atât timp cât hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 28

octombrie 2021, a fost comunicată avocaților, care recunosc faptul că la 01 noiembrie

2021 în adresa lor a parvenit corespondența instanței, iar cererea de apel a fost depusă la

16 decembrie 2021.

Astfel, corect a reținut instanța de apel că motivele indicate de apelanți nu sunt de

natură de a repune în termenul de declarare a apelului, iar soluția instanței de apel

privind restituirea cererii de apel ca depusă în afara termenului legal, iar instanța a

refuzat să efectueze repunerea în termen este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că, ține de

obligația apelantului de a lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces

la instanță.

4

Colegiul reține că pentru a se putea cere repunerea în termenul de declarare a

apelului, partea trebuie sa facă dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința

sa, deci a unei împrejurări care sa excludă culpa părții respective, însă se constată

contrariul.

Motivele invocate pentru susținerea cererii de repunere în termen, reprezintă un

argument de natură subiectivă, ce nu poate fi asimilat unei imposibilități obiective,

absolute sau mai presus de voința părții, ce a determinat-o să declare apelul peste

termenul legal de 30 zile.

Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre

restituirea cererii de apel declarată de avocații Odobescu Ghenadie și Lungu Cristina, în

interesele apelantului Budeanu Vasile, deoarece aceștia au omis termenul legal de

contestare a hotărârii judecătorești, precum și motive întemeiate privind repunerea în

termen a apelului nu s-au constatat.

Având în vedere cele expuse, încheierea din Curții de Apel Bălți din 29 decembrie

2021, este întemeiată și legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept

procedural și urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Budeanu Vasile, reprezentat de avocații Odobescu

Ghenadie și Lungu Cristina.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 29 decembrie 2021, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Budeanu Vasile către Budeanu

Ludmila privind partajul datoriilor comune în devălmășie a soților cu încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5