2ra-1682/21 — partajul bunurilor proprietate comună in devalmasie a foștilor soți

2ra-1682/21 — partajul bunurilor proprietate comună in devalmasie a foștilor soți (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1682/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentei

Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorica Guțu

împotriva lui Dorin Guțu și Ana Guțu cu privire la partajul bunurilor proprietate comună

în devălmășie a foștilor soți, restituirea îmbunătățirilor în cazul accesiunii imobiliare

artificiale și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de către reprezentantul apelantei Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii, și

a fost menținută hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 16 august 2019, Viorica Guțu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dorin Guțu și Ana Guțu cu privire la partajul bunurilor proprietate comună

în devălmășie a foștilor soți, restituirea îmbunătățirilor în cazul accesiunii imobiliare

artificiale și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, din 18 martie 2002 s-a aflat cu

pârâtul Dorin Guțu în relație de căsătorie. Din relația de căsătorie, la data de XXX în

familie s-a născut fiica acestora XXX.

A menționat reclamanta că, la 16 octombrie 2015 căsătoria acestora a fost

desfăcută.

De asemenea, a indicat reclamanta că, după încheierea căsătoriei și până în prezent

își are viza de domiciliu înregistrată în casa părintească a pârâtului Dorin Guțu, situată

în s. XXX, r-nul XXX și care aparține fostei mame soacre, Ana Guțu.

A comunicat reclamanta că, în anul 2003, în legătură cu situația financiară dificilă

din familie, pârîtul Dorin Guțu a mers la muncă peste hotare, în Franța, iar în anul 2005

a plecat și reclamanta la muncă peste hotare, în Franța.

Din banii câștigați împreună peste hotare, la data de 23 decembrie 2009, au

cumpărat 2 terenuri agricole, unul cu suprafața de 1,5555 ha și nr. cadastral XXX, iar al

doilea teren agricol cu suprafața de 0,9999 ha și cu nr. cadastral XXX, ambele situate în

extravilanul s. XXX, r-nul XXX.

1

Ulterior, la data de 29 octombrie 2010 au mai cumpărat un teren agricol cu

suprafața de 1,9999 ha, nr. cadastral XXX situat la fel în extravilanul s. XXX, r-nul

XXX. Toate trei loturi de teren sunt înregistrate pe numele lui Dorin Guțu. În prezent

aceste terenuri agricole au prețul de piață de 7000 Euro.

De asemenea, a mai indicat reclamanta că, au cumpărat împreună și un tractor de

model MTZ - 82.1, plug și remorcă PTS-4 pentru care au achitat prețul de 14 000 Euro.

A mai invocat reclamanta că, muncind cu fostul soț, peste hotare, în Franța, au

făcut economii care le-au permis să înceapă construcția unei case pentru familia lor, însă

mama-soacră Ana Guțu a fost împotrivă ca dânșii să plece din gospodăria ei și să-și

construiască altă casă, astfel încât, la insistența mamei-soacre, împreună cu soțul său,

pârâtul la caz, au fost de acord de a începe reconstrucția casei părintești a pârâtului.

Astfel, în perioada anilor 2009-2015 din banii comuni obținuți la muncă peste

hotarele țării, au construit o anexă la casa veche a casei de locuit a Anei Guțu, în

gospodăria ce aparține acesteia din urmă, amplasată în s. XXX, r-nul XXX.

A comunicat reclamanta că, împreună cu pârâtul Dorin Guțu, muncind peste

hotare, trimiteau sume bănești Anei Guțu, care nemijlocit ducea contul banilor trimiși de

ei, iar tatăl pârâtului, Viorel Guțu răspundea de întregul proces de construcție, organiza

constructorii, participa cu forța fizică la construcția casei, fiind totodată și remunerat

pentru munca sa.

La 23 decembrie 2015, de către o comisie constituită de administrația Primăriei s.

XXX, r-nul XXX, în prezența lui Dorin Guțu, Ana Guțu și reprezentantul său Nina Guțu,

la domiciliul lui Dorin Guțu și Viorica Guțu, locuitori ai s. XXX, r-nul XXX, înscriși în

Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 28, cont personal XXX, cap de gospodărie fiind

Ana Guțu, care este mama lui Dorin Guțu a fost efectuată inventarierea bunurilor mobile

și imobile agonisite sau cumpărate cu pârâtul în timpul căsătoriei, fiind indicate bunurile

într-un act, semnat de membrii comisiei.

Ulterior, la 14 noiembrie 2018, Dorin Guțu a fost înștiințat prin oficiul poștal

pentru a se prezenta la o ședință de mediere pentru a face claritate în privința modului de

folosință sau de transmitere a casei construită de foștii soți. Avizul poștal confirmă faptul

că scrisoarea a fost recepționată de către pârât, însă până la data de 12 august 2019 nici

Dorin Guțu și nici Ana Guțu nu au oferit vreun răspuns la notificare.

A reiterat reclamanta că, la 12 august 2019 s-a întâlnit cu Dorin Guțu și Ana Guțu

în fața mediatorului, unde a fost mediat cazul în privința modului de folosire a casei

construită împreună cu Dorin Guțu pe terenul proprietate a Anei Guțu, însă de această

dată Dorin Guțu a refuzat de a transmite partea sa fiicei Diana Guțu, or, Ana Guțu dorește

să rețină pentru sine casa construită de sine și Dorin Guțu.

Așadar, Dorin și Ana Guțu au propus ca pentru partea sa, reclamanta, să primească

o recompensă pecuniară, or, Dorin Guțu a considerat că, costul casei trebuie să fie

împărțit în trei părți egale între sine, Dorin Guțu și Ana Guțu. Astfel Dorin Guțu și Ana

Guțu i-au propus pentru partea sa de construcție o recompensă bănească în mărime de 15

000 Euro.

A solicitat reclamanta Viorica Guțu, încasarea în mod solidar din contul Anei Guțu

și lui Dorin Guțu, în beneficiul său, suma în mărime de de 36 350 euro, compusă din ½

din îmbunătățirile adusei casei Anei Guțu în mărime de 25 850 euro, ½ costul bunurilor

mobile și care constituie 7000 euro și ½ costul terenurilor agricole deținute de Dorin

Guțu în mărime de 3500 euro, și încasarea cheltuielilor de judecată eventual suportate.

2

La data de 26 iunie 2020, reprezentantul reclamantei Viorica Guțu, avocatul Vasile

Istratii a depus cerere privind completarea acțiunii, concretizându-și cerințele privind

modalitatea împărțirii bunurilor proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Guțu, și

anume: atribuirea în proprietatea Vioricăi Guțu a următoarelor bunuri: - terenul cu

destinație agricolă cu nr. cadastral XXX, S- 1,5555 ha, evaluat la prețul de 22 025 lei și

79 bani; - terenul agricol cu nr. cadastral XXX, S- 0,9999 ha, evaluat la prețul de 14 158

lei și 52 bani; - ½ din terenul agricol cu nr. cadastral XXX, S-1,9999 ha, evaluat la prețul

de 283 188 lei și 46 bani; și - ½ din terenul cu nr. cadastral XXX, S- 0,2199 ha, evaluat

la prețul de 3113 lei și 77 bani - toate situate în extravilanul s. XXX, r-nul XXX;

atribuirea în proprietate lui Dorin Guțu a următoarelor bunuri: - tractorul de model MTZ

-82.1; și remorca de model 2 PTS – 4; încasarea de la proprietarul terenului, Ana Guțu

în beneficiul său, a 2/3 din costul materialelor de construcție și costul muncii echivalentă

creșterii valorii terenului.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a atribuit în proprietatea personală a Vioricăi Guțu,

următoarele bunuri imobile: terenul cu destinație agricolă cu nr. cadastral XXX, cu

suprafața de 1,5555 ha, amplasat în extravilanul s. XXX, r-nul XXX; terenul agricol cu

nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,9999 ha, amplasat în extravilanul s. XXX, r-nul

XXX; ½ din terenul agricol cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de 1,9999 ha, amplasat

în extravilanul s. XXX, r-nul XXX; ½ din terenul cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de

0,2199 ha, amplasat în extravilanul s. XXX, r-nul XXX. Sa atribuit în proprietate

personală lui Dorin Guțu următoarele bunuri mobile: tractorul de model MTZ - 82.1, cu

număr de înregistrare XXX; remorca de model 2 PTS – 4-887, cu număr de înregistrare

XXX. S-a încasat de la Ana Guțu în beneficiul Vioricăi Guțu suma de 150 000 lei, pentru

îmbunătățirile aduse construcției nefinalizate, amplasate în s. XXX, r-nul XXX,

amplasată pe terenul ce aparține Anei Guțu. Cheltuielile de judecată suportate de părți în

prezenta cauză civilă, a lăsa pe seama acestora. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de către reprezentantul apelantei Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii, a fost menținută

hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul

examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 16 august 2019, Viorica Guțu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Dorin Guțu și Ana Guțu cu privire la partajul

bunurilor proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, restituirea îmbunătățirilor în

cazul accesiunii imobiliare artificiale și încasarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, din 18 martie 2002, Viorica Guțu s-a aflat cu pârâtul Dorin Guțu în relație

de căsătorie. Din relația de căsătorie, la data de XXX în familie s-a născut fiica acestora

XXX.

Ulterior, la 16 octombrie 2015, căsătoria acestora a fost desfăcută.

S-a constatat că, pe perioada căsătoriei, soții Viorica și Dorin Guțu au procurat

mai multe terenuri agricole, bunuri mobile, de asemenea și materiale de construcție, au

achitat costul lucrărilor la construcția casei de locuit cu mansardă, situată în gospodăria

Anei Guțu, din s. XXX, r-nul XXX, care conform raportului de evaluare nr. 0365464

3

din 31 iulie 2020, valoarea materialelor de construcție și costul muncii efectuate la

construcția nefinalizată anexă la casa veche a casei de locuit a Anei Guțu, constituie

suma în mărime de 891 000 lei.

În acest context, instanța de apel a considerat ca fiind justă și întemeiată concluzia

primei instanțe în latura încasării de la Ana Guțu în beneficiul Vioricăi Guțu suma în

mărime de de 150 000 lei, pentru îmbunătățirile aduse construcției nefinalizate,

amplasate în s. XXX, r-nul XXX, amplasată pe terenul ce aparține Anei Guțu.

Totodată, instanța de apel a remarcat faptul că, deși în cadrul examinării cauzei cu

certitudine s-a constatat că, reclamanta-apelantă Viorica Guțu și pârâtul-intimat Dorin

Guțu s-au aflat în relații de căsătorie în perioada anilor 2002-2015, și o perioadă

îndelungată de timp s-au aflat la muncă peste hotarele țării, însă prima instanță întemeiat

a reținut că, nu au fost prezentate probe că doar Viorica Guțu și Dorin Guțu ar fi făcut

investiții în construcția nefinalizată amplasată în s. XXX, r-nul XXX, pe terenul aflat în

proprietatea privată a Anei Guțu, în valoare de 891 960 lei, la fel nefiind probat și faptul

că soții Guțu ar fi deținut suma de bani în mărime de 891 960 lei, menționată în raportul

de evaluare.

Prin urmare, instanța de apel a statuat că, prima instanță just a ajuns la concluzia

ca fiind neîntemeiată cerința reclamantei-apelantă Viorica Guțu privind încasarea din

contul pârâtei-intimată Ana Guțu a 2/3 din valoarea de piață a construcției nefinalizate,

care potrivit Raportului de Evaluare efectuat de Camera de comerț și industrie a RM,

filiala Edineț, constituie 891 960 lei, hotărând încasarea de la Ana Guțu a sumei în

mărime de 150 000 lei, recunoscută de ultima pe parcursul examinării cauzei, pentru

îmbunătățirile aduse construcției nefinalizate, amplasate în s. XXX, r-nul XXX,

amplasată pe terenul ce aparține Anei Guțu.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantei

Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii și de a menține hotărârea din 28 decembrie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

La 06 septembrie 2021, reprezentantul recurentei Viorica Guțu, avocatul Vasile

Istratii a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central și deciziei instanței de apel din 10 iunie 2021 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea

unei decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentei Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii a opinat

că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material, nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au

apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile

instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 05 octombrie 2021,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 18, V. II).

Prin referința depusă la 27 octombrie 2021, reprezentantul intimaților, Dorin și Ana

4

Guțu, avocatul Victor Șova, a solicitat de a considera recursul declarat de către

reprezentantul recurentei Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 iunie 2021, iar cererea de recurs a

fost depusă la 06 septembrie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 06 iulie 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d.215, V. I), fapt confirmat și de

către prezența la materialele dosarului a avizului de recepție nr. DS8001563842AS,

contrasemnat de către reprezentantul recurentei Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii, la

data de 12 iulie 2021 (f.d. 217). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentei Viorica

Guțu, avocatul Vasile Istratii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă

5

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentei Viorica Guțu,

avocatul Vasile Istratii.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Viorica Guțu, avocatul Vasile Istratii, împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de

Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6