2ra-1362/21 — cu privire la partajarea proprietatii comune in devalmasie, declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1362/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Rotari, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Vladislavei Rotari,

reprezentată de avocatul Gabriela Moldovan împotriva lui Mihail Rotari și Vadim

Zagnitco cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie, declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Vladislava Rotari, reprezentată de avocatul Gabriela

Moldovan, casată în parte hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț

sediul central și în această parte emisă o hotărâre nouă

constată:

La 28 august 2019, Vladislava Rotari, reprezentată de avocatul Gabriela

Moldovan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Rotari cu

privire la partajarea proprietății comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că a încheiat căsătoria cu pârâtul la 12 ianuarie

2013, la OSC Edineț, eveniment înregistrat și trecut în registrul actelor de stare civilă

sub nr. 6.

Din căsătorie s-au născut doi copii: XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX,

născut la XXXXX.

A menționat că în timpul vieții conjugale au apărut neînțelegeri, convețuirea

în comun cu pârâtul devenind imposibilă, considerent din care a inițiat un proces de

divorț.

A comunicat că în timpul căsătoriei cu pârâtul și anume în luna februarie anul

2019, au procurat un automobil de model Renault Kangoo cu n/î XXXXX, pentru

care a fost achitată suma de 4 800 de euro, care potrivit cursului BNM la 9 august

2019 constituia suma de 96 000 de lei.

1

La fel, a precizat reclamanta că pârâtul Mihail Rotari se folosește de unul

singur de automobilul în cauză, dânsa neavând acces la acest bun pentru a putea

stabili, prin intermediul unui specialist/expert costul lui real, motiv din care a anexat

la cerere informația oferită de site-urile de vânzări-auto, care ar fi prețul unui

automobil de același model și an de producere.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 19, 20, 26 Codul familie,

art. 543, 571, 572 Cod civil, art. 81, 83, 84, 94, 96, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, partajarea automobilului de model Renault

Kangoo cu n/î XXXXX proprietate comună în devălmășie, cu dispunerea vânzării

la licitație și partajarea sumei obținute în două părți egale între ea și pârât, încasarea

cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 2 880 de lei și cheltuieli

de asistență juridică în mărime de 2 500 de lei.

Prin încheierea din 9 martie 2020 aJudecătoriei Edineț sediul central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vadim Zagnitco.

La 6 aprilie 2020, Vladislava Rotari, reprezentată de avocatul Gabriela

Moldovan a depus cerere de completare a pretențiilor împotriva lui Mihail Rotari,

prin care a solicitat declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a

automobilului din 6 august 2019 încheiat la BÎTDCA Drochia.

La 31 iulie 2020, Vladislava Rotari, reprezentată de avocatul Gabriela

Moldovan a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva lui Mihail

Rotari și Vadim Zagnitco, prin care a solicitat examinarea cererii suplimentare cu

cea inițială, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 6 august 2019

a automobilului de model Renault Kangoo cu n/î XXXXX încheiat la BÎTDCA

Drochia, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia a invocat că până la depunerea cererii în instanța de

judecată și anume la 6 august 2019, pârâtul Mihail Rotari a vândut automobilul a

cărui partaj îl solicită prin cererea de chemare în judecată, faptul devenindu-i

cunoscut abia în ședința de judecată de examinare a cauzei din data de 9 martie 2020,

când reprezentantul pârâtului a prezentat instanței contractul de vânzare-cumpărare

din 6 august 2019 încheiat la BÎTDCA Drochia, prin care Mihail Rotari în calitate

de vânzător a vândut, iar Vadim Zagnitco în calitate de cumpărător a cumpărat

automobilul de model Renault Kangoo cu n/î XXXXX.

A evidențiat că automobilul în litigiu, la momentul vânzării, aparținea cu drept

de proprietate ambilor soți, astfel încât contractul de vânzare-cumpărare menționat

urmează a fi declarat nul de către instanța de judecată, dat fiind faptul că pârâtul a

înstrăinat automobilul în timpul căsătoriei, fapt ce constituie dovada unui

comportament dolosiv și viclean al acestuia.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

În susținerea soluției emise, având în vedere prevederile art. 572 Cod civil,

prima instanță a reținut că fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin

care să dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt

soț fiind prezumat.

În stituația din speță, ținând cont că obiectul contractului de vânzare-

cumpărare încheiat de pârâtul Mihail Rotari a cărui anulare se solicită, este un bun

2

mobil – rezultă că careva impedimente legale în partea dispunerii de sine stătător de

bun, pârâtul nu a avut.

Or, legea prevede expres acordul celuilalt soț doar la încheierea convențiilor

având ca obiect bunurile imobile, pe când acordul celuilalt soț la încheierea

convențiilor având ca obiect bunuri mobile – se prezumă.

Ajungând la concluzia privind netemeinicia cerinței suplimentare, instanța a

respins și cerința de bază, înaintată inițial de reclamantă privind partajul averii

comune în devălmășie a automobilului de model Renault Kangoo cu n/î XXXXX

prin modalitatea vânzării lui la licitație și partajarea sumei de bani obținute în două

părți egale.

Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Vladislava Rotari, reprezentată de avocatul Gabriela Moldovan, casată

în parte hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central în

latura cerinței înaintate de Vladislava Rotari împotriva lui Mihail Rotari privind

partajarea averii comune și încasarea cheltuielilor de judecată și în această parte

emisă o hotărâre nouă, prin care a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Vladislava

Rotari împotriva lui Mihail Rotari privind partajarea averii comune și încasarea

cheltuielilor de judecată.

A fost partajată valoarea automobilului Renault Kangoo cu n/î XXXXX și

încasate de la Mihail Rotari în beneficiul Vladislavei Rotari suma de 10 000 de lei

și cheltuielile de judecată în mărime de 3 100 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că potrivit

contractului de vânzare-cumpărare din 6 august 2019 încheiat la BÎTDCA Drochia,

Mihail Rotari i-a vândut lui Vadim Zagnitco automobilul de model Reanult Kangoo

cu n/î XXXXX la prețul de 20 000 de lei.

Reieșind din faptul că automobilul - proprietate comună în devălmășie a

părților a cărei partajare se solicită a fost înstrăinat la data de 6 august 2019 la suma

de 20 000 de lei și deja nu mai poate fi supus partajării, instanța de apel, ținând cont

de faptul că reclamanta/apelanta Vladislava Rotari solicită partajarea mijlocului de

transport prin vânzarea la licitație, a considerat necesar să încaseze de la Mihail

Rotari 1/2 cotă-parte din valoarea automobil de model Renault Kangoo n/î XXXXX

proprietate comună în devălmășie, ceea ce constituie 10 000 de lei.

La 15 iulie 2021, Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu

a declarat recurs împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel nu a argumentat, nu a explicat din ce considerent a dispus partajarea

valorii automobilului Reno Kangoo cu n/î XXXXX și încasarea de la el în beneficiul

Vladislavei Rotari a sumei de 10 000 de lei, nefiind clar în baza căror prevederi

legale instanța de apel își întemeiază poziția.

A considerat că decizia adoptată de instanța de apel nu cuprinde motivele pe

care se sprijină soluția sa privind partajarea valorii automobilului Renault Kangoo

cu n/î XXXXX și încasarea de la el în beneficiul Vladislavei Rotari a sumei de

10 000 de lei, iar absența motivării corespunzătoare din cuprinsul deciziei instanței

3

de judecată are semnificația neexaminării acestei chestiuni și atrage după sine

casarea acesteia.

La 11 august 2021, în adresa Vladislavei Rotari a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Mihail Rotari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 207), fiind recepționată la 20 august 2021, ceea ce se atestă prin

avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 209).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 15 iulie 2021 împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Rotari, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Rotari, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Rotari, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5