3ra-1291/21 — obligarea notarului la anularea declaratiei

Dosarul nr. 3ra-1291/2021

2-21021989-01-3ra-14122021

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Sergiu Balan, reprezentat de

avocatul Cristina Lungu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Balan împotriva notarului Galina Morea, terț Societatea de Răspundere Limitată

„Vivami-Petrol” cu privire la obligarea notarului la anularea declarației cu nr. 2030 din

07 martie 2014,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 11 februarie 2021, Sergiu Balan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva notarului Galina Morea și SRL „Vivami-Petrol”, solicitând declararea

nulității absolute a declarației cu nr. 2030 încheiată la 07 martie 2014 autentificată de

notarul Galina Morea.

În motivarea acțiunii a indicat că, a semnat declarația nr. 2030 din 07 martie 2014,

prin care a confirmat că cunoaște intenția cet. Dolghi Victor, administrator al

SRL „Vivami-Petrol” de a construi în vecinătate centrul comercial, salon auto cu

deservire, spălătorie auto, punct de distribuire a produselor petroliere neetilate cu

rezervorul subteran și exprimând consimțământul la construcție, comunicând că nu sunt

afectate interesele în procesul executării lucrărilor de construcții și în perioada

exploatării și activității ulterioare a imobilului. Ulterior, s-a adresat notarului Galina

Morea cu cerere de a declara nulă declarația cu nr. 2030 încheiată la data de 07 martie

2014.

1

Prin răspunsul nr. 5/2 din 18 ianuarie 2021, notarul Galina Morea a comunicat că

revocarea actului notarial este inadmisibilă, deoarece deja și-a produs efectele juridice.

Reclamantul consideră neîntemeiat refuzul notarului de a revoca actul, odată ce

prin decizia nr. 11/1-11 din 17 decembrie 2020 emisă de Consiliul municipal Edineț

s-a dispus de a vinde către SRL „Vivami-Petrol” surplusul de teren cu suprafața de

0,0123 ha, pentru alipire la terenul cu suprafața de 0,1988 cu nr. cadastral xxxx

amplasat pe adresa xxxx.

Reclamantul susține că, SRL „Vivami –Petrol” continuă să construiască pe terenul

alăturat cu numărul cadastral xxxx care i-a fost vândut prin decizia Consiliului

municipal Edineț nr. 11/1-11 din 17 decembrie 2020, iar datorită lucrărilor

SRL „Vivami-Petrol” care sunt în desfășurare, îi este îngrădit dreptul său de acces,

aceste lucrări creându-i disconfort.

Reclamantul consideră că, notarul Galina Morea greșit a indicat în răspunsul său

din 18 ianuarie 2021 că actul notarial și-a produs efectele juridice, din care motiv

revocarea declarației ar fi inadmisibilă or, lucrările pe care le efectuează

SRL „Vivami-Petrol” nu sunt finalizate, acesta se extinde construcțiile și pe terenul

alăturat.

Prin cererea de concretizare, Sergiu Balan, reprezentat de avocatul Cristina Lungu,

a susținut că acțiunea înaintată se încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) lit. c) din

Codul administrativ, odată ce impune la acțiune notarul Galina Morea în vederea

anulării declarației nr. 2030 din 07 martie 2014 (acțiune în realizare). Totodată, prin

cererea de chemare în judecată concretizată, Sergiu Balan și-a concretizat cercul de

pârâți, indicând că acțiunea în realizare și-o îndreaptă doar împotriva notarului Galina

Morea, cu antrenarea în proces a SRL „Vivami-Petrol” în calitate de terț.

Prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ a lui Balan Sergiu

împotriva notarului Galina Morea, terț SRL „Vivami-Petrol” cu privire la obligarea

notarului la anularea declarației cu nr. 2030 din 07 martie 2014.

La 21 iunie 2021, Sergiu Balan, reprezentat de avocatul Cristina Lungu a înaintat

cerere de apel împotriva hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

apelul declarat de avocatul Cristina Lungu în interesele lui Sergiu Balan împotriva

hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că solicitarea lui Sergiu

Balan privind anularea declarației nr. 2030 din 07 martie 2014 este neîntemeiată, odată

ce notarul nu este în drept de a-și desființa cu efect retroactiv actul notarial, întrucât

actul juridic pe motiv de nulitate absolută este susceptibil anulării pe cale judiciară.

Mai mult, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia notarului de a

refuza să anuleze declarația, în condițiile în care efectele acestei declarații s-au

consumat la prezentarea acesteia către autoritățile competente în vederea emiterii

certificatului de urbanism pentru proiectare pe numele SRL „Vivami-Petrol”.

La fel, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia primei instanței privind

netemeinicia pretenției cu privire la obligarea notarului Morea Galina de a anula

2

declarația notarială autentificată la 07 martie 2014 deoarece efectele juridice ale

declarația apelantului (autentificată notarial) deja s-au produs.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost corectată

eroarea materială admisă în dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți din 28 octombrie

2021 la apelul declarat de avocatul Lungu Cristina în interesele lui Balan Sergiu

împotriva hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în cauza de

contencios administrativ, intentată la acțiunea lui Sergiu Balan împotriva notarului

Galina Morea cu privire la obligarea notarului la anularea declarației cu nr. 2030 din 07

martie 2014, cu indicarea corectă a denumirii apelului care s-a respins, și anume: „Se

respinge apelul declarat de avocatul Lungu Cristina în interesele lui Balan Sergiu

împotriva hotărârii judecătoriei Edineț, sediul Central din 16 iunie 2021, în cauza de

contencios administrativ intentată la acțiunea formulată de Balan Sergiu către notarul

Morea Galina privind obligarea notarului la anularea declarației cu nr. 2030 din

07.03.2014.”.

La 09 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Balan, reprezentat

de avocatul Cristina Lungu, a depus cerere de recurs nemotivată (f.d. 102-104), iar la

01 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal a depus motivarea recursului

(f.d. 118-121), împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

solicitând anularea deciziei contestate, cu adoptarea unei decizii noi de admiterea

acțiunii.

În motivarea recursului, Sergiu Balan, reprezentat de avocatul Cristina Lungu a

reiterat argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel,

manifestând dezacordul cu soluția instanțelor de judecată, invocând că acțiunile SRL

„Vivami-Petrol” sunt în desfășurare, lucrările de construcție nu sunt finalizate și se

execută, iar din cauza lucrărilor efectuate de către intimat, nu poate beneficia de dreptul

său la domiciliu, având disconfort.

Recurentul a menționat că, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, soluția dată o consideră una pripită fără elucidarea pe deplin a

circumstanțelor cauzei și fără determinarea exactă a naturii juridice a litigiului.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La 28 octombrie 2021, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei.

Decizia integrală fiind recepționată de către reprezentantul recurentului, avocatul

Cristina Lungu la 02 decembrie 2021 (f.d. 110).

La 09 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Balan, reprezentat

de avocatul Cristina Lungu, a depus cerere de recurs nemotivată (f.d. 102-104), iar la

01 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului

(f.d. 118-121), împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în

3

termen. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține recurentul, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 21 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în adresa intimaților a fost

expediată copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

La 04 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Vivami-Petrol”

reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a depus referință pe marginea recursului

declarat, solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă și menținerea

deciziei instanței ierarhic inferioare (f.d. 126-141).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

4

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Sergiu Balan, reprezentat de avocatul Cristina

Lungu, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Sergiu Balan, reprezentat de avocatul Cristina Lungu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

5