2r-846/21 — privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material si moral

2r-846/21 — privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-846/2021

2-19059446-01-2r-29122021

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: T. Andronic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Olga (Batîr) Morari, reprezentată de avocatul

Mariana Ivasiuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Oanța

împotriva lui Vasile Cîrlig, Olgăi (Batîr) Morari, Liliei Gorea și Liviei Lazari cu

privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și din 17 noiembrie 2020 ale

Curții de Apel Chișinău, prin care nu a fost dat curs cererii de apel și a fost restituită

cererea de apel depusă de Olga (Morari) Batîr,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2017, Alexandru Oanța s-a adresat cu cerere inițială ulterior

suplimentară de chemare în judecată împotriva lui Vasile Cîrlig, Olgăi (Batîr) Morari,

Liliei Gorea și Liviei Lazari cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului

material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Alexandru Oanța. A fost încasat în mod solidar de

la copîrîții Vasile Cîrlig, Olga (Batîr) Morari, Lilia Gorea și Livia Lazari în beneficiul

reclamantului Alexandru Oanța, prejudiciul material suportat în sumă de 32 474,97 de

lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea Raportului de evaluare nr.1708/06A din

data de 26 iunie 2017 și cheltuielile pentru asistența juridică acordată în mărime totală

de 3 011,50 de lei, în rest pretențiile au fost respinse ca vădit neîntemeiate. A fost

încasat în mod solidar de la copîrîții Vasile Cîrlig, Olga (Batîr) Morari, Lilia Gorea și

Livia Lazari, taxa de stat în sumă de 974,24 de lei în beneficiul statului.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 iulie 2020, prin intermediul

oficiului poștal, Olga (Batîr) Morari și de către reprezentantul acesteia, avocatul Igor

Spînu au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei

Strășeni, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanței cu emiterea unei noi hotărârii de respingere a cerințelor ce se referă exclusiv

la subsemnata apelanta Morari (Batîr) Olga.

1

Prin încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de către avocatul Rodica Șpac ce acționează în interesele

Liliei Lazari, avocatul Igor Spînu ce acționează în interesele Olgăi (Batîr) Morari și

avocatul Mariana Gorea ce acționează în interesele Liliei Gorea, împotriva hotărârii

din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. S-a comunicat apelanților

Liliei Lazari, Olgăi (Batîr) Morari și Liliei Gorea și reprezentanților acestora că,

necesită să prezinte în cancelaria Curții de Apel Chișinău, cererea de apel motivată cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și dovada de plată

a taxei de stat în sumă de 243,56 de lei, pentru fiecare apelant în parte în termen de 10

zile de la recepționarea încheierii. În caz contrar cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Olga (Batîr) Morari și de către reprezentantul acesteia

avocatul Igor Spînu împotriva hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central, din motivul neînlăturării în termen a indicațiilor instanței de apel în

încheierea din 17 septembrie 2020.

La 15 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, iar la 17 decembrie

2021, prin intermediul poștei electronice, Olga (Batîr) Morari, reprezentat de avocatul

Mariana Ivasiutic, a declarat recurs împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și

17 noiembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierilor contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel de la

etapa de primire a cererii de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu încheierile contestate, le

consideră ilegale și neîntemeiate deoarece recurenta Olga (Batîr) Morari nu a

recepționat încheierile Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2020 și 17

noiembrie 2020, or, ultima nici nu se afla în comună, astfel fiind imposibilă semnarea

avizelor de recepție.

A mai menționat recurenta că, despre existenta încheierilor Curții de Apel

Chișinău din 17 septembrie 2020 potrivit căreia nu s-a dat curs cereri de apel și din 17

noiembrie 2020 privind restituirea cererii de apel, a aflat de la reprezentatul său

avocatul Mariana Ivasiutic la data de 10 decembrie 2021, când a fost contractată în

vederea reprezentării intereselor și contestării deciziei Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi restituit

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen

sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile

prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

2

După cum denotă actele cauzei, la 31 iulie 2020, prin intermediul oficiului

poștal, Olga (Batîr) Morari a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 iulie

2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărârii de respingere a cerințelor ce se

referă exclusiv la subsemnata apelanta Morari (Batîr) Olga.

Prin încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de către avocatul Rodica Șpac ce acționează în interesele

Liliei Lazari, avocatul Igor Spînu ce acționează în interesele Olgăi (Batîr) Morari și

avocatul Mariana Gorea ce acționează în interesele Liliei Gorea împotriva hotărârii

din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. S-a comunicat apelanților

Liliei Lazari, Olgăi (Batîr) Morari și Liliei Gorea și reprezentanților acestora că,

necesită să prezinte în cancelaria Curții de Apel Chișinău, cererea de apel motivată cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și dovada de plată

a taxei de stat în sumă de 243,56 de lei, pentru fiecare apelant în parte în termen de

10 zile de la recepționarea încheierii. În caz contrar cererea de apel nu va fi

considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din Codul de procedură

civilă. (f.d. 238-340, vol. I).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central, din motivul neînlăturării în termen a indicațiilor instanței de apel în

încheierea din 17 septembrie 2020. (f.d. 28-30, vol.II)

Instanța de recurs atestă că, încheierea menționată a fost expediată în adresa

apelantei indicată în cererea de apel nemotivată și anume r-nul XXXXXX, satul

XXXXXX (f.d.219, vol. I).

Or, potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în

judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor

interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu

scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau

înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin

alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Iar, conform art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, citația sau

înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură pe cotor.

Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmânează persoanei cu funcție de

răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se

înmînează în același mod unui alt angajat, considerându-se recepționată de

organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sînt reprezentați de avocați,

citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturînd orice

viciu de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la

adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se

consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.

Distinct de aceste prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, confirmarea expedierii și

recepționării documentului de către partea interesată se atestă prin avizul de recepție

restituit de oficiul poștal cu mențiunile de rigoare.

3

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, arată că termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Art. 425 din Codul de procedură civilă stipulează că termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Deși, legea stabilește expres termenul de declarare a recursului, prin urmare Olga

(Batîr) Morari, reprezentată de avocatul Mariana Ivasiutic, a declarat recurs, prin

intermediul oficiului poștal la 15 decembrie 2021, iar prin intermediul poștei

electronice, la 17 decembrie 2021, împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și

din 17 noiembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău.

În atare circumstanțe, Colegiul atestă declararea recursului în afara termenului

legal stabilit de legiuitor, având în vedere că termenul de contestare a început să curgă

imediat cu ziua următoare de la aducerea actului de procedură la cunoștință.

Or, în conformitate cu art. 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege, iar art. 425 din Codul de

procedură civilă stabilește un termen de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În sensul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Pornind de la faptul că, încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost comunicată la 28 octombrie 2020, potrivit avizului de recepție

DS800264623AS, anexat la materialele cauzei (f.d.1, vol.II), iar încheierea din 17

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la 12 februarie 2021

potrivit avizului de recepție DS8001040036AS, anexat la materialele cauzei (f.d.42,

vol. II), recurenta a declarat recursul la 15 decembrie 2021, prin intermediul oficiului

poștal (f.d.122, vol.II), iar la 17 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice

(f.d. 116, vol. II), Colegiul accentuează că, cererea de recurs este depusă în afara

termenului legal.

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a recursului și-a început curgerea la

13 februarie 2021, ziua imediat următoare zilei în care recurenta a luat cunoștință de

încheierea prin care a fost restituită cererea de apel, și a expirat la data de 27 februarie

2021 (zi de sâmbătă), termenul limită fiind data de 01 martie 2021 (zi de luni), aceasta

fiind ultima zi de depunere a recursului.

Concomitent, Colegiul menționează că, în conformitate cu art. 116 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul

de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Conform alineatului 3 al aceluiași articol, la cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.).

4

La caz, Colegiul constată lipsa unei cereri de repunere în termenul pentru

declararea recursului, de altfel, nici în recursul declarat nu a fost formulată o solicitare

în acest sens, iar solicitarea de repunere în termen urmează a fi realizată de către

recurent.

Or, repunerea în termenul de recurs putea fi soluționată doar în condițiile în care

recurentul ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor

pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește.

Deci, solicitarea de repunere în termen este o prioritate a recurentului și nu poate

fi soluționată din oficiu de către instanța de recurs. Aici este de remarcat că prin

impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate

se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor

juridice.

De asemenea, Colegiul menționează că, părțile antrenate într-un proces, trebuie

să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de

legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă

sugerată și de jurisprudența CEDO.

În acest context, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 56 alin (3)

din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă.

Mai mult ca atât, recurenta a fost în cunoștință de cauză că, la 31 iulie 2020 a

depus cerere de apel nemotivată și fără dovada de achitare a taxei de stat împotriva

hotărârii primei instanțe din 01 iulie 2020, urma să depună diligența necesară să se

intereseze de mersul dosarului.

De altfel, instanța de recurs reiterează că, exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or,

prevederile art. 15 din Codul de procedură civilă, stipulează expres că participanții la

proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au

fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în

condițiile legii.

Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția

Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu

este absolut.

În această privință, Curtea Europeană în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

Spaniei) în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție

ce guvernează accesul la justiție.

Relevantă în acest sens este și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

speța Panomaryov vs Ucraina (hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

5

septembrie 2008), în conținutul căreia Curtea a notat că, reînnoirea termenului pentru

introducerea unei căi ordinare de atac din motive neconvingătoare, reprezintă o

decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod

similar cu o cale extraordinară de atac

Astfel, se confirmă că, recurenta nu s-a conformat prevederilor legale la

declararea recursului împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și din 17

noiembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, or, depunerea acestuia doar la 15

decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, iar la 17 decembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice s-a realizat peste termenul legal, aproximativ peste 10

luni, în condițiile în care legiuitorul a stabilit un termen de 15 zile pentru declararea

recursului de la comunicarea încheierii. De altfel, recurentul nici nu a solicitat

repunerea în termenul de declarare a recursului, aspect reliefat anterior.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul

declarat.

În conformitate cu art. 270, 424 alin. (2), 4261 alin.(1) lit. a), alin.(2) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Olga (Batîr) Morari, reprezentată de avocatul

Mariana Ivasiuc, împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și din 17 noiembrie

2020 ale Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandru Oanța împotriva lui Vasile Cîrlig, Olgăi (Batîr) Morari, Liliei

Gorea și Liviei Lazari cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material,

moral și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6