2ra-1995/21 — repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1995/21 2-19059446-01-2ra-20122021 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 09 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oanța Alexandru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oanța Alexandru împotriva lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost admise apelurile declarate de Gorea Lilia și Lazari Livia și a fost casată parțial hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, fiind pronunțată în partea casată o hotărâre nouă, constată: La data de 16 august 2017, Oanța Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cîrlig Vasile cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în perioada 18 - 24 mai 2016, Cîrlig Vasile și-a lăsat fără supraveghere copilul minor XXXXX, care împreună cu alți copii minori, i-au deteriorat automobilul de model ”Volkswagen Passat”, cu număr de înmatriculare – XXXXX, care era parcat în orășelul Bucovăț, strada XXXXX. A menționat că prin ordonanța Procuraturii Strășeni din 28 iulie 2016, Cîrlig Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzută de art. 63 alin. (2) din Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă, pe care a achitat-o în termen de 72 ore. Reclamantul a susținut că a încercat să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, expediind în adresa pârâtului o somație în acest sens, care a fost recepționată de ultimul la 18 iulie 2017, însă, până în prezent pârâtul nu a reacționat în vederea reparării 1 prejudiciului.

A afirmat că a suferit fizic și psihic, deoarece i-au fost atentate drepturile sale patrimoniale, rezultate din comportamentul copiilor, atitudinea acestora ignorantă și jignitoare față de oameni. Oanța Alexandru a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 32 474,97 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la Cîrlig Vasile în beneficiul lui Oanța Alexandru suma de 32 474,97 de lei cu titlu de prejudiciu material în rezultatul comiterii contravenției și suma de 3011,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total 35 486,47 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la Cîrlig Vasile în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 974,24 de lei. Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Cîrlig Vasile și a fost casată integral hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată. La 17 martie 2020, Oanța Alexandru a depus cerere de concretizare a acțiunii (f.d. 161-162, volumul I) împotriva lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor sale, reclamantul a invocat că, în urma investigației efectuate de Inspectoratul de Poliție Strășeni, s-a stabilit că pârâții Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia, în calitate de părinți și tutori, și-au lăsat copiii minori fără supraveghere, iar, aceștia în perioada 18-24 mai 2016 i-au deteriorat automobilul. Conform Raportului de evaluare a pagubei nr.1708/06 A din 26 iunie 2017, cheltuielile de reparație a automobilului deteriorat de copiii minori ai pârâților, constituie suma de 32 474, 97 de lei. A solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia în beneficiul său a sumei de 32 474,97 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată în mărime totală de 3011, 50 de lei.

Prin hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea depusă de Oanța Alexandru a fost admisă parțial și s-a încasat, în mod solidar, din contul lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia în beneficul reclamantului Oanța Alexandru prejudiciul material suportat în sumă de 32 474, 97 de lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea raportului de evaluare și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime totală de 3011, 50 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca vădit neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia taxa de stat în sumă de 974, 24 de lei în beneficiul statului.

La 28 iulie 2020 Lazari Livia, reprezentată de avocatul Șpac Rodica, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea 2 hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea împotriva Liviei Lazari. La 29 iulie 2020 Gorea Lilia, reprezentată de avocatul Ivasiutic Mariana, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea împotriva Liliei Gorea. La 03 august 2020 Morari (Batîr) Olga, reprezentată de avocatul Igor Spînu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea Olgăi Morari (Batîr).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Morari (Batîr) Olga, reprezentată de avocatul Igor Spînu împotriva hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. Prin decizia din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de Gorea Lilia și Lazari Livia și a fost casată hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central în partea admiterii acțiunii depuse de Oanța Alexandru împotriva Liliei Gorea și Liviei Lazari, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea depusă de Oanța Alexandru împotriva Liliei Gorea și Liviei Lazari a fost respinsă, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Oanța Alexandru în beneficiul Liliei Gorea taxa de stat achitată în apel în mărime 243,56 lei și suma de 2000 lei cu titlu de asistență juridică și în beneficiul Liviei Lazari taxa de stat achitată în apel în mărime 243,56 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță greșit a concluzionat în privința angajării răspunderii delictuale a Liliei Gorea și a Liviei Lazari, deoarece vinovăția acestora nu a fost stabilită prin acte confirmative, prin urmare, nu poate fi reținut niciun raport de cauzalitate dintre faptă ilicită și prejudiciul cauzat, atât timp cât nu a fost probată vinovăția.

Or, la materialele cauzei sunt anexate ordonanțele procurorului în Procuratura r-nului Strășeni, prin care au fost recunoscuți vinovați de comiterea contravenției prevăzute de art. 63 alin. (1) din Codul contravențional doar Cîrlig Vasile și Morari (Batîr) Olga, iar, în privința Liliei Gorea și a Liviei Lazari, asemenea acte lipsesc. La data de 23 noiembrie 2021 Oanța Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel în partea încasării cheltuielilor de judecată în beneficiul Liliei Gorea și a Liviei Lazari, ca fiind neîntemeiată și ilegală.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, nu din vina sa au fost atrase în proces Gorea Lilia și Lazari Livia, ci în urma indicațiilor instanței de apel, care prin decizia din 27 noiembrie 2018 a casat integral hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a restituit cauza spre rejudecare, pentru a fi stabilit faptul dacă și în privința părinților minorilor XXXXX au fost aplicate sancțiuni contravenționale. Respectiv, recurentul consideră că nu trebuie să fie obligat la compensarea cheltuielilor de judecată suportate de către intimate. 3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 septembrie 2021. Potrivit scrisorii nr. 16902, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului la 03 noiembrie 2021 (f.d. 94, volumul II), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la 23 noiembrie 2021, este în termen. La data de 20 decembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia (f.d. 113, 139- 143, volumul II), cu înștiințarea despre depunerea referinței. Referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 4 Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oanța Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Oanța Alexandru asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Oanța Alexandru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Oanța Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 5