2ra-1995/21 — repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1995/21

2-19059446-01-2ra-20122021

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oanța

Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oanța Alexandru

împotriva lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia cu privire

la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost admise apelurile declarate de Gorea Lilia și Lazari Livia și a fost casată parțial

hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, fiind pronunțată în

partea casată o hotărâre nouă,

constată:

La data de 16 august 2017, Oanța Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Cîrlig Vasile cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în perioada 18 - 24 mai 2016, Cîrlig

Vasile și-a lăsat fără supraveghere copilul minor XXXXX, care împreună cu alți copii

minori, i-au deteriorat automobilul de model ”Volkswagen Passat”, cu număr de

înmatriculare – XXXXX, care era parcat în orășelul Bucovăț, strada XXXXX.

A menționat că prin ordonanța Procuraturii Strășeni din 28 iulie 2016, Cîrlig

Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzută de art. 63 alin.

(2) din Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă, pe care a achitat-o în termen

de 72 ore.

Reclamantul a susținut că a încercat să soluționeze litigiul pe cale amiabilă,

expediind în adresa pârâtului o somație în acest sens, care a fost recepționată de ultimul

la 18 iulie 2017, însă, până în prezent pârâtul nu a reacționat în vederea reparării

1

prejudiciului.

A afirmat că a suferit fizic și psihic, deoarece i-au fost atentate drepturile sale

patrimoniale, rezultate din comportamentul copiilor, atitudinea acestora ignorantă și

jignitoare față de oameni.

Oanța Alexandru a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 32 474,97

de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea

a fost admisă parțial și s-a încasat de la Cîrlig Vasile în beneficiul lui Oanța Alexandru

suma de 32 474,97 de lei cu titlu de prejudiciu material în rezultatul comiterii

contravenției și suma de 3011,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total 35 486,47

de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la

Cîrlig Vasile în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 974,24 de lei.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Cîrlig Vasile și a fost casată integral hotărârea din 24 aprilie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

fond, în alt complet de judecată.

La 17 martie 2020, Oanța Alexandru a depus cerere de concretizare a acțiunii

(f.d. 161-162, volumul I) împotriva lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia

și Lazari Livia cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor sale, reclamantul a invocat că, în urma investigației

efectuate de Inspectoratul de Poliție Strășeni, s-a stabilit că pârâții Cîrlig Vasile, Morari

(Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia, în calitate de părinți și tutori, și-au lăsat copiii

minori fără supraveghere, iar, aceștia în perioada 18-24 mai 2016 i-au deteriorat

automobilul.

Conform Raportului de evaluare a pagubei nr.1708/06 A din 26 iunie 2017,

cheltuielile de reparație a automobilului deteriorat de copiii minori ai pârâților,

constituie suma de 32 474, 97 de lei.

A solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr)

Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia în beneficiul său a sumei de 32 474,97 de lei cu titlu

de prejudiciu material și a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum

și a cheltuielilor de judecată în mărime totală de 3011, 50 de lei.

Prin hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea

depusă de Oanța Alexandru a fost admisă parțial și s-a încasat, în mod solidar, din contul

lui Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia în beneficul

reclamantului Oanța Alexandru prejudiciul material suportat în sumă de 32 474, 97 de

lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea raportului de evaluare și cheltuielile pentru

asistența juridică în mărime totală de 3011, 50 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse

ca vădit neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul lui Cîrlig Vasile, Morari

(Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia taxa de stat în sumă de 974, 24 de lei în

beneficiul statului.

La 28 iulie 2020 Lazari Livia, reprezentată de avocatul Șpac Rodica, a declarat

apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea

2

hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și emiterea unei noi

hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea împotriva Liviei Lazari.

La 29 iulie 2020 Gorea Lilia, reprezentată de avocatul Ivasiutic Mariana, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea împotriva Liliei

Gorea.

La 03 august 2020 Morari (Batîr) Olga, reprezentată de avocatul Igor Spînu, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea Olgăi Morari

(Batîr).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Morari (Batîr) Olga, reprezentată de avocatul Igor Spînu

împotriva hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin decizia din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Gorea Lilia și Lazari Livia și a fost casată hotărârea din 01 iulie

2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central în partea admiterii acțiunii depuse de Oanța

Alexandru împotriva Liliei Gorea și Liviei Lazari, cu pronunțarea în această parte a unei

hotărâri noi, prin care acțiunea depusă de Oanța Alexandru împotriva Liliei Gorea și

Liviei Lazari a fost respinsă, ca neîntemeiată. S-a încasat de la Oanța Alexandru în

beneficiul Liliei Gorea taxa de stat achitată în apel în mărime 243,56 lei și suma de 2000

lei cu titlu de asistență juridică și în beneficiul Liviei Lazari taxa de stat achitată în apel

în mărime 243,56 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță greșit a

concluzionat în privința angajării răspunderii delictuale a Liliei Gorea și a Liviei Lazari,

deoarece vinovăția acestora nu a fost stabilită prin acte confirmative, prin urmare, nu

poate fi reținut niciun raport de cauzalitate dintre faptă ilicită și prejudiciul cauzat, atât

timp cât nu a fost probată vinovăția. Or, la materialele cauzei sunt anexate ordonanțele

procurorului în Procuratura r-nului Strășeni, prin care au fost recunoscuți vinovați de

comiterea contravenției prevăzute de art. 63 alin. (1) din Codul contravențional doar

Cîrlig Vasile și Morari (Batîr) Olga, iar, în privința Liliei Gorea și a Liviei Lazari,

asemenea acte lipsesc.

La data de 23 noiembrie 2021 Oanța Alexandru a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de

apel în partea încasării cheltuielilor de judecată în beneficiul Liliei Gorea și a Liviei

Lazari, ca fiind neîntemeiată și ilegală.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, nu din vina sa au fost atrase în

proces Gorea Lilia și Lazari Livia, ci în urma indicațiilor instanței de apel, care prin

decizia din 27 noiembrie 2018 a casat integral hotărârea din 24 aprilie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a restituit cauza spre rejudecare, pentru a fi

stabilit faptul dacă și în privința părinților minorilor XXXXX au fost aplicate sancțiuni

contravenționale.

Respectiv, recurentul consideră că nu trebuie să fie obligat la compensarea

cheltuielilor de judecată suportate de către intimate.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 septembrie

2021.

Potrivit scrisorii nr. 16902, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentului la 03 noiembrie 2021 (f.d. 94, volumul II), însă, lipsesc date cu

privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 23 noiembrie 2021, este în termen.

La data de 20 decembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților Cîrlig Vasile, Morari (Batîr) Olga, Gorea Lilia și Lazari Livia (f.d. 113, 139-

143, volumul II), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oanța Alexandru nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Oanța

Alexandru asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Oanța Alexandru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Oanța Alexandru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5