2ra-276/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-276/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Băbălău

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecătorii – I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Corceac Sorin în

interesele lui Uzun Gheorghi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dicu Nicolae către

Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel, cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, prin care s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2019,

c o n s t a t ă:

La 30 octombrie 2018, Dicu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Uzun Gheorghi, Strelciuc Pavel cu privire la încasarea în mod solidar

de la Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel a prejudiciului material în sumă de

93835,29 lei, cauzat în urma accidentului rutier, a prejudiciului moral în mărime de

10000 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 6853,83 lei, a cheltuielilor pentru

efectuarea expertizei tehnice în mărime de 800 lei, a cheltuielilor poștale în mărime

de 45 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 400 lei și a taxei de stat

în mărime de 3055 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietarul autoturismului

de model XXX, n/î XXX, pe care i l-a încredințat lui Uzun Gheorghi, care la

rândul său, a transmis automobilul sus indicat, lui Strelciuc Pavel, neinclus ca

persoană admisă la conducerea mijlocului de transport asigurat în baza contractului

de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deținătorilor de autovehicule.

La 08 octombrie 2017 în mun. Chișinău, pe str. XXX intersecție cu str. XXX,

s-a produs un accident rutier cu implicarea autoturismului de model XXX, n/î

XXX, condus de Strelciuc Pavel, și autoturismului de model XXX, n/î XXX,

condus de Tanasii Vladimir.

1

În baza procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03931578 din 09

octombrie 2017, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut

conducătorul autoturismului de model XXX, n/î XXX – Strelciuc Pavel, care

conducea mijlocul de transport, neavând la el permis de conducere.

Semnând procesul-verbal de contravenție, Strelciuc Pavel și-a recunoscut vina,

astfel urmând să achite integral suma prejudiciului material pricinuit

autovehiculului pe care îl conducea.

Astfel, la 25 ianuarie 2018, de către Compania de Expertiză Independentă SRL

”Exauto-Plus”, a fost efectuată expertiza autoturismului XXX, n/î XXX, iar în baza

Raportului de evaluare a pagubei nr. 188/0IA din 26 ianuarie 2018, valoarea

prejudiciului cauzat proprietarului autoturismului de marcă XXX, constituie

93835,29 lei.

Cererile prealabile către Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel cu privire la

achitarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier precum și a altor

cheltuieli aferente accidentului, au rămas fără rezultat, astfel, consideră că pârâții

se eschivează de la repararea prejudiciului în urma accidentului rutier.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 iunie 2019, cererea

de chemare în judecată depusă de Dicu Nicolae, a fost admisă parțial.

S-a încasat în mod solidar de la Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel în beneficiul

lui Dicu Nicolae suma de 93835,29 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în

urma accidentului rutier, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de

5144,22 lei cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 3069,38 lei cu titlu de taxă

de stat, suma de 45 lei cu titlu de cheltuieli poștale, suma de 560 lei cu titlu de

cheltuieli pentru citarea publică, suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli legate cu

efectuarea expertizei și suma de 400 lei pentru asistența juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 19 noiembrie 2019, avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi

a depus cerere de apel, prin care a solicitat repunerea în termen pentru declararea

apelului, iar în cererea de apel motivată depusă ulterior, a solicitat casarea parțială

a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2019, cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii integral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, a fost admisă

cererea privind repunerea în termen și repus Uzun Gheorghi în termen pentru

declararea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28

iunie 2019.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, a fost respinsă

cererea de apel depusă de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi

și, menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 iunie 2019.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de

apel a reiterat concluziile primei instanțe, și anume că autoturismul ce-i aparține lui

Dicu Nicolae, i-a fost transmis lui Uzun Gheorghi, care la rândul său l-a transmis,

lui Strelciuc Pavel, care a fost implicat într-un accident rutier.

Or, prin prisma prevederilor art.796, art.801 și art.901 alin.(1) din Codul civil,

instanța de apel a apreciat concluzia primei instanțe, de a încasa în mod solidar de

la Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel, prejudiciul material suportat de Dicu Nicolae,

în urma accidentului rutier, în sumă de 93835,29 lei, stabilită potrivit raportului de

2

evaluare a pagubei nr. 188/01A din 26 ianuarie 2018, întocmit de SRL ”Exauto-

Plus”, și prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.

De asemenea, făcând referire la prevederile art.924 din Codul civil, instanța de

apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu referire la încasarea

dobânzii de întârziere în mărime de 5144,22 lei.

Subsecvent admiterii parțiale a pretențiilor de bază, instanța de apel a

considerat întemeiată hotărârea primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de

judecată și celor aferente litigiului dat.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 29 decembrie 2020, avocatul

Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi a depus cerere de recurs, solicitând

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2019, în partea admiterii

pretențiilor ce țin de Uzun Gheorghi, cu emiterea unei hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată depusă de către Dicu Nicolae împotriva lui Uzun Gheorghi să

fie respinsă.

În motivarea recursului, reiterând argumentele de fapt și normele de drept

reflectate în cererea apel, avocatul Corceac Sorin a invocat că circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, pe care instanțele de judecată le-au

considerat constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, s-a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată și s-a interpretat eronat legea aplicabilă

litigiului în cauză.

Astfel, reprezentantul recurentului consideră că pretențiile lui Dicu Nicolae

împotriva lui Uzun Gheorghi, nu au un temei de fapt și de drept, iar ca urmare,

recurentul nu poate fi obligat să răspundă solidar cu vinovatul producerii

accidentului rutier, Strelciuc Pavel.

Suplimentar, reprezentantul recurentului a remarcat că, instanța de apel a

aplicat normele legale inaplicabile speței în cauză.

La 24 februarie 2021, Dicu Nicolae a depus referință asupra recursului declarat

în interesele lui Uzun Gheorghi.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Astfel, luând în considerație că avocatul Corceac Sorin, a recepționat decizia

Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, prin poșta electronică, la 15

decembrie 2020 (f.d. 193), Colegiul constată că recursul declarat în interesele lui

Uzun Gheorghi, la 29 decembrie 2020, a fost depus în termen.(f.d. 200)

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

3

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele

de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele

recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune

declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Corceac Sorin în

interesele lui Uzun Gheorghi.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Corceac Sorin în

interesele lui Uzun Gheorghi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5