2ra-276/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-276/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Băbălău Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecătorii – I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță Î N C H E I E R E 14 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dicu Nicolae către Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, prin care s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2019, c o n s t a t ă: La 30 octombrie 2018, Dicu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Uzun Gheorghi, Strelciuc Pavel cu privire la încasarea în mod solidar de la Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel a prejudiciului material în sumă de 93835,29 lei, cauzat în urma accidentului rutier, a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 6853,83 lei, a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei tehnice în mărime de 800 lei, a cheltuielilor poștale în mărime de 45 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 400 lei și a taxei de stat în mărime de 3055 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietarul autoturismului de model XXX, n/î XXX, pe care i l-a încredințat lui Uzun Gheorghi, care la rândul său, a transmis automobilul sus indicat, lui Strelciuc Pavel, neinclus ca persoană admisă la conducerea mijlocului de transport asigurat în baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deținătorilor de autovehicule. La 08 octombrie 2017 în mun. Chișinău, pe str. XXX intersecție cu str. XXX, s-a produs un accident rutier cu implicarea autoturismului de model XXX, n/î XXX, condus de Strelciuc Pavel, și autoturismului de model XXX, n/î XXX, condus de Tanasii Vladimir. 1 În baza procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03931578 din 09 octombrie 2017, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut conducătorul autoturismului de model XXX, n/î XXX – Strelciuc Pavel, care conducea mijlocul de transport, neavând la el permis de conducere.

Semnând procesul-verbal de contravenție, Strelciuc Pavel și-a recunoscut vina, astfel urmând să achite integral suma prejudiciului material pricinuit autovehiculului pe care îl conducea. Astfel, la 25 ianuarie 2018, de către Compania de Expertiză Independentă SRL ”Exauto-Plus”, a fost efectuată expertiza autoturismului XXX, n/î XXX, iar în baza Raportului de evaluare a pagubei nr. 188/0IA din 26 ianuarie 2018, valoarea prejudiciului cauzat proprietarului autoturismului de marcă XXX, constituie 93835,29 lei. Cererile prealabile către Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel cu privire la achitarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier precum și a altor cheltuieli aferente accidentului, au rămas fără rezultat, astfel, consideră că pârâții se eschivează de la repararea prejudiciului în urma accidentului rutier.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 iunie 2019, cererea de chemare în judecată depusă de Dicu Nicolae, a fost admisă parțial. S-a încasat în mod solidar de la Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel în beneficiul lui Dicu Nicolae suma de 93835,29 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentului rutier, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 5144,22 lei cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 3069,38 lei cu titlu de taxă de stat, suma de 45 lei cu titlu de cheltuieli poștale, suma de 560 lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea publică, suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli legate cu efectuarea expertizei și suma de 400 lei pentru asistența juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 19 noiembrie 2019, avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi a depus cerere de apel, prin care a solicitat repunerea în termen pentru declararea apelului, iar în cererea de apel motivată depusă ulterior, a solicitat casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2019, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, a fost admisă cererea privind repunerea în termen și repus Uzun Gheorghi în termen pentru declararea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 iunie 2019. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, a fost respinsă cererea de apel depusă de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi și, menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 iunie 2019. Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de apel a reiterat concluziile primei instanțe, și anume că autoturismul ce-i aparține lui Dicu Nicolae, i-a fost transmis lui Uzun Gheorghi, care la rândul său l-a transmis, lui Strelciuc Pavel, care a fost implicat într-un accident rutier.

Or, prin prisma prevederilor art.796, art.801 și art.901 alin.(1) din Codul civil, instanța de apel a apreciat concluzia primei instanțe, de a încasa în mod solidar de la Uzun Gheorghi și Strelciuc Pavel, prejudiciul material suportat de Dicu Nicolae, în urma accidentului rutier, în sumă de 93835,29 lei, stabilită potrivit raportului de 2 evaluare a pagubei nr. 188/01A din 26 ianuarie 2018, întocmit de SRL ”Exauto- Plus”, și prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. De asemenea, făcând referire la prevederile art.924 din Codul civil, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu referire la încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 5144,22 lei. Subsecvent admiterii parțiale a pretențiilor de bază, instanța de apel a considerat întemeiată hotărârea primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată și celor aferente litigiului dat.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 29 decembrie 2020, avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi a depus cerere de recurs, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2019, în partea admiterii pretențiilor ce țin de Uzun Gheorghi, cu emiterea unei hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Dicu Nicolae împotriva lui Uzun Gheorghi să fie respinsă. În motivarea recursului, reiterând argumentele de fapt și normele de drept reflectate în cererea apel, avocatul Corceac Sorin a invocat că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, pe care instanțele de judecată le-au considerat constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și s-a interpretat eronat legea aplicabilă litigiului în cauză.

Astfel, reprezentantul recurentului consideră că pretențiile lui Dicu Nicolae împotriva lui Uzun Gheorghi, nu au un temei de fapt și de drept, iar ca urmare, recurentul nu poate fi obligat să răspundă solidar cu vinovatul producerii accidentului rutier, Strelciuc Pavel. Suplimentar, reprezentantul recurentului a remarcat că, instanța de apel a aplicat normele legale inaplicabile speței în cauză. La 24 februarie 2021, Dicu Nicolae a depus referință asupra recursului declarat în interesele lui Uzun Gheorghi. În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, luând în considerație că avocatul Corceac Sorin, a recepționat decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, prin poșta electronică, la 15 decembrie 2020 (f.d. 193), Colegiul constată că recursul declarat în interesele lui Uzun Gheorghi, la 29 decembrie 2020, a fost depus în termen.(f.d. 200) Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. 3 Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară declararea recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Corceac Sorin în interesele lui Uzun Gheorghi.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 5