2ra-1931/21 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1931/21 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1931/21
2-19084574-01-2ra-06122021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Holban)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
12 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Aliona Miron
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iurie
Balan, reprezentat de avocatul Mihai Gafton
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni
„Termoelectrica”, în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate
nr. 52/216 Cooperativă de consum împotriva Tatianei Balan, Veronicăi Balan, lui
Iurie Balan și Mariei Balan cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de
judecată
împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Iurie Balan și menținută hotărârea din 26 octombrie
2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost admisă acțiunea
constată:
La 20 martie 2019, SA „Termoelectrica” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Tatianei Balan, Veronicăi Balan, lui Iurie Balan și Mariei
Balan cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că potrivit contractului de
livrare-utilizare a energiei termice nr. 5315 din 1 februarie 2016, încheiat între
SA „Termoelectrica” și APLP nr. 52/216, ultimul și-a asumat obligația de a achita
lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.
Din cauza neonorării obligațiilor de plată, pe 22 ianuarie 2019, datoria la
consumul de energie termică a constituit suma de 194 422,87 de lei.
Totodată, APLP 52/216 a prestat servicii de gospodărire comunală și
anume alimentarea cu energie termică, către toți locatarii blocurilor locative
gestionate, care au beneficiat nemijlocit de serviciul prestat și au obligația de a
achita în termen contravaloarea conform facturilor recepționate.
1
În același context, a relatat că APLP 52/216 nu a acționat în judecată
consumatorii restanți, Tatiana Balan, Veronica Balan, Iurie Balan și Maria Balan
pentru încasarea datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 5 524,80
de lei, neachitată perioada noiembrie 2011 – decembrie 2018.
Astfel, APLP 52/216 a omis exercitarea drepturilor și acțiunilor sale, fapt
care îl pune în imposibilitate de a achita creanțele sale fată de
SA „Termoelectrica”, devenind debitor, cu riscul de a nu-și putea satisface
creanța.
A relevat că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, în calitate
proprietari ai ap. XX din str. XXXXX din mun. XXXXX, sunt înregistrați pârâții
Tatiana Balan, Veronica Balan, Iurie Balan și Maria Balan.
În baza contului personal deschis la APLP 52/216, pârâții au acceptat
prestarea și au beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi,
în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.
A subliniat că potrivit informației privind achitarea energiei termice
consumate, pentru perioada noiembrie 2011 – decembrie 2018, pârâții au
acumulat o datorie în mărime de 5 524,80 de lei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 892-894 Cod civil, art. 774, 776, 796,
858, 901, 863 alin. (1) Cod civil, art. 25 din Legea serviciilor publice de
gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002, art. 51 din Legea nr. 75
din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, art. 9, 33, 331, 70 alin. (1), 73, 131
alin. (4), 166, 167, 174-177, 1825, 206 alin. (1), 248, 258, 2762 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar din contul Tatianei
Balan, Veronicăi Balan, lui Iurie Balan și Mariei Balan în beneficiul
APLP nr. 52/216 a datoriei pentru consumul energiei termice în sumă de 5 524,80
de lei, neachitată în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2018 pentru
apartamentul nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX, iar în beneficiul
SA „Termoelectrica” a taxei de stat în mărime de 270 de lei și a altor cheltuieli
de judecată.
Prin hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru, a fost admisă acțiunea.
A fost încasată în mod solidar din contul Tatianei Balan, Veronicăi Balan,
lui Iurie Balan și Mariei Balan suma de 5 524,80 de lei cu titlu de datorie pentru
energia termică livrată în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2018, suma de
270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și suma de 70 de lei pentru citarea
publică.
Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Iurie Balan și menținută hotărârea din 26 octombrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru.
Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au constatat că obligațiunea de achitare a costului serviciilor prestate
de energie termică urmează a fi pusă în sarcina proprietarilor/locatarilor
apartamentului nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX, Tatiana Balan, Veronica
2
Balan, Iurie Balan și Maria Balan, care au neglijat obligațiile de plată, în pofida
faptului că au fost înștiințat prin intermediul facturilor de plată despre riscul de a
fi acționați în judecată în cazul neachitării plăților restante.
În aceeași ordine de idei, au stabilit instanțele de judecată și faptul că prin
actul de confirmare a debranșării apartamentului de la sistemul centralizat de
încălzire din data de 10 octombrie 2005, aprobat de SA „Mezon”, se confirmă că
apartamentul nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX, care aparține cu drept de
proprietate pârâților, este situat în bloc locativ multietajat (5 etaje), care, la rândul
său, este dotat cu subsol și locuri de uz comun.
Astfel, având în vedere că apartamentul nr. XX din str. XXXXX
mun. XXXXX dispune de subsol și coloane de încălzire tranzitorii, acestea
constituie circumstanțe care cad sub incidența Anexei nr. 7 din Regulamentul
aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 și, respectiv,
justifică încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei de 5 524,80 de lei cu titlu
de datorie pentru energia termică livrată în perioada noiembrie 2011 – decembrie
2018.
Or, a fost reținut că plata apartamentelor deconectate de la sistemul
centralizat de încălzire este instituită de normele citate supra nu doar din
considerentul schimbului de energie termică între coloanele tranzitorii și
interiorul apartamentului de tranzit, ci ca urmare a schimbului general de energie
termică în interiorul blocului locativ în contextul condominiului instituit în natură
prin însăși esența blocului locativ cu mai multe apartamente.
La 17 noiembrie 2021, Iurie Balan, reprezentat de avocatul Mihai Gafton
a declarat recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În susținerea recursului a invocat că instanța de apel în mod eronat și
distorsionat a interpretat pct. 8 din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la
modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale
pentru fondul locativ, contorizarea apartamentului și condițiile deconectării
acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat
prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002.
A specificat că la caz, condițiile prevăzute la pct 8 din Anexa nr. 7 la
Regulamentul menționat nu sunt întrunite, or, apartamentul nr. XX din str.
XXXXX din mun. XXXXX dispune de încălzire autonomă și în acesta nu există
coloane de energie termică, deoarece acestea au fost demolate și buclate la nivelul
etajului 4.
Mai mult, a precizat că blocul locativ din care face parte apartamentul nu
are etaj tehnic, iar subsolul este ocupat de locatarii blocului, și nu de pârâți.
La fel, a relevat și că la momentul depunerii cererii de recurs, sezonul de
încălzire pe teritoriul mun. Chișinău a fost început, respectiv toate facturile care
sunt expediate cu referire la tranzitul agentului termic sunt contestate de către
recurent.
3
Totodată, a ținut să remarce că atât în cadrul procesului de judecată în
prima instanță, cât și la etapa apelului, instanțele de judecată nu au luat în
considerare declarațiile pârâților referitor la cazul examinat și a neglijat total
opinia acestora în legătură cu legitimitatea datoriilor pretinse de către
SA „Termoelectrica”.
La 6 decembrie 2021, în adresa Tatianei Balan, Veronicăi Balan, Mariei
Balan, SA „Termoelectrica” și APLP nr. 52/216 COOP a fost expediată copia
cererii de recurs depuse de Iurie Balan, reprezentat de avocatul Mihai Gafton, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 239), fiind
recepționată de către SA „Termoelectrica” la 8 decembrie 2021, de către Tatiana
Balan, Veronica Balan și Maria Balan la 11 decembrie 2021, iar de către
APLP nr. 52/216 COOP – la 13 decembrie 2021, potrivit avizelor de recepție
(f. d. 241-243).
La 6 ianuarie 2022, SA „Termoelectrica” a depus referință la recursul
declarat de Iurie Balan, reprezentat de avocatul Mihai Gafton, solicitând
declararea inadmisibilității acestuia (f. d. 244-245).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu au parvenit alte referințe prin
care participanții la proces să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la
adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Mihai Gafton, la
8 octombrie 2021, ceea se atestă prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 225).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 17 noiembrie 2021, în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Iurie Balan, reprezentat de
avocatul Mihai Gafton, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iurie Balan,
reprezentat de avocatul Mihai Gafton nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul
5
declarat de Iurie Balan, reprezentat de avocatul Mihai Gafton urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurie Balan, reprezentat de
avocatul Mihai Gafton.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Aliona Miron
6