2ra-1568/21 — repararea prejudiciului material si moral si încasarea dobânzii de întârziere

Dosarul nr. 2ra-1568/21 2-18191415-01-2ra-20092021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi) DECIZIE 29 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul Sergiu Cotruță, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Țurcan împotriva Societății cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Oleg Țurcan și Societatea cu răspundere limitată „Kirsan Com” și a fost menținută hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 18 octombrie 2018 Oleg Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 20 septembrie 2016, Alexandru Evtodiev, maistru (angajat) în cadrul SRL „Kirsan Com”, a comis contravenția prevăzută de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional. A menționat că, în privința lui Alexandru Evtodiev a fost întocmit procesul- verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI03496175, prin care s-a constatat că, contravenientul nu a întreprins măsuri de asigurare a circulației rutiere la locul executării lucrărilor de pozare a canalizării, adică nu a semnalizat cu indicatoare rutiere necesare locul lucrărilor, ca rezultat fiind produs un accident rutier. A susținut că, în rezultatul acestor încălcări, automobilul său a fost accidentat, iar în legătură cu aceasta, a depus la 09 decembrie 2016, la Primăria mun.

Chișinău 1 o cerere, prin care a solicitat informația referitoare la decizia de sancționare aplicată lui Alexandru Evtodiev, iar Primăria mun. Chișinău i-a expediat hotărârea nr. 15/2 din 01 decembrie 2016 de aplicare a sancțiunii contravenționale, potrivit căreia Alexandru Evtodiev a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional. A afirmat că, la 03 noiembrie 2016 a fost întocmit actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2761/11A, prin care s-a stabilit că, valoarea prejudiciului cauzat reclamantului constituie suma de 9014,83 de lei. A relevat că, la întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport, a fost invitat și pârâtul.

A mai relevat că, pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport a achitat suma de 400 de lei, iar pentru citarea pârâtului prin telegramă a achitat suma de 36,16 lei. A notat că, la 09 decembrie 2016 a expediat o cerere prealabilă în adresa SRL „Kirsan Com”, la care a anexat toate documentele necesare, însă prin răspunsul din 12 decembrie 2016, cererea prealabilă a fost respinsă, deoarece SRL „Kirsan Com” nu poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat. A declarat că, în speță, angajarea răspunderii pârâtului survine ca o consecință a aplicării dispozițiilor art. 1403 din Codul civil, care reglementează răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Or, la data cauzării prejudiciului material, Alexandru Evtodiev se afla în relații de subordonare cu SRL „Kirsan Com”.

A invocat că, la 20 iunie 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către el împotriva lui Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral, prin care a constatat că, Alexandru Evtodiev nu este posesorul izvorului de pericol sporit din considerentul că, acesta se afla în raporturi de muncă cu SRL „Kirsan Com” și având calitatea de maistru, care efectua supravegherea izvorului de pericol sporit, nu poate fi considerat ca posesor al acestuia și, prin urmare, nu poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 9014,83 de lei pentru repararea automobilului, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a dobânzii de întârziere în sumă de 2664,19 lei, a taxei de stat în sumă de 450,37 de lei, a cheltuielilor pentru întocmirea raportului de constatare în sumă de 400 de lei și a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16 lei. Ulterior, SRL „Kirsan Com”, reprezentată de către avocatul Oleg Tănase, a solicitat încasarea de la reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei (f.d.83-85, vol. I). Prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de către Oleg Țurcan ca neîntemeiată.

A fost încasată de la Oleg Țurcan în beneficiul SRL „Kirsan Com” suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest cerința pârâtului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 La 26 aprilie 2019 Oleg Țurcan a declarat apel nemotivat, iar la 02 august 2019, Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul stagiar Vladislav Mocanu, a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. La 01 noiembrie 2019 SRL ,,Kirsan Com” și reprezentantul acesteia, avocatul Oleg Tănase, au declarat apel incident, solicitând admiterea acestuia și încasarea de la Oleg Țurcan a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de pentru asistența juridică, neîncasată de prima instanță.

Prin decizia din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul incident declarat de către SRL ,,Kirsan Com”, reprezentată de către avocatul Oleg Tănase, a fost admis apelul declarat de către Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul-stagiar Vladislav Mocanu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Oleg Țurcan și au fost încasate de la SRL ,,Kirsan Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan suma de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată suportate: suma de 400 de lei pentru întocmirea raportului de constatare, suma 450,37 de lei, taxa de stat achitată în primă instanță, suma de 36,16 lei, cheltuieli poștale și suma de 346,78 de lei, taxa de stat achitată în instanța de apel.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de către SRL „Kirsan Com”, a fost casată decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de către Oleg Țurcan și SRL „Kirsan Com” și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul Sergiu Cotruță, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele și, anume, decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și actul de examinare a mijlocului de transport auto, care demonstrează în deplină măsură faptul că, intimatul este răspunzător pentru repararea prejudiciului și întinderea despăgubirii.

A menționat că, la 20 iunie 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către recurentul împotriva lui Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral, prin care a constatat că, Alexandru Evtodiev nu este posesorul izvorului de pericol sporit din considerentul că, acesta se afla în raporturi de muncă cu SRL „Kirsan Com” și având calitatea de maistru, care efectua supravegherea izvorului de pericol sporit, nu poate fi considerat ca posesor al acestuia și, prin urmare, nu poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat. În același timp, instanța de apel a reținut că, în ciuda faptului că, în privința lui Alexandru Evtodiev a fost întocmit procesul-verbal cu 3 privire la contravenție, acest act nicidecum nu determină faptul că, acțiunea urmează a fi înaintată împotriva acestuia.

A susținut că, este cert faptul că, instanța de apel, în cauza enunțată, l-a indicat pe intimat drept persoană responsabilă pentru repararea prejudiciului, întrucât acesta este posesorul izvorului de pericol sporit. A afirmat că, nu există nicio obligație legală care l-ar constrânge pe recurent să prezinte vreun bon sau factură fiscală. A relevat că, în baza art. 14 din Codul civil, cheltuielile rezultate de pe urma contravenției puteau fi deja suportate, ori viitoare. Definiția „prejudiciului” înglobează ambele circumstanțe. Prin urmare., existența prejudiciului nu depinde în nici un caz de existența bonurilor sau facturilor. Actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2761/11A probează în suficientă măsură existența și întinderea prejudiciului.

A notat că, distanța de timp dintre momentul accidentului și efectuării evaluării se datorează incertitudinii cu privire la faptul a cui responsabilitate este de a repara prejudiciul. Astfel, odată ce a fost emisă o hotărâre de sancționare a lui Alexandru Evtodiev, recurentul a solicitat efectuarea evaluării, iar intimatul a fost invitat la această evaluare. A declarat că, la 09 decembrie 2016 recurentul a expediat în adresa intimatului somația cu privire la achitarea despăgubirii, la care s-a anexat actul de evaluare și copia telegramei, prin care a solicitat achitarea sumelor prejudiciului și a altor cheltuieli adiționale, iar la 16 decembrie 2016 intimatul a răspuns la somație și nu a obiectat existența prejudiciului, nu a obiectat nerecepționarea telegramei și nu a solicitat o examinare repetată a automobilului.

A invocat că, aceste circumstanțe demonstrează că, intimatul recunoaște și acceptă existența prejudiciului, recunoaște recepționarea telegramei și susține actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2761/11A. A relatat că, în lumina jurisprudenței CtEDO, producerea accidentelor rutiere cu vinovăție, soldate cu victime, cauzează inevitabil anumite suferințe psihice. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 08 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. Prin referința depusă la 10 decembrie 2021 și referința suplimentară depusă la 27 decembrie 2021 SRL „Kirsan Com” a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a acțiunii din următoarele considerente. 4 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din materialele dosarului rezultă că, la 20 septembrie 2016 maistrul din cadrul SRL „Kirsan Com”, Alexandru Evtodiev nu a întreprins măsuri de asigurare a circulației rutiere la locul executării lucrărilor de pozare a canalizării, adică nu a semnalizat indicatoare rutiere necesare la locul lucrărilor și în rezultat, s-a produs un accident rutier.

În aceeași zi, de către ISSCR a SSTCR a DP a mun.

Chișinău, Lilian Istrate a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03496175, prin care s-a constatat că, Alexandru Evtodiev, ignorând pct. 31 și 128 din Regulamentul circulației rutiere, a comis o contravenție prevăzută de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional (f. d. 12, vol. I). Prin hotărârea Comisiei administrative a Preturii sectorului Centru nr.468/02/4-06 din 01 noiembrie 2016, Alexandru Evtodiev a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional și i-a fost aplicată amendă în mărime de 5 unități convenționale, adică 100 de lei (f. d. 16, vol. I). De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, după producerea accidentului rutier, Oleg Țurcan s-a adresat la SRL „Exauto-Plus” pentru a fi întocmit un act de examinare a mijlocului de transport auto accidentat la 20 septembrie 2016. Astfel, prin actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2761/11A din 03 noiembrie 2016, întocmit de către SRL „Exauto-Plus” au fost constatate piesele deteriorate/avariate în rezultatul accidentului rutier din 20 septembrie 2016, iar la 07 noiembrie 2016 SRL „Exauto-Plus” a întocmit raportul de evaluare a pagubei nr. 2761/11A, prin care s-a stabilit că, valoarea prejudiciului cauzat proprietarului automobilului de model xxxx, constituie 9014,83 de lei (f. d. 17-27,

vol. I). La 09 decembrie 2016 Oleg Țurcan a înaintat în adresa SRL „Kirsan Com” cerere prealabilă cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în rezultatul accidentului din 20 septembrie 2016, însă prin răspunsul acesteia nr. 186 din 16 decembrie 2016 a fost respinsă cererea prealabilă (f. d. 13, 14, vol. I). Actele cauzei denotă faptul că, la 02 februarie 2017 Oleg Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral, iar prin hotărârea din 12 februarie 2018 a 5 Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f. d. 29-34, vol. I). Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Oleg Țurcan a solicitat încasarea de la SRL „Kirsan Com” a sumei de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a dobânzii de întârziere în sumă de 2664,19 lei, a taxei de stat în sumă de 450,37 de lei, a cheltuielilor pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport în sumă de 400 de lei și a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16 lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii, încasând de la Oleg Țurcan în beneficiul SRL „Kirsan Com” suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest respingând cerința SRL „Kirsan Com” cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică a fost respinsă ca neîntemeiată. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către Oleg Țurcan și SRL „Kirsan Com”, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestora, menținută hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că, conform art. 14 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Prejudiciu se consideră cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1410 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția pînă la 01 martie 2019), persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalațiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanțelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcții etc.) au obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu excepția cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenția persoanei vătămate. Obligația de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care și-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

6 Or, repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil în scopul repunerii victimei, pe cît este de posibil în situația anterioară. Conform art. 1403 alin. (1) din Codul civil (în redacția pînă la 01 martie 2019), comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție de presupusul său în funcțiile care i s-au încredințat. La caz, se reține că, pentru angajarea răspunderii comitentului este necesar ca raportul de subordonare să existe la momentul săvârșirii faptei prejudiciabile de către executant. Conform ordinului SRL „Kirsan Com” nr. 161/1 din 04 martie 2015, Alexandru Evtodiev a fost desemnat în calitate de maistru la supravegherea lucrărilor de construcție, montaj la obiectul construcției din str. Gh.

Asachi, mun.Chișinău. Astfel, având în vedere faptul că, Alexandru Evtodiev la acel moment se afla în raporturi de muncă cu SRL ,,Kirsan Com”, respectiv, ultima este persoana responsabilă pentru repararea prejudiciului, întrucît aceasta este posesorul izvorului de pericol sporit. La materialele cauzei este anexat raportul de evaluare a pagubei nr. 2761/11A din 07 noiembrie 2016, întocmit de către SRL „Exauto-Plus”, conform căruia valoarea prejudiciului cauzat proprietarului automobilului de model Hyundai Sonata, cu n/î CQG 490, constituie suma de 9014,83 de lei. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la SRL „Kirsan Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan suma de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge pretenția recurentului cu privire la repararea prejudiciului moral de către SRL „Kirsan Com”, deoarece din prevederile art. 1398 alin. (1) din Codul civil rezultă că, prejudiciul moral se repară de persoana vinovată de comiterea accidentului rutier. Or, conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03496175 și hotărârii Comisiei administrative a Preturii sectorului Centru nr. 468/02/4-06 din 01 noiembrie 2016, vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional a fost recunoscut Alexandru Evtodiev. La caz, se mai reține că, potrivit art. 619 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii.

Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. Din prevederile legale enunțate rezultă că, dobânda de întârziere reprezintă plata pe care debitorul o datorează creditorului pentru folosirea surselor financiare ale acestuia, imputată debitorului ca urmare a întârzierii executării unei obligații 7 pecuniare, astfel încât scadența acestei obligații pecuniare este determinantă pentru calcularea dobânzii de întârziere.

Actele cauzei denotă faptul că, Oleg Țurcan a calculat dobânda de întârziere de la 17 decembrie 2016, data pînă când SRL „Kirsan Com” i-a fost acordat termen pentru achitarea benevolă a sumei de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material, prin pretenția din 09 decembrie 2016. În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, nu sunt prezente condițiile necesare pentru a impune debitorului o dobândă de întârziere ca urmare a neexecutării în termen a obligației pecuniare imputate și, prin urmare, consideră necesar de a respinge pretenția recurentului cu privire la încasarea dobânzii de întârziere. În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții, care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Din materialele dosarului rezultă că, la 02 octombrie 2018 Oleg Țurcan a achitat taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 450,37 de lei (f. d. 9a, 10, vol. I). De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, Oleg Țurcan a suportat cheltuieli pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport nr.2761/11A din 03 noiembrie 2016 în sumă de 400 de lei și cheltuieli pentru expedierea telegramei în adresa SRL „Kirsan Com” în sumă de 35,16 lei (f. d. 17, 28, vol. I) Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la SRL „Kirsan COm” în beneficiul lui Oleg Țurcan cheltuielile pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport în sumă de 400 de lei, cheltuielile pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16 lei și taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 450,37 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Oleg Țurcan împotriva Societății cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere de admis parțial, cu încasarea de la SRL „Kirsan Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan a sumei de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport în sumă de 400 de lei, a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16 lei și a taxei de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 450,37 de lei, iar în rest acțiunea de respins.

8 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul Sergiu Cotruță. Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Țurcan împotriva Societății cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere și se pronunță o nouă hotărâre, prin care: Se admite parțial acțiunea depusă de către Oleg Țurcan împotriva Societății cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere.

Se încasează de la Societatea cu răspundere limitată „Kirsan Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan suma de 9014,83 (nouă mii paisprezece lei optzeci și trei bani) de lei, cu titlu de prejudiciu material. Se încasează de la Societatea cu răspundere limitată „Kirsan Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan cheltuielile pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport în sumă de 400 (patru sute) de lei, cheltuielile pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16 (treizeci și cinci lei șaisprezece bani) lei și taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 450,37 (patru sute cincizeci lei treizeci și șapte bani) de lei. În rest acțiunea se respinge. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Mariana Pitic 9