2ra-1568/21 — repararea prejudiciului material si moral si încasarea dobânzii de întârziere

2ra-1568/21 — repararea prejudiciului material si moral si încasarea dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1568/21

2-18191415-01-2ra-20092021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

DECIZIE

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Oleg Țurcan, reprezentat de către

avocatul Sergiu Cotruță,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Țurcan

împotriva Societății cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu

Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

încasarea dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Oleg Țurcan și Societatea cu răspundere limitată

„Kirsan Com” și a fost menținută hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 18 octombrie 2018 Oleg Țurcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire

la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 20 septembrie 2016,

Alexandru Evtodiev, maistru (angajat) în cadrul SRL „Kirsan Com”, a comis

contravenția prevăzută de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional.

A menționat că, în privința lui Alexandru Evtodiev a fost întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI03496175, prin care s-a constatat

că, contravenientul nu a întreprins măsuri de asigurare a circulației rutiere la locul

executării lucrărilor de pozare a canalizării, adică nu a semnalizat cu indicatoare

rutiere necesare locul lucrărilor, ca rezultat fiind produs un accident rutier.

A susținut că, în rezultatul acestor încălcări, automobilul său a fost accidentat,

iar în legătură cu aceasta, a depus la 09 decembrie 2016, la Primăria mun. Chișinău

1

o cerere, prin care a solicitat informația referitoare la decizia de sancționare aplicată

lui Alexandru Evtodiev, iar Primăria mun. Chișinău i-a expediat hotărârea nr. 15/2

din 01 decembrie 2016 de aplicare a sancțiunii contravenționale, potrivit căreia

Alexandru Evtodiev a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute

de art. 227 alin. (1) din Codul contravențional.

A afirmat că, la 03 noiembrie 2016 a fost întocmit actul de examinare a

mijlocului de transport auto nr. 2761/11A, prin care s-a stabilit că, valoarea

prejudiciului cauzat reclamantului constituie suma de 9014,83 de lei.

A relevat că, la întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport, a

fost invitat și pârâtul.

A mai relevat că, pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de

transport a achitat suma de 400 de lei, iar pentru citarea pârâtului prin telegramă a

achitat suma de 36,16 lei.

A notat că, la 09 decembrie 2016 a expediat o cerere prealabilă în adresa SRL

„Kirsan Com”, la care a anexat toate documentele necesare, însă prin răspunsul din

12 decembrie 2016, cererea prealabilă a fost respinsă, deoarece SRL „Kirsan Com”

nu poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat.

A declarat că, în speță, angajarea răspunderii pârâtului survine ca o consecință

a aplicării dispozițiilor art. 1403 din Codul civil, care reglementează răspunderea

comitentului pentru fapta prepusului. Or, la data cauzării prejudiciului material,

Alexandru Evtodiev se afla în relații de subordonare cu SRL „Kirsan Com”.

A invocat că, la 20 iunie 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către el împotriva lui

Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral, prin care

a constatat că, Alexandru Evtodiev nu este posesorul izvorului de pericol sporit din

considerentul că, acesta se afla în raporturi de muncă cu SRL „Kirsan Com” și având

calitatea de maistru, care efectua supravegherea izvorului de pericol sporit, nu poate

fi considerat ca posesor al acestuia și, prin urmare, nu poate fi obligat la repararea

prejudiciului cauzat.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 9014,83 de lei pentru repararea

automobilului, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, a dobânzii de întârziere în sumă de 2664,19 lei, a taxei de stat în

sumă de 450,37 de lei, a cheltuielilor pentru întocmirea raportului de constatare în

sumă de 400 de lei și a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16

lei.

Ulterior, SRL „Kirsan Com”, reprezentată de către avocatul Oleg Tănase, a

solicitat încasarea de la reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei

(f.d.83-85, vol. I).

Prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea depusă de către Oleg Țurcan ca neîntemeiată. A fost încasată

de la Oleg Țurcan în beneficiul SRL „Kirsan Com” suma de 2000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, în rest cerința pârâtului cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

La 26 aprilie 2019 Oleg Țurcan a declarat apel nemotivat, iar la 02 august

2019, Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul stagiar Vladislav Mocanu, a

declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii.

La 01 noiembrie 2019 SRL ,,Kirsan Com” și reprezentantul acesteia, avocatul

Oleg Tănase, au declarat apel incident, solicitând admiterea acestuia și încasarea de

la Oleg Țurcan a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de pentru asistența juridică,

neîncasată de prima instanță.

Prin decizia din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul incident declarat de către SRL ,,Kirsan Com”, reprezentată de către avocatul

Oleg Tănase, a fost admis apelul declarat de către Oleg Țurcan, reprezentat de către

avocatul-stagiar Vladislav Mocanu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Oleg

Țurcan și au fost încasate de la SRL ,,Kirsan Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan

suma de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 5000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată suportate: suma de 400 de lei pentru

întocmirea raportului de constatare, suma 450,37 de lei, taxa de stat achitată în primă

instanță, suma de 36,16 lei, cheltuieli poștale și suma de 346,78 de lei, taxa de stat

achitată în instanța de apel. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către SRL „Kirsan Com”, a fost casată decizia instanței de apel

și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Oleg Țurcan și SRL „Kirsan Com” și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

La 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oleg Țurcan, reprezentat

de către avocatul Sergiu Cotruță, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele și, anume, decizia

din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și actul de examinare a mijlocului de

transport auto, care demonstrează în deplină măsură faptul că, intimatul este

răspunzător pentru repararea prejudiciului și întinderea despăgubirii.

A menționat că, la 20 iunie 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către recurentul împotriva

lui Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral, prin

care a constatat că, Alexandru Evtodiev nu este posesorul izvorului de pericol sporit

din considerentul că, acesta se afla în raporturi de muncă cu SRL „Kirsan Com” și

având calitatea de maistru, care efectua supravegherea izvorului de pericol sporit, nu

poate fi considerat ca posesor al acestuia și, prin urmare, nu poate fi obligat la

repararea prejudiciului cauzat. În același timp, instanța de apel a reținut că, în ciuda

faptului că, în privința lui Alexandru Evtodiev a fost întocmit procesul-verbal cu

3

privire la contravenție, acest act nicidecum nu determină faptul că, acțiunea urmează

a fi înaintată împotriva acestuia.

A susținut că, este cert faptul că, instanța de apel, în cauza enunțată, l-a indicat

pe intimat drept persoană responsabilă pentru repararea prejudiciului, întrucât acesta

este posesorul izvorului de pericol sporit.

A afirmat că, nu există nicio obligație legală care l-ar constrânge pe recurent

să prezinte vreun bon sau factură fiscală.

A relevat că, în baza art. 14 din Codul civil, cheltuielile rezultate de pe urma

contravenției puteau fi deja suportate, ori viitoare. Definiția „prejudiciului”

înglobează ambele circumstanțe. Prin urmare., existența prejudiciului nu depinde în

nici un caz de existența bonurilor sau facturilor. Actul de examinare a mijlocului de

transport auto nr. 2761/11A probează în suficientă măsură existența și întinderea

prejudiciului.

A notat că, distanța de timp dintre momentul accidentului și efectuării

evaluării se datorează incertitudinii cu privire la faptul a cui responsabilitate este de

a repara prejudiciul. Astfel, odată ce a fost emisă o hotărâre de sancționare a lui

Alexandru Evtodiev, recurentul a solicitat efectuarea evaluării, iar intimatul a fost

invitat la această evaluare.

A declarat că, la 09 decembrie 2016 recurentul a expediat în adresa intimatului

somația cu privire la achitarea despăgubirii, la care s-a anexat actul de evaluare și

copia telegramei, prin care a solicitat achitarea sumelor prejudiciului și a altor

cheltuieli adiționale, iar la 16 decembrie 2016 intimatul a răspuns la somație și nu a

obiectat existența prejudiciului, nu a obiectat nerecepționarea telegramei și nu a

solicitat o examinare repetată a automobilului.

A invocat că, aceste circumstanțe demonstrează că, intimatul recunoaște și

acceptă existența prejudiciului, recunoaște recepționarea telegramei și susține actul

de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2761/11A.

A relatat că, în lumina jurisprudenței CtEDO, producerea accidentelor rutiere

cu vinovăție, soldate cu victime, cauzează inevitabil anumite suferințe psihice.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 08 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Prin referința depusă la 10 decembrie 2021 și referința suplimentară depusă la

27 decembrie 2021 SRL „Kirsan Com” a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil sau respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a acțiunii din

următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele dosarului rezultă că, la 20 septembrie 2016 maistrul din cadrul

SRL „Kirsan Com”, Alexandru Evtodiev nu a întreprins măsuri de asigurare a

circulației rutiere la locul executării lucrărilor de pozare a canalizării, adică nu a

semnalizat indicatoare rutiere necesare la locul lucrărilor și în rezultat, s-a produs un

accident rutier.

În aceeași zi, de către ISSCR a SSTCR a DP a mun. Chișinău, Lilian Istrate a

fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03496175, prin care

s-a constatat că, Alexandru Evtodiev, ignorând pct. 31 și 128 din Regulamentul

circulației rutiere, a comis o contravenție prevăzută de art. 227 alin. (1) din Codul

contravențional (f. d. 12, vol. I).

Prin hotărârea Comisiei administrative a Preturii sectorului Centru

nr.468/02/4-06 din 01 noiembrie 2016, Alexandru Evtodiev a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 227 alin. (1) din Codul

contravențional și i-a fost aplicată amendă în mărime de 5 unități convenționale,

adică 100 de lei (f. d. 16, vol. I).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, după producerea

accidentului rutier, Oleg Țurcan s-a adresat la SRL „Exauto-Plus” pentru a fi

întocmit un act de examinare a mijlocului de transport auto accidentat la 20

septembrie 2016.

Astfel, prin actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2761/11A

din 03 noiembrie 2016, întocmit de către SRL „Exauto-Plus” au fost constatate

piesele deteriorate/avariate în rezultatul accidentului rutier din 20 septembrie 2016,

iar la 07 noiembrie 2016 SRL „Exauto-Plus” a întocmit raportul de evaluare a

pagubei nr. 2761/11A, prin care s-a stabilit că, valoarea prejudiciului cauzat

proprietarului automobilului de model xxxx, constituie 9014,83 de lei (f. d. 17-27,

vol. I).

La 09 decembrie 2016 Oleg Țurcan a înaintat în adresa SRL „Kirsan Com”

cerere prealabilă cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în rezultatul

accidentului din 20 septembrie 2016, însă prin răspunsul acesteia nr. 186 din 16

decembrie 2016 a fost respinsă cererea prealabilă (f. d. 13, 14, vol. I).

Actele cauzei denotă faptul că, la 02 februarie 2017 Oleg Țurcan a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Evtodiev cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, iar prin hotărârea din 12 februarie 2018 a

5

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 20 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f. d. 29-34, vol. I).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Oleg Țurcan a solicitat

încasarea de la SRL „Kirsan Com” a sumei de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a dobânzii de

întârziere în sumă de 2664,19 lei, a taxei de stat în sumă de 450,37 de lei, a

cheltuielilor pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport în

sumă de 400 de lei și a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în sumă de 35,16

lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii, încasând de la Oleg Țurcan în beneficiul SRL

„Kirsan Com” suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest

respingând cerința SRL „Kirsan Com” cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către Oleg Țurcan și SRL „Kirsan Com”, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestora,

menținută hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată

de către instanțele judecătorești este greșită.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că, conform art. 14

alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), persoana lezată

într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Prejudiciu se consideră cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau

deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin

încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1410 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția pînă la 01 martie

2019), persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru

lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalațiilor, mecanismelor,

folosirea energiei electrice, a substanțelor explozibile, efectuarea lucrărilor de

construcții etc.) au obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit

dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu excepția

cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din

intenția persoanei vătămate.

Obligația de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de

pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care

și-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

6

Or, repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor

consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil în scopul repunerii victimei,

pe cît este de posibil în situația anterioară.

Conform art. 1403 alin. (1) din Codul civil (în redacția pînă la 01 martie 2019),

comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție de presupusul său în funcțiile

care i s-au încredințat.

La caz, se reține că, pentru angajarea răspunderii comitentului este necesar ca

raportul de subordonare să existe la momentul săvârșirii faptei prejudiciabile de către

executant.

Conform ordinului SRL „Kirsan Com” nr. 161/1 din 04 martie 2015,

Alexandru Evtodiev a fost desemnat în calitate de maistru la supravegherea

lucrărilor de construcție, montaj la obiectul construcției din str. Gh. Asachi,

mun.Chișinău.

Astfel, având în vedere faptul că, Alexandru Evtodiev la acel moment se afla

în raporturi de muncă cu SRL ,,Kirsan Com”, respectiv, ultima este persoana

responsabilă pentru repararea prejudiciului, întrucît aceasta este posesorul izvorului

de pericol sporit.

La materialele cauzei este anexat raportul de evaluare a pagubei nr. 2761/11A

din 07 noiembrie 2016, întocmit de către SRL „Exauto-Plus”, conform căruia

valoarea prejudiciului cauzat proprietarului automobilului de model Hyundai

Sonata, cu n/î CQG 490, constituie suma de 9014,83 de lei.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la SRL „Kirsan Com” în

beneficiul lui Oleg Țurcan suma de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge pretenția recurentului cu

privire la repararea prejudiciului moral de către SRL „Kirsan Com”, deoarece din

prevederile art. 1398 alin. (1) din Codul civil rezultă că, prejudiciul moral se repară

de persoana vinovată de comiterea accidentului rutier.

Or, conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03496175 și

hotărârii Comisiei administrative a Preturii sectorului Centru nr. 468/02/4-06 din 01

noiembrie 2016, vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 227 alin. (1)

din Codul contravențional a fost recunoscut Alexandru Evtodiev.

La caz, se mai reține că, potrivit art. 619 alin. (1) și (2) din Codul civil (în

redacția până la 01 martie 2019), obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe

perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii

prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba

unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul,

dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau

contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, dobânda de întârziere reprezintă

plata pe care debitorul o datorează creditorului pentru folosirea surselor financiare

ale acestuia, imputată debitorului ca urmare a întârzierii executării unei obligații

7

pecuniare, astfel încât scadența acestei obligații pecuniare este determinantă pentru

calcularea dobânzii de întârziere.

Actele cauzei denotă faptul că, Oleg Țurcan a calculat dobânda de întârziere

de la 17 decembrie 2016, data pînă când SRL „Kirsan Com” i-a fost acordat termen

pentru achitarea benevolă a sumei de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu material,

prin pretenția din 09 decembrie 2016.

În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, nu sunt prezente

condițiile necesare pentru a impune debitorului o dobândă de întârziere ca urmare a

neexecutării în termen a obligației pecuniare imputate și, prin urmare, consideră

necesar de a respinge pretenția recurentului cu privire la încasarea dobânzii de

întârziere.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții,

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Din materialele dosarului rezultă că, la 02 octombrie 2018 Oleg Țurcan a

achitat taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de

450,37 de lei (f. d. 9a, 10, vol. I).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, Oleg Țurcan a suportat

cheltuieli pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport

nr.2761/11A din 03 noiembrie 2016 în sumă de 400 de lei și cheltuieli pentru

expedierea telegramei în adresa SRL „Kirsan Com” în sumă de 35,16 lei (f. d. 17,

28, vol. I)

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la SRL „Kirsan COm”

în beneficiul lui Oleg Țurcan cheltuielile pentru întocmirea actului de examinare a

mijlocului de transport în sumă de 400 de lei, cheltuielile pentru expedierea

telegramei în sumă de 35,16 lei și taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare

în judecată în sumă de 450,37 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Oleg

Țurcan împotriva Societății cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient

accesoriu Alexandru Evtodiev cu privire la repararea prejudiciului material și moral

și încasarea dobânzii de întârziere de admis parțial, cu încasarea de la SRL „Kirsan

Com” în beneficiul lui Oleg Țurcan a sumei de 9014,83 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a cheltuielilor pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de

transport în sumă de 400 de lei, a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în sumă

de 35,16 lei și a taxei de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă

de 450,37 de lei, iar în rest acțiunea de respins.

8

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Oleg Țurcan, reprezentat de către avocatul

Sergiu Cotruță.

Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Țurcan împotriva Societății

cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere

și se pronunță o nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial acțiunea depusă de către Oleg Țurcan împotriva Societății

cu răspundere limitată „Kirsan Com”, intervenient accesoriu Alexandru Evtodiev cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de întârziere.

Se încasează de la Societatea cu răspundere limitată „Kirsan Com” în

beneficiul lui Oleg Țurcan suma de 9014,83 (nouă mii paisprezece lei optzeci și trei

bani) de lei, cu titlu de prejudiciu material.

Se încasează de la Societatea cu răspundere limitată „Kirsan Com” în

beneficiul lui Oleg Țurcan cheltuielile pentru întocmirea actului de examinare a

mijlocului de transport în sumă de 400 (patru sute) de lei, cheltuielile pentru

expedierea telegramei în sumă de 35,16 (treizeci și cinci lei șaisprezece bani) lei și

taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 450,37 (patru

sute cincizeci lei treizeci și șapte bani) de lei.

În rest acțiunea se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

9