2ac-205/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-205/21 Î N C H E I E R E 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională apărută între Judecătoria Orhei, sediul Telenești și Curtea de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”, c o n s t a t ă: La 25 august 2020 Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus la Judecătoria Orhei, sediul Telenești, în procedura contenciosului administrativ, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță Racu Ion, solicitând anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. Prin încheierea din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei. Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, în temeiul art.191 alin.(2) din Codul administrativ, prezenta cauză de contencios administrativ a fost transmisă spre examinare în fond, conform competenței jurisdicționale, la Curtea de Apel Chișinău.

Judecătoria Orhei, sediul Telenești a motivat soluția prin faptul că reieșind din obiectul acțiunii și anume, la caz, se contestă decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”, se atestă că controlului judecătoresc este supus un act administrativ cu caracter normativ emis de autoritatea publică Consiliul raional Orhei. Prin încheierea din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost suspendat din oficiu procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Curtea de Apel Chișinău și-a consolidat soluția prin faptul că decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie” emisă de Consiliul raional Orhei, în sensul art.10 alin.(1) și art.12 din Codul administrativ, nu constituie act administrativ normativ, dar individual. 1 Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosului administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Orhei, sediul Telenești la judecarea în fond a prezentei cauze, din următoarele considerente. Conform art.200 alin.(1), (3) și (4) din Codul administrativ, instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență.

Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Totodată, se reține că conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Potrivit art.191 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.

Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Reieșind din prevederile art.196 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.

Potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Din materialele cauzei rezultă că la 25 august 2020 Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus la Judecătoria Orhei, sediul Telenești, în procedura contenciosului administrativ, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Orhei, persoane terțe Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familie Orhei, solicitând anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 a Consiliului raional Orhei „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

Astfel, din sensul acțiunii rezultă că Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat contestă decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie Orhei emisă de Consiliul raional Orhei, prin care s-a decis reorganizarea prin dezmembrare (divizare) a Direcției Generale Asistență Socială și Protecției Familiei în două secții: Secția Asistență Socială și protecția persoanelor în etate cu statut de persoană juridică și Secția protecția dreptului copilului cu statut de persoană juridică; eliberarea din funcție a șefului în legătură cu reorganizarea; preavizarea personalului instituției despre reorganizare; divizarea patrimoniului instituției; solicitând anularea acesteia, ca fiind emisă contrar art.421 și art.88 din Codul muncii, art.30 alin.(4), art.49 alin.(41) și art.63 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art.43 alin.(1) lit.n) din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală, precum și cu încălcarea procedurii prevăzute de Codul administrativ.

2 Colegiul reține că pentru soluționarea conflictului de competență jurisdicțională apărut între Judecătoria Orhei, sediul Telenești, (unde inițial s-a adresat cu acțiune reclamantul Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și acceptată în procedură de către instanța dată de judecată), și Curtea de Apel Chișinău, urmează de stabilit dacă decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie Orhei emisă de Consiliul raional Orhei” emisă de Consiliul raional Orhei, constituie în sine act administrativ individual sau act administrativ normativ.

Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Totodată, reieșind din prevederile art.11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ individual, nu sunt destinatarii acestuia. Potrivit art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Prevederi similare se conțin și în art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care definește actul normativ – ca fiind act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Din cele menționate supra rezultă că, diferențierea dintre actele administrative individuale și cele normative se realizează în funcție de obiectul lor de întindere în raport cu criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Se reține că actele normative reprezintă o categorie de acte juridice subordonate legii, care stabilesc reguli obligatorii, cu aplicabilitate repetată în situații identice, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, pe când actele individuale constituie o categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice prescrise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosului administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie Orhei” emisă de Consiliul raional Orhei, constituie un act administrativ individual, or, destinatarul actului administrativ contestat este nemijlocit Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familie Orhei, către care respectivul act a fost îndreptat, prin care s-au născut, modificat sau stins raporturilor juridice de drept public și anume, reorganizarea prin dezmembrare (divizare) a Direcției Generală Asistență Socială și Protecției Familiei Orhei, ce constituie o subdiviziune a Consiliului raional Orhei, în două secții separate.

3 Așadar, din conținutul însăși a actului administrativ contestat se denotă faptul că acesta este îndreptat nemijlocit față de un subiect de drept determinat, în privința căruia se vor produce efectele juridice a respectivului act.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Suprem de Justiție conchide că competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”, aparține Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, unde inițial s-a adresat reclamantul.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu art.191 alin.(1), art.193, art.200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, la judecarea în fond a cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”, se remite conform competenței spre examinare în fond Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 4