2ac-205/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-205/21

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională apărută între Judecătoria

Orhei, sediul Telenești și Curtea de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului

raional Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a

Familiei Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la

reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”,

c o n s t a t ă:

La 25 august 2020 Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus la Judecătoria

Orhei, sediul Telenești, în procedura contenciosului administrativ, cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță Racu Ion, solicitând anularea

deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență

Socială și Protecția Familie”.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost

primită spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat.

Prin încheierea din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost

atrasă în proces în calitate de persoană terță Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a

Familiei Orhei.

Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, în temeiul

art.191 alin.(2) din Codul administrativ, prezenta cauză de contencios administrativ a fost

transmisă spre examinare în fond, conform competenței jurisdicționale, la Curtea de Apel

Chișinău.

Judecătoria Orhei, sediul Telenești a motivat soluția prin faptul că reieșind din obiectul

acțiunii și anume, la caz, se contestă decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la

reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”, se atestă că

controlului judecătoresc este supus un act administrativ cu caracter normativ emis de

autoritatea publică Consiliul raional Orhei.

Prin încheierea din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost suspendat din

oficiu procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea

conflictului negativ de competență apărut la examinarea prezentei cauze de contencios

administrativ.

Curtea de Apel Chișinău și-a consolidat soluția prin faptul că decizia nr.3/1 din 10 iunie

2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”

emisă de Consiliul raional Orhei, în sensul art.10 alin.(1) și art.12 din Codul administrativ,

nu constituie act administrativ normativ, dar individual.

1

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosului administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Orhei, sediul Telenești la

judecarea în fond a prezentei cauze, din următoarele considerente.

Conform art.200 alin.(1), (3) și (4) din Codul administrativ, instanța de judecată în fața

căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din

oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de

competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de

apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de

către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Totodată, se reține că conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art.191 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la

alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.

Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Reieșind din prevederile art.196 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are

sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea

nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe

autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a

cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.

Potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării

procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile

expres stabilite de lege.

Din materialele cauzei rezultă că la 25 august 2020 Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat a depus la Judecătoria Orhei, sediul Telenești, în procedura

contenciosului administrativ, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional

Orhei, persoane terțe Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familie

Orhei, solicitând anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 a Consiliului raional Orhei „Cu

privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost

primită spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat.

Astfel, din sensul acțiunii rezultă că Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat

contestă decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 cu privire la reorganizarea Direcției Generale

Asistență Socială și Protecția Familie Orhei emisă de Consiliul raional Orhei, prin care s-a

decis reorganizarea prin dezmembrare (divizare) a Direcției Generale Asistență Socială și

Protecției Familiei în două secții: Secția Asistență Socială și protecția persoanelor în etate cu

statut de persoană juridică și Secția protecția dreptului copilului cu statut de persoană

juridică; eliberarea din funcție a șefului în legătură cu reorganizarea; preavizarea

personalului instituției despre reorganizare; divizarea patrimoniului instituției; solicitând

anularea acesteia, ca fiind emisă contrar art.421 și art.88 din Codul muncii, art.30 alin.(4),

art.49 alin.(41) și art.63 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, art.43 alin.(1) lit.n) din Legea nr.436/2006 privind administrația

publică locală, precum și cu încălcarea procedurii prevăzute de Codul administrativ.

2

Colegiul reține că pentru soluționarea conflictului de competență jurisdicțională apărut

între Judecătoria Orhei, sediul Telenești, (unde inițial s-a adresat cu acțiune reclamantul

Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și acceptată în procedură de către instanța dată

de judecată), și Curtea de Apel Chișinău, urmează de stabilit dacă decizia nr.3/1 din 10 iunie

2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie

Orhei emisă de Consiliul raional Orhei” emisă de Consiliul raional Orhei, constituie în sine

act administrativ individual sau act administrativ normativ.

Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce

nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de

drept public.

Totodată, reieșind din prevederile art.11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor

obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele

care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act

administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă.

Terții, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ individual, nu sunt destinatarii

acestuia.

Potrivit art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic

subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor

constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește

reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Prevederi similare se conțin și în art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, care definește actul normativ – ca fiind act juridic adoptat,

aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și

impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice.

Din cele menționate supra rezultă că, diferențierea dintre actele administrative

individuale și cele normative se realizează în funcție de obiectul lor de întindere în raport cu

criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Se reține că actele normative reprezintă o categorie de acte juridice subordonate legii,

care stabilesc reguli obligatorii, cu aplicabilitate repetată în situații identice, asupra unor

subiecți de drept nedeterminați, pe când actele individuale constituie o categorie de acte care

urmăresc stabilizarea unei situații juridice prescrise în raport cu un număr relativ restrâns și

determinat de subiecți de drept.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosului

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție constată că decizia nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției

Generale Asistență Socială și Protecția Familie Orhei” emisă de Consiliul raional Orhei,

constituie un act administrativ individual, or, destinatarul actului administrativ contestat este

nemijlocit Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familie Orhei, către care

respectivul act a fost îndreptat, prin care s-au născut, modificat sau stins raporturilor juridice

de drept public și anume, reorganizarea prin dezmembrare (divizare) a Direcției Generală

Asistență Socială și Protecției Familiei Orhei, ce constituie o subdiviziune a Consiliului

raional Orhei, în două secții separate.

3

Așadar, din conținutul însăși a actului administrativ contestat se denotă faptul că acesta

este îndreptat nemijlocit față de un subiect de drept determinat, în privința căruia se vor

produce efectele juridice a respectivului act.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Suprem

de Justiție conchide că competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional Orhei, persoana terță

Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la

anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea Direcției Generale

Asistență Socială și Protecția Familie”, aparține Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, unde

inițial s-a adresat reclamantul.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de

către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de

legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență,

prin constatarea competenței Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, la examinarea prezentei

cauze de contencios administrativ.

Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu art.191 alin.(1), art.193, art.200 alin. (3) și art. 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, la judecarea în fond a

cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional

Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei

Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea

Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului raional

Orhei, persoana terță Racu Ion și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei

Orhei cu privire la anularea deciziei nr.3/1 din 10 iunie 2020 „Cu privire la reorganizarea

Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie”, se remite conform competenței

spre examinare în fond Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

4