3rh-80/21 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3rh-80/21 Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție (jud.: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, Iu. Oprea, T. Chișca- Doneva, I. Druță. O. Sternioală, Sv. Moldova, I. Corolevschi, N. Clima) Î N C H E I E R E 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron examinând cererea de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, în cauza de contencios administrativ: - la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”; - la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”;

- la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”; - la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”; - la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, 1 împotriva hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile în contencios administrativ depuse de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai,

c o n s t a t ă: La 30 septembrie 2014 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-au respins cererile de transfer la Curtea de Apel Chișinău ale judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a acordat termen de 15 zile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu pentru depunerea cererilor de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare.

La 21 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-au admis pentru examinare cererile judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a anulat hotărârea nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender și s-a reexaminat cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu.

S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecătorii Curții de Apel Bender, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-au respins cererile judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai de a fi propuși Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai să depună cereri de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare, până la următoarea ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.

La 28 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-au respins cererile judecătorilor Antonov Mihail și Parpalac Aurelia privind revizuirea hotărârea nr.782/26 din 07 octombrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește respingerea cererilor prin care s-a dat acordul de a fi transferații în funcția de 2 judecător la Curtea de Apel Chișinău.

S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat a judecătorilor Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a judecătorului Aurelia Parpalac. Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea lui Grigore Druguș cu privire la renunțul la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, cu încetarea procesului.

A fost încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărâri nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”.

Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție au fost conexate într-un singur proces cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014, cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014, și cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014. La 31 decembrie 2014, Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, prin care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov,

Aurelia Parpalac și Grigore Druguș de propunere repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție a judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în temeiul art.21 din Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

La 05 ianuarie 2014, Grigore Druguș a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului SM de numire prin transfer a unor judecători”, prin care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător a judecătorilor Curții de Apel Bender, 3 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în temeiul art.21 din Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

În motivarea acțiunilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș au indicat că la 25 iulie 2014 a fost adoptată Legea nr.177 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Potrivit art.IV din respectiva Lege, Curtea de Apel Bender urma să-și înceteze activitatea la data publicării prezentei legi. După încetarea activității Curții de Apel Bender, Consiliul Superior al Magistraturii urma să propună judecătorilor Curții de Apel Bender transferul, cu acordul lor, în funcțiile vacante de judecători, la alte instanțe judecătorești, conform Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. La 02 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.679/22 cu privire la implementarea Legii nr.177 din 25 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Au notat că au depus cereri la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-au conformat prevederilor Legii nr.177 din 25 iulie 2014 și hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.679/22 din 02 septembrie 2014, exprimându-și acordul de a fi transferați la Curtea de Apel Chișinău, instanța de judecată propusă de pârât. La 17 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.732/24, prin care au fost respinse cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu de transfer la Curtea de Apel Chișinău și li s-a acordat termen de 15 zile pentru depunerea cererilor de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare.

La 07 octombrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.782/26, prin care a fost anulată hotărârea nr.732 /24 din 17 septembrie 2014. Totodată, prin hotărârea nr.828/27 din 14 octombrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse cererile judecătorilor Mihail Antonov și Aurelia Parpalac privind revizuirea hotărârii nr.782 /26 din 07 octombrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătoreștii, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește respingerea cererilor prin care s-a dat acordul de a fi transferați în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcții de judecători la Curtea de Apel Comrat a magistraților Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a judecătorului Aurelia Parpalac. Prin hotărârea nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător a magistraților Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în baza art.21 din Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

Reclamanții au invocat că hotărârile vizate supra au fost emise de către pârât contrar principiului legalității, ce reprezintă un fundament al statului de drept. 4 Or, prin Legea nr.177 din 25 iulie 2014, (care este o lege organică la fel ca și Legea nr.544 din 20 iulie1995 sau nr.947 din 19 iulie1996), la art.IV, legiuitorul expres a stabilit modalitatea de transfer a judecătorilor instanței de judecată, activitatea căreia a fost încetată, în alte funcții vacante de judecători. Au menționat reclamanții că potrivit legii, și după cum rezultă din opiniile separate la hotărârile contestate, unica condiție, pentru a se efectua transferul judecătorilor în alte funcții vacante, reprezintă manifestarea de voință a acestora, exprimată prin acordul lor.

De fapt, această situație a fost reținută la adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a hotărârii nr.679/22 din 02 septembrie 2014, prin care li s-a propus, inclusiv, funcțiile vacante din cadrul Curții de Apel Chișinău. Odată ce propunerea de transfer a lor la Curtea de Apel Chișinău a fost lansată, Consiliul Superior al Magistraturii nu era în drept, să-și revizuiască propria poziție, să intervină în hotărârea nr.679/22, fără ca să facă o analiză, deoarece potrivit cadrului legal Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de asemenea competență. Reclamanții consideră că pârâtul nu a avut altă opțiune decât să constate, în cadrul ședinței din 17 septembrie 2014, prezența manifestării de voință a judecătorilor și să se conformeze prevederilor legale prin aprobarea transferului lor la Curtea de Apel Chișinău.

Exprimarea dreptului de vot „pentru” sau „contra” executării/punerii în aplicare a actului legislativ reprezintă o procedură inacceptabilă într-un stat de drept, incompatibilă cu principiul legalități enunțat la art.1 alin.(3) din Constituția Republicii Moldova. Încălcarea prevederilor Legii nr.177 din 25 iulie 2014 nu poate fi considerată a fi lipsită de importanță, or, acest act legislativ are menirea să asigure implementarea standardelor internaționale în domeniul asigurării inamovibilității și independenței judecătorului garantate de independența sistemului judiciar în ansamblul său. Mai mult, contrar prevederilor art.18 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, la examinarea subiectului din ordinea de zi și la adoptarea hotărârii contestate, au participat unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se aflau în incompatibilitate.

Respectiv, procedura care a stat la baza hotărârii nu este compatibilă cu principiul imparțialității, impuse de art.6&1 din CțEDO, un element fundamental al dreptului la un proces echitabil. Acest viciu poate fi înlăturat doar prin intervenția Curții Supreme de Justiție în cazul în care vor fi respectate exigențele art.6&1 din CțEDO. Au accentuat că în lipsa unor documente capabile să justifice soluția, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii s-a condus de idea concepută potrivit căreia Curtea de Apel Bender a avut un rol mai mult politic decât juridic. Toate aceste „suspiciuni” sau alte idei preconcepute puteau fi investigate în modul corespunzător și la timpul respectiv. Însă, acestea nu au constituit subiectul examinat la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 17 septembrie 2014, respectiv nu puteau influența soluția, inclusiv modul de exercitare a dreptului de vot.

Or, în lipsa „documentelor și materialelor” indicate la art.17 din Legea nr.947 din 19 iulie1996, unii membri ai CSM nici nu au înțeles esența subiectului abordat. Pe lângă acestea, unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au înțeles că subiectul de pe ordinea de zi vizează „avansarea” judecătorilor, dar nu executarea Legii nr.177 din 25 iulie 2014. De asemenea, unii au perceput că la ședința 5 Consiliului Superior al Magistraturii urmează să se discute „pedepsirea” judecătorilor. Subsecvent, în argumentarea ilegalității hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014, reclamanții au remarcat că din tot cuprinsul acestui act administrativ nu poate fi desprins niciun motiv care ar justifica soluția.

Cu atât, că membrii Consiliului Superior al Magistraturii nici nu au încercat să identifice careva motive pentru a-și argumenta hotărârea. Dimpotrivă, pârâtul a reținut că judecătorii Mihail Antonov și Aurelia Parpalac ar fi solicitat acceptarea transferului: „… după caz la Curtea de Apel Comrat sau Curtea de Apel Cahul”, de fapt niciun judecător din cei indicați nu au înaintat cereri cu un asemenea solicitare. Mai mul ca atât, circumstanțele reținute în hotărârea contestată sunt denaturate, or, la pag.2 din Hotărârea nr.828/27 din 14 octombrie 2014 a fost indicat că hotărârea din 17 septembrie 2014, care îi vizează pe ei are nr.732/24 și în același timp nr.782/26 și chiar nr.732/27.

În asemenea circumstanțe, reclamanții consideră că Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a onorat atribuțiile de a asigura suficiente garanții împotriva abuzurilor, să combată recurgerea inadecvată la îngrădirea inamovibilității judecătorului, ceea ce reprezintă fundamentul independenței juridice – cea mai importantă valoare care susține funcționarea eficientă a democrației. Mai indică reclamanții în cererea de chemare în judecată privind anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014, că Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut altă opțiune decât să constate, în cadrul ședințelor din 17 septembrie 2014, 07 octombrie 2014, 14 octombrie 2014 și din 30 decembrie 2014 prezența manifestării de voință a judecătorilor și să se conformeze prevederilor legale cu toate efectele ce se impun, inclusiv lansarea propunerii repetate către Președintele Republicii Moldova privind transferarea judecătorilor în funcții vacante.

În viziunea reclamanților, exprimarea dreptului de vot „pentru” sau „contra” executării/punerii în aplicare a actului legislativ reprezintă o procedură inacceptabilă într-un stat de drept, incompatibilă cu principiul legalități garantat la art.1 alin.(3) din Constituție. Încălcarea prevederilor Legii nr.177 din 25 iulie 2014 nu poate fi considerată a fi lipsită de importanță. Or, acest act legislativ are menirea să asigure implementarea standardelor internaționale în domeniul asigurării inamovibilității și independenței judecătorului garantate de independența sistemului judiciar în ansamblul său. De asemenea, de la începutul implementării Legii nr.177 din 25 iulie 2014, pentru examinarea chestiunilor din ordinea de zi a ședinței din 30 decembrie 2014, pentru prima dată, a fost întocmită o notă informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării circumstanțelor privind numirea în funcție prin transfer a judecătorilor Curții de Apel Bender.

În urma controlului efectuat de către Inspecția Judiciară, în temeiul art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nu au fost constatați factori de risc în activitatea judecătorilor/reclamanți, specificați la art.4 din Legea 271 din 18 decembrie 2008, care ar atesta necorespunderea cu funcția deținută de judecător. În lumina celor enunțate se atestă lipsa de imparțialitate a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Or, la data de 30 decembrie 2014, membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu au avut la dispoziție documente și materiale 6 care le-ar fi permis să ajungă în mod obiectiv la concluzia privind adoptarea soluției contestate. În opinia reclamanților, hotărârea contestată nu corespunde exigenților de motivare, deoarece din tot cuprinsul acesteia nu poate fi desprins nici un motiv care ar justifica soluția.

La fel, Consiliul Superior al Magistraturii a neglijat totalmente concluziile Inspecției Judiciare, și fără a indica careva motive, a dat prioritate informației parvenite de la Președintele Republicii Moldova în care se face trimitere la o oarecare sesizare a Serviciului de Informații și Securitate la care nu au avut acces nici membrii Consiliului și nici judecătorii vizați, iar alte temeiuri, care demonstrează caracterul ilegal al hotărârii contestate rezultă din opinia separată la hotărârea nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 a membrului CSM, Dumitru Visternicean, pe care dânșii le susțin integral. Potrivit art.17 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996, examinarea problemelor ce urmează a fi soluționate în ședința, începe cu raportul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii sau al unui membru a lui, care a studiat în prealabil documentele și materialele prezentate, după care sunt ascultate persoanele invitate la ședința, se cercetează documentele prezentate.

Prin Recomandarea nr.(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, către statele membre se reiterează că toate deciziile care privesc cariera profesională, inclusiv eliberarea din funcții a judecătorilor trebuie să fie bazate pe criterii obiective, și aceștia nu pot fi înlăturații permanent din funcții fără motive întemeiate, până la momentul în care împlinesc vârsta de pensionare. Or, în caz contrar poate fi afectat principiul independentei judecătorilor. În raport cu cele enunțate, se atestă că pentru examinarea obiectivă a chestiunii incluse în ordinea de zi, pentru a răspunde și a se apăra împotriva criticilor aduse, era strict necesară prezenta lor la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, însă din cauza condițiilor climaterice, ei au informat Consiliul despre imposibilitatea prezentării la ședința vizată supra.

Situația privind condițiile climaterice rezultă din aceeași opinie separată. Cu toate acestea și contrar prevederilor legale, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat chestiunea vizată în lipsa lor, care s-au aflat în imposibilitate de a se prezenta în cadrul ședinței, situație, care denotă neglijarea completă a garanțiilor ce au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil. Principiul inamovibilități judecătorilor consacră nu doar interdicția de a da unui judecător o nouă repartizare sau o nouă funcție, care să se substituie celor precedente, fără consimțământul liber al acestora, dar și exclude orice ingerință arbitrară cum ar fi respingerea cererilor lor de transfer în lipsa unor motive verosimile.

Caracterul arbitrar și abuziv al actului contestat rezultă, inclusiv, din faptul că aceste hotărâri au ca efect demisia/eliberarea lor din funcția de judecător. Pârâtul a propus Președintelui RM eliberarea lor din funcția de judecători în temeiul art.26 alin.(2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, normă de drept care reglementează o altă situație de fapt. În circumstanțele expuse, reclamanții consideră că hotărârea CSM nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 nu poate produce efecte juridice. Problemele abordate, care țin de demisia, „eliberarea din funcție a judecătorului”, cât și imposibilitatea 7 executării unei asemenea hotărâri, au fost indicate și în opinia separată indicată supra, iar analiza conținutului hotărârii contestate denotă faptul că soluția adoptată nu reprezintă altceva decât o sancțiune aplicată dânșilor.

Printre sancțiunile indicate la art.23 din Legea nr.544/1995 se înscrie și eliberarea din funcție, expresie utilizată la punctul 2 din hotărârea contestată, în detrimentul efectelor art.26 din legea nr.544/1995, care presupune acceptarea cererii de demisie. Sancțiunea aplicată nu are la bază careva abateri disciplinare sau alte încălcări, care ar fi imputabile lor. În viziunea reclamanților Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a onorat atribuțiile ce au menirea să asigure suficiente garanții împotriva abuzurilor, să combată recurgerea inadecvată la îngrădirea inamovibilități judecătorului, ceea ce reprezintă fundamentul independenței judiciare, ce constituie cea mai importantă valoare, care susține funcționarea eficientă a democrației.

În contextul enunțat, Mihail Antonov, Parpalac Aurelia și Druguș Grigore au solicitat anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr.732/24 din 17 septembrie 2014, nr.782/26 din 07 octombrie 2014, nr.828/27 din 14 octombrie 2014 și nr.1052/35 din 30 decembrie 2014. Prin încheierea din 12 februarie 2015 a Curții Supreme de justiție s-a conexat într-un singur proces cauza nr.3-1/15 la acțiunea depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârilor nr.732/24 din 17 septembrie 2014, nr.782/26 din 07 octombrie 2014, nr.828/27 din 14 octombrie 2014, cu cauza nr.3-4/15 la acțiunea depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii din nr.1052/35 din 30 decembrie 2014, și cu cauza nr.3-5/15 la acțiunea depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014. Cauzelor de contencios administrativ nr.3-1/15 și nr.3-5/15, li s-au atribuit numărul de referință 3-4/15.

Prin hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile în contencios administrativ depuse de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai. Prin hotărârea suplimentară din 27 februarie 2015 a Curții Suprem de Justiție, a fost admisă cererea Consiliului Superior al Magistraturii și au fost anulate măsurile de asigurare aplicate prin încheierile din 27 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a dispus suspendarea executării hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de numire prin transfer a unor judecători”.

La 21 septembrie 2021 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș au depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, constatarea încălcării drepturilor lor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, casarea integrală a hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării cauzei în fond. Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, revizuenții au indicat că la 28 aprilie 2021 Curtea Europeană a 8 Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea nr.24998/15-Parpalac c. Republicii Moldova și alte două cereri.

Curtea Europeană a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene. În același timp, Curtea a propus Guvernului Republicii Moldova să ia în considerare eventualitatea unui acord de soluționare amiabilă a prezentei cauze, propunând în acest sens și o declarație de reglementare amiabilă luând în considerație jurisprudența stabilă a Curții Europene în materia aplicării art.6 din Convenție. Prin Scrisoarea nr.06/6597 din 26 august 2021, expediată în adresa lor și a Curții Europene a Drepturilor Omului, Agentul guvernamental le-a comunicat despre faptul că Guvernul a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel Național.

Ambele părți au convenit că în acest sens este necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin solicitarea revizuirii hotărârii irevocabile din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție. Revizuenții consideră că în speță, în temeiul art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, se impune revizuirea hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cauza civilă nr.3-4/15 (redeschiderea procedurii naționale), examinarea circumstanțelor de fapt și de drept indicate în cererile de chemare în judecată și în plângerile adresate Curții Europene a Drepturilor Omului, constatarea încălcării art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și oferirea remediilor adecvate în raport cu drepturile fundamentale încălcate.

La 23 septembrie 2021 și la 03 decembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii și Agentului guvernamental copia cererii de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor la 28 septembrie 2021 și respectiv la 11 decembrie 2021 (f.d.196, 198, 203-204, vol.5). La 26 octombrie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință, considerând oportun de a lăsa la discreția instanței de judecată aprecierea temeiurilor de admisibilitate a cererii de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș împotriva hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care la cererea de revizuire este anexată corespondența dintre Agentul guvernamental și revizuenți, în care se face referire la inițierea procedurii de reglementare pe cale amiabilă.

Deși la 11 decembrie 2021, Agentului guvernamental i-a fost notificată cererea de revizuire depusă deMihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, totuși nu a prezentat referință pentru a-și expune propria poziție vizavi de cazul dat. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire, din motivele ce succed. Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169- 171. 9 În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

Totodată, conform art.452 alin. (11) din Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curți Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătoreștii, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătoreștii care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Potrivit art.447 lit.c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h). La rândul său, dispozițiile art.448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, stipulează că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. Reieșind din prevederile art.450 lit.e) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit.g). În conformitate cu art.451 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448. Subsecvent, potrivit art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. 10 Distinct articolul 453 alin.(4), (6), (61) din Codul de procedură civilă, statuează că, în cazul în care o hotărâre sau o decizie neexaminată în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se judecă, după casarea hotărârii sau deciziei, conform regulilor generale stabilite de prezentul cod, de către instanța care a admis revizuirea. În cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare.

În cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În cazul prevăzut la art.449 lit.c), cauza se trimite, după casarea hotărârii, la rejudecare în prima instanță. Colegiul reține că atunci când se invocă temeiul prevăzut la art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă - Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, prezumă că însăși afirmarea despre inițierea procedurii de reglementare pe cale amiabilă constituie temei de revizuire.

Cu referire la circumstanțele litigiului, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că la 30 septembrie 2014 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-a respins cererile de transfer la Curtea de Apel Chișinău ale judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu.

S-a acordat termen de 15 zile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu pentru depunerea cererilor de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare. La 21 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-a admis pentru examinare cererile judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu.

S-a anulat hotărârea nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender și s-a reexaminat cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecătorii Curții de Apel Bender, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a respins cererile judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai de a fi propuși Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău.

S-a propus judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai să depună cereri de transfer în funcția de judecător în cadrul 11 instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare, până la următoarea ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.

La 28 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-a respins cererile judecătorilor Antonov Mihail și Parpalac Aurelia privind revizuirea hotărârea nr.782/26 din 07 octombrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește respingerea cererilor prin care s-a dat acordul de a fi transferații în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat a judecătorilor Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a judecătorului Aurelia Parpalac. Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea lui Grigore Druguș cu privire la renunțul la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, cu încetarea procesului.

A fost încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărâri nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”.

Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție au fost conexate într-un singur proces cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014, cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014, și cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014. La 31 decembrie 2014, Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, prin care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov,

Aurelia Parpalac și Grigore Druguș de propunere repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova 12 eliberarea din funcție a judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în baza art.21 din Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

La 05 ianuarie 2014, Grigore Druguș a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului SM de numire prin transfer a unor judecători”, prin care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător a judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în baza art.21 din Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

Prin încheierea din 12 februarie 2015 a Curții Supreme de justiție s-a conexat într-un singur proces cauza nr. 3-1/15 la acțiunea depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârilor nr. 732/24 din 17 septembrie 2014, nr. 782/26 din 07 octombrie 2014, nr. 828/27 din 14 octombrie 2014, cu cauza nr. 3-4/15 la acțiunea depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii din nr. 1052/35 din 30 decembrie 2014 și cu cauza nr.3-5/15 la acțiunea depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014. Cauzelor de contencios administrativ nr.3-1/15 și nr.3-5/15 li s-a atribuit numărul de 3-4/15.

Prin hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile în contencios administrativ depuse de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai. Fiind învestită cu judecarea cauzei, Curtea Supremă de Justiție, în calitate de primă instanță, și-a consolidat soluția prin faptul că prin Legea nr.177 din 25 iulie 2014, au fost aduse modificări Legii nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, din data publicării, acestei Legi, Curtea de Apel Bender și-a încetat activitatea.

Curtea Supremă de Justiție a constatat că la 02 septembrie 2014, întru executarea prevederilor art.IV alin.(1) și (2) din Legea nr. 177 din 25 iulie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 679/22, prin care a decis că judecătorii Curții de Apel Bender vor depune cererile privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe judecătoreștii, în termen de până la 15 septembrie 2014, inclusiv. În temeiul acestei hotărâri, judecătorii Curții de Apel Bender, Antonov Mihail, Parpalac Aurelia, Nogai Nicolai, Druguș Grigore și Leu Svetlana, au depus cereri privind transferul la Curtea de Apel Chișinău, cereri care au fost respinse cu votul majorității membrilor Consiliului, în cadrul ședinței CSM din 17 septembrie 2014 prin hotărârea nr.732/24, fiindu-le acordat termenul de 15 zile pentru depunerea cererilor de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătoreștii de același nivel sau ierarhic inferior.

13 A stabilit instanța că motivul respingerii cererilor a fost că niciunul dintre judecătorii Curții de Apel Bender nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru ca cererile să fie admise. Pe hotărârea CSM nr.732/24 din 17 septembrie 2014, trei membri ai CSM și-au expus opinie separată.

La 30 septembrie 2014 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014. Totodată, respectivii judecători au depus la CSM cereri privind reexaminarea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014. Ca rezultat prin hotărârea nr.782/26 din 07 octombrie 2014,Consilul Superior al Magistraturii a decis admiterea cererii judecătorilor nominalizați și a dispus anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014. Concomitent, Consiliul a decis de a propune Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău pe judecătorii Curții de Apel Bender, Grigore Druguș și Svetlana Leu.

Prin aceeași hotărâre, s-a respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai de fi propuși Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău și li s-a recomandat să depună cereri de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătoreștii de același nivel sau ierarhic inferioare, până la următoarea ședința a Consiliului Superior al Magistraturii.

A reținut Curtea Supremă de Justiție că la 21 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.782/26 din 07 octombrie 2014. Ulterior, judecătorii Curții de Apel Bender, Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere privind revizuirea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014, în partea ce se referă la respingerea cererilor, prin care au dat acordul de a fi transferați în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar judecătorul Nicolai Nogai a depus cerere prin care și-a exprimat acordul de a fi transferat la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat sau la Judecătoria Anenii Noi.

S-a menționat că în cadrul ședinței din 14 octombrie 2014, la care au fost prezenți judecătorii Mihail Antonov și Aurelia Parpalac, aceștia au susținut cererile depuse, prin care și-au exprimat acordul de a fi transferați la Curtea de Apel Chișinău, iar în cazul în care nu va fi acceptat transferul la Curtea de Apel Chișinău, judecătorul Mihail Antonov a solicitat transferul la Curtea de Apel Comrat, iar judecătorul Aurelia Parpalac la Curtea de Apel Cahul.

Prin hotărârea nr.828/27 din 14 octombrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererile judecătorilor Mihail Antonov și Aurelia Parpalac privind revizuirea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătoreștii, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește respingerea cererilor, prin care a dat acordul de a fi transferați în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău și s-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat a judecătorilor Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a judecătorului Aurelia Parpalac.

14 La acest capitol, Curtea Supreme de Justiție a remarcat că Consiliul Superior al Magistraturii întru executarea Legii nr.177 din 25 iulie 2014, cu consimțământul judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolai Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu, a propus Președintelui Republicii Moldova numirea acestora în alte instanțe judecătoreștii.

Președintele Republicii Moldova, examinând propunerile Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea prin transfer a judecătorilor Mihail Antonov și Nicolai Nogai la Curtea de Apel Comrat, judecătorul Aurelia Parpalac la Curtea de Apel Cahul, iar judecătorii Grigore Druguș și Svetlana Leu la Curtea de Apel Chișinău, a fost sesizat de Serviciul de Informații și Securitate asupra faptului că în privința acestora dispune de informații ce denotă existența unor indicii sau elemente identificatorii ale factorilor de risc specificați în art.4 lit.a) din Legea nr.271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice – indicii ce atestă nerespectarea prevederilor art.6, art.8 alin.(1) și art.15 din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Curtea Supremă de Justiție a subliniat că Președintele Republicii Moldova în avizul nr.01/1-06-58 din 24 noiembrie 2014, expediat în adresa CSM, a indicat că datele indicate în sesizarea Serviciului de Informații și Securitate ridică problema integrității judecătorilor propuși pentru a fi numiți în funcții prin transfer și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către aceștia în litigiile circumscrise așa-numitelor atacuri „raider”. Totodată, în avizul expediat Consiliului, s-a făcut referire la Hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 22 aprilie 2013, în care Curtea a stabilit că numirea în funcții a persoanelor asupra cărora planează dubii privind integritatea este contrară principiilor de drept.

Din motivele expuse, Președintele Republicii Moldova a respins propunerile Consiliului Superior al Magistraturii privind transferul judecătorilor Mihail Antonov și Nicolai Nogai la Curtea de Apel Comrat, judecătoarei Aurelia Parpalac la Curtea de Apel Cahul, iar judecătorii Druguș Grigore și Svetlana Leu la Curtea de Apel Chișinău.

Ca urmare a solicitării Președintelui RM, relatate în avizul din 24 noiembrie 2014, Inspecția Judiciară, din subordinea CSM, în temeiul art.71 alin.(6) lit.d) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, a studiat temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova și a întocmit o notă informativă prezentată Consiliului la 20 decembrie 2014. A reținut Curtea Supremă de Justiție că la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 23 decembrie 2014, membrii Consiliului au examinat mai multe chestiuni, inclusiv: cu privire la nota informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de numire prin transfer a unor judecători; cu privire la cererea judecătorului Aurelia Parpalac, referitoare la propunerea repetată Președintelui RM pentru numire prin transfer în funcție de judecător; cu privire la cererea judecătorului Mihail Antonov, referitoare la propunerea repetată Președintelui RM pentru numire prin transfer în funcție de judecător; cu privire la cererea judecătorului Grigore Druguș, referitoare la propunerea repetată Președintelui RM pentru numire prin transfer în funcție de judecător, la care au fost prezenți judecătorii Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș.

Drept rezultat, după prezentarea informației de către raportori și audierea opiniei reclamanților, membrii Consiliului au decis amânarea pronunțării unei hotărâri pe 15 motiv că nu a fost citat Nicolae Nogai, candidatura căruia pentru numirea în funcție de judecător la Curtea de Apel Comrat la fel a fost respinsă de Președintele Republicii Moldova prin avizul nr.01/1-06-58 din 24 noiembrie 2014. Astfel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis că se vor expune și vor primi o hotărâre în privința chestiunilor indicate supra la ședința din 30 decembrie 2014, despre care reclamanții au fost informați.

A precizat Curtea Supremă de Justiție că cereri de recuzare a membrilor CSM participanți la examinarea acestor chestiuni, nu au fost înaintate de reclamanți, din care motive au fost considerate neîntemeiate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată precum că unii membri ai CSM, în opina lor urmau să fie recuzați, pe motiv că s-a expus în mass-media referitor la acest subiect, or, în cazul în care judecătorii Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, prezenți la ședință, urmau a înainta o asemenea propunere. La fel, Curtea a constatat că la ședința din 30 decembrie 2014, reclamanții, deși au fost citați legal, nu s-au prezentat invocând condițiile meteo, iar membrii CSM, examinând cererile reclamanților privind amânarea ședinței Consiliului din motivele invocate, au considerat necesar de a respinge solicitare de amânare.

Prin hotărârea nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a decis respingerea cererilor judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș de a fi propuși repetat Președintelui Republicii Moldova pentru numirea prin transfer la Curtea de Apel Chișinău și au propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător a judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, în baza art.21 din Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului. S-a accentuat că membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dumitru Visternicean, a expus opinie separată, anexată la hotărârea contestată.

Cu trimitere la prevederile art.25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996, în redacția Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.153 din 05 iulie 2012, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. Contestațiile se examinează de un complet format din 9 judecători. Astfel, prin modificările nominalizate, legislatorul a stabilit competența instanței judecătoreștii de a verifica doar procedura de emitere/adoptare a hotărârii. S-a reținut că etapa adoptării sau emiterii hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă momentul în care voința se manifestă în scopul producerii efectelor juridice.

Ea se realizează prin adoptarea sau emiterea hotărârii în cadrul ședinței deliberative, prin mecanismul votului. Etapa adoptării sau emiterii hotărârii de către Consiliul Superior al Magistraturii este guvernată de importante formalități procedurale cum ar fi cvorumul, dezbaterea, deliberarea și votarea. Procedura adoptării hotărârii este prevăzută de art.24 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care declară, că Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi cu excepția cazului prevăzut de art.19 alin.(4) al prezentei lege. 16 A remarcat Curtea Supremă de Justiție că în cadrul examinării cauzei nu s-au constatat încălcări de procedură cu privire la cvorumul componenței Consiliului Superior al Magistraturii la examinarea cauzei, modalitatea de votare, încălcarea secretului deliberării, în camera deliberării fiind prezenți doar membrii CSM.

La fel, s-a reținut că reclamanții nu au invocat careva temeiuri bine justificate, în sensul art.24 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, pe când alte argumente invocate de către reclamant nu a putut fi supuse verificării pe motiv că nu ține de competența Curții Supreme de Justiție. Concomitent, Curtea a menționat că prin prisma art.25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996, are competență de a verifica doar procedura de emitere/adoptare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, din care considerente nu au fost reținute argumentele reclamanților referitor la legalitatea hotărârii contestate, deoarece nu constituie obiect de examinare în prezentul litigiu.

În circumstanțele enunțate, Curtea Supremă de Justiție a constatat că la emiterea/adoptarea hotărârilor contestate, Consiliul Superior al Magistraturii nu a comis încălcări de procedură din care considerente cererile reclamanților au fost respinse ca neîntemeiate. Se reține că la 14 mai 2015 Aurelia Parpalac a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cererea nr. 24998/15, iar la 15 mai 2015 Antonov Mihail a depus la CEDO cererea nr. 25193/15, ulterior la 09 iunie 2015 și Grigore Druguș a depus la CEDO cererea nr. 31722/15, toți trei invocând încălcarea drepturilor lor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (f.d.

145-177, vol.5). La 28 aprilie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea nr.24998/15-Parpalac c. Republicii Moldova și alte două cereri înregistrate pe rolul Curții în Secțiunea II, în care se invocă încălcarea art.6§1 din CțEDO ce se manifestă prin lipsa independenței și a imparțialității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și lipsa probelor și a motivării hotărârii, de asemenea, lipsa caracterului contradictoriu al procedurii în fața CSM, ședința ultimei având loc fără participarea lor, se mai invocă, că nici judecătorii Curții Supreme de Justiție nu au acționat în mod independent și imparțial. Bazându-se pe art.6 și art.13 din Convenție, reclamanții se mai plâng că Curtea Supremă de Justiție a eșuat să exercite un control suficient în respectiva cauză.

În cele din urmă, reclamanții susțin că revocarea lor din funcția de judecător a constituit o ingerință în viața lor privată și profesională, contrar garanțiilor prevăzute de art.8 din Convenție. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu art.54§2 lit.b) și art.62 din Regulamentul Curții a solicitat Guvernului Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene, atașând daca va fi necesar, cererea de satisfacție echitabilă în sensul art.41, precum și să-și exprime poziția în ceea ce privește soluționarea amiabilă a cauzelor, precum și propunerile în acest sens, în special în ceea ce privește daunele materiale și cheltuielile (f.d.

178-182, 183-190, vol.5). Conform art.11 alin.(1) și (2) din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții 17 Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se aplică în modul corespunzător. În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene. Se reține că prin scrisoarea nr.06/6597 din 26 august 2021, Agentul guvernamental a comunicat Curții Europene a Drepturilor Omului că la 25 august 2021 a avut loc o întrunire cu reclamanții Aurelia Parpalac, Mihail Antonov și Grigore Druguș și reprezentantul acestora, unde s-a discutat despre posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă.

În rezultat, Guvernul Republicii Moldova a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vedere remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național. Ambele părți au convenit în acest sens că este necesară redeschiderea procedurilor naționale prin solicitarea revizuirii hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 191-192, vol.5).

La 21 septembrie 2021 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, reprezentanți de avocatul Vasile Nicoară, în temeiul art. 449 lit.g) din Codul de procedură civilă, au depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire a hotărârii irevocabile din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, (prin care au fost respinse acțiunile depuse de Mihail Antonov, Parpalac Aurelia și Druguș Grigore cu privire la anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr.732/24 din 17 septembrie 2014, nr.782/26 din 07 octombrie 2014, nr.828/27 din 14 octombrie 2014 și nr.1052/35 din 30 decembrie 2014), solicitând, constatarea încălcării drepturilor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, casarea hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării cauzei în fond (f.d.

138-144, vol.5). Invocând pretinsa violare prevăzută de art.6§1 din Convenție, reclamanții Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș au susținut că Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost independent și imparțial, că hotărârile nu s-au bazat pe nicio dovadă și nici nu au fost motivate, că nu au putut participa la ședința susținută de CSM și că procedurile în fața acestei autorități nu au fost contradictorii. Tot, în temeiul acestui articol, reclamanții au susținut că judecătorii Curții Supreme de Justiție, de asemenea, nu au fost independenți și imparțiali.

La caz, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că este justificată reexaminarea cauzei, or, în viziunea Colegiului sunt prezente circumstanțe ce vizează încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamanților garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încălcare care constituie un viciu fundamental comis de instanța de judecată la pronunțarea hotărârii judecătorești contestate în prezenta cauză.

Pentru aceasta, Colegiu reține prevederile art.6§1 din CțEDO care reglementează că, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu 18 caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Curtea Europeană în jurisprudența sa a notat că, principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil, cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

Analizând circumstanțele cauzei și raționamentele expuse în cererea de revizuire, urmează de accentuat faptul că Curtea Supremă de Justiție, în calitate de primă instanță, a respins acțiunea reclamanților Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, examinând-o doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare a hotărârilor CSM contestate, respectiv nu a luat în considerare toate argumentele ultimilor aduse în susținerea pozițiilor sale, iar în lipsa unui răspuns clar și exhaustiv la argumentele invocate în cererile de chemare în judecată a reclamanților, instanța de judecată a admis încălcarea art. 6§1 din Convenție.

De altfel, se constată că Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș nu au beneficiat de o examinare corespunzătoare a acțiunilor lor în fața Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care avea deplina certitudine că activa în condiții de legalitate, iar argumentele invocate fiind importante pentru rezultatul procesului și necesitau un răspuns deplin și legal în hotărâre, pe când în prezentul litigiu, abținerea instanței de a oferi un răspuns complet și explicit, fără ca reclamanții să cunoască motivele acestei respingeri, a dus la încălcarea art. 6§1 din Convenție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil, garantat de art.6 din Convenție, care obligă judecătorii naționali să-și motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părțile într-o stare de incertitudine și a nu le crea impresia că nu au fost auzite. Or, autoritățile naționale, la caz, Consiliul Superior al Magistraturii, nu au asigurat o procedură echitabilă în acest litigiu, iar controlul judiciar subsecvent efectuat de instanța națională de judecată, Curtea Supremă de Justiție, nu a înlăturat aceste defecte, prin ce a fost încălcat principiul securității raporturilor juridice și dreptul la un proces echitabil al reclamanților.

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene, art.6§1 din Convenție obligă instanțele naționale să explice în mod corespunzător motivele pe care își bazează deciziile lor.

Întinderea obligației de a motiva o hotărâre variază în funcție de caracterul deciziei și trebuie determinată, ținând cont de circumstanțele cauzei (Ruiz Torija c. Spania, §29, 09 decembrie 1994). Totodată, deși art.6§1 din Convenție nu obligă instanțele naționale să prezinte un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un justițiabil, obligația respectivă presupune, totuși, prezentarea unor replici specifice și exprese la argumentele decisive pentru examinarea cauzei respective (Ramos Nunes de Carvalho e Sa c. Portugalia nr.55391-13, §185, 06 noiembrie 2018). Concomitent, revizuenții pretind încălcarea art.8 din Convenție, or, emiterea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii le-a afectat integritatea morală, precum și au avut un impact asupra dreptului la reputație profesională, la statutul 19 obținut conform Constituției Republicii Moldova, la dreptul de a munci și a fi remunerați pentru munca depusă, inclusiv datorită pierderii locurilor de muncă, care le asigurau unica sursă de venit pentru sine și familiilor lor.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că litigiile de muncă nu sunt, prin natura lor, excluse din sfera noțiunii de „viață privată” în sensul articolului 8 din Convenție. În astfel de litigii, o concediere, o retrogradare, refuzul accesului la o profesie sau alte măsuri la fel de nefavorabile pot avea repercusiuni negative asupra anumitor aspecte tipice ale vieții private.

Printre aceste aspecte se numără (i) „cercul intim” al reclamantului, (ii) posibilitatea acestuia de a stabili și dezvolta relații cu alte persoane și (iii) reputația sa socială și profesională (a se vedea Denisov c. Ucraina [MC], nr.76639/11, 25 septembrie 2018). Imperios prezentei cauzei sunt constatările CEDO în cauza Oleksandr Volkov c. Ucraina nr.21722/11, din 09 ianuarie 2013, și anume că restricțiile impuse în privința accesului la profesie afectează „viața privată” (a se vedea Sidabras și Džiautas împotriva Lituaniei, nr.55480/00 și 59330/00, pct.47, CEDO 2004-VIII și Bigaeva împotriva Greciei, nr.26713/05, pct.22-25, 28 mai 2009). În mod similar, s-a constatat că eliberarea din funcție reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private (a se vedea Özpınar c. Turciei, nr.20999/04, pct. 43-48, 19 octombrie 2010). În cele din urmă, art.8 abordează chestiunile referitoare la protecția onoarei și reputației, incluse în dreptul la respectarea vieții private (a se vedea Pfeifer c. Austriei, nr.12556/03, pct.35, 15 noiembrie 2007 și A. c. Norvegiei, nr.28070/06, pct.63 și 64, din 09 aprilie 2009). De asemenea, trebuie subliniat faptul că profesia reclamantului poate fi un element de care trebuie să se țină seama,

deoarece oferă un indiciu cu privire la capacitatea acestuia de a prevedea consecințele juridice ale acțiunilor sale (Versini-Campinchi și Crasnianski împotriva Franței, pct.55). Astfel, Curtea a notat că eliberarea din funcția de judecător a reclamantului a afectat o mare parte a relațiilor acestuia cu alte persoane, inclusiv relațiile de natură profesională. De asemenea, a avut impact asupra „sferei private” a acestuia, deoarece pierderea locului de muncă trebuie să fi avut consecințe semnificative asupra bunăstării materiale a reclamantului și a familiei acestuia. În plus, motivul pentru eliberarea din funcție a reclamantului, și anume încălcarea jurământului judecătoresc, sugera faptul că reputația sa profesională fusese afectată.

Prin urmare, Curtea a conchis că eliberarea din funcție a reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea de către acesta a dreptului la respectarea vieții private, în sensul art.8 din Convenție. Trebuie de menționat faptul că litigiul ține de exercitarea activității profesionale în cadrul căruia reclamanții, în calitate de magistrați, au contestat hotărârile emise de autoritatea publică, la caz, de către Consiliul Superior al Magistraturii, care ar fi avut repercusiuni negative asupra vieții lor private și profesionale.

Din cele relatate, Curtea Supremă de Justiție de asemenea constată că prin excluderea reclamanților din corpul de magistrați, în lipsa cererii lor de demisie, contrar prevederilor art.26 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, prin ignorarea garanțiilor, ce au menirea să evite abuzurile, constituie în sensul art.8 din Convenție o violare a drepturilor reclamanților, ingerință arbitrară și inadmisibilă în dreptul la viața privată a lui Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, incluzând și aspecte legate de relațiile profesionale, prin prisma dezvoltării relațiilor cu semenii săi. Or, această ingerință (care nu a urmărit un scop 20 legitim și nu poate fi considerat necesară într-o societate democratică) a afectat integritatea morală a reclamanților, inclusiv datorită pierderii locurilor de muncă, care le asigurau unica sursă de venit pentru sine și familiilor lor.

Subsecvent, Colegiul mai reține că revizuenții Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, invocând art.13 din Convenție, se plâng de lipsa unui remediu intern efectiv pentru a-și apăra drepturile la un proces echitabil și dreptul la viața lor privată și profesională garantate de art.6§1 și art.8 din Convenție. Conform art.13 din Convenție, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Scopul art.13 este de a oferi un mijloc prin intermediul căruia justițiabilii pot obține, la nivel național, reparație pentru încălcările drepturilor lor garantate de Convenție, înainte de activarea mecanismului internațional de plângere în fața Curții [Kudła împotriva Poloniei (MC), 2000, pct. 152]. Articolul 13 privește, așadar, în principiu, capete de cerere referitoare la încălcarea materială a dispozițiilor Convenției.

Enunțând în mod explicit obligația statelor de a proteja drepturile omului în primul rând în propria ordine juridică, art.13 stabilește în beneficiul justițiabililor o garanție suplimentară pentru respectarea efectivă a drepturilor în discuție (ibidem, pct. 152). Aplicarea incompletă a garanțiilor de la art.13 ar afecta funcționarea caracterului subsidiar al Curții în cadrul mecanismului Convenției, și, în general, ar face ca sistemul de protecție a drepturilor omului creat prin Convenție să piardă din eficacitate, atât pe plan național, cât și pe plan internațional [Kudła împotriva Poloniei (MC), 2000, pct. 155]. Prin urmare, un control incomplet privind existența și funcționarea căilor de atac interne ar slăbi și ar face iluzorii garanțiile de la art.13, deși Convenția are ca scop protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective [Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), 2006, pct. 192]. Altfel zis, Curtea Europeană a statuat, având în vedere principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie,

doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească. Având în vedere că Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș nu au dispus de o cale de atac eficientă împotriva hotărârilor contestate ale Consiliului Superior al Magistraturii, care ca efect au afectat drepturilor lor la respectarea vieții private și profesionale, iar procedura în fața instanței naționale de judecată nu a permis examinarea conținutului acestor „plângeri credibile”, referitor la legalitatea emiterii acestora, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că a avut loc violarea drepturilor reclamanților garantate de art.13 din CțEDO.

Dat fiind cele constatate, instanța de revizuire remarcă că Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș urmează a fi readuși la situația anterioară violării drepturilor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din CțEDO, cu pierderea calității de victime. 21 Conjunctura circumstanțelor descrise supra, precum și faptul inițierii unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspecte redate în prezenta cerere de revizuire, impune admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării cauzei în fond în instanța de judecată competentă Curtea de Apel Chișinău.

Or, potrivit art.191 alin.(3) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. Totodată, conform art.11 alin.(3) și (4) din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia.

Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă. Din conținutul acestor prevederi legale rezultă că condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarilor prin hotărârea judecătorească, prin care s-a încălcat un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, pot fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea/revocarea (anularea) acesteia și apoi prin acordarea unei compensații pecuniare. Aceasta, deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză. La acest capitol, instanța de revizuire accentuează că revizuenții Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș și nici Agentul guvernamental nu au prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe, pentru a fi adjudecate în beneficiul victimelor încălcării.

Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art.11 din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de revizuenții Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș se încadrează în temeiurile prevăzute la art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a constata încălcarea drepturilor lui Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de a admite cererea de revizuire, de a casa integral hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții 22 Supreme de Justiție, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, conform competenței, la Curtea de Apel Chișinău, pentru rejudecarea acestei în fond.

În conformitate cu art.195, art.191 alin.(3) și 230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.449 lit.g), art.452 și art.453 alin.(1) lit.b) și alin.(6) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite cererea de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș. Se constată încălcarea drepturilor lui Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Se casează integral hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”;

la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 204 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”.

Se transmite cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu 23 lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”;

la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 204 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, spre rejudecare în fond, conform competenței, la Curtea de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron 24