3rh-80/21 — anularea actelor administrative

3rh-80/21 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-80/21

Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție (jud.: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, Iu. Oprea, T. Chișca-

Doneva, I. Druță. O. Sternioală, Sv. Moldova, I. Corolevschi, N. Clima)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș,

în cauza de contencios administrativ:

- la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac,

Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile

de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în

legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”;

- la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale

judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

lichidarea Curții de Apel Bender”;

- la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale

judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

lichidarea Curții de Apel Bender”;

- la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Druguș împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30

decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea

verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului Superior al Magistraturii

de numire prin transfer a unor judecători”;

- la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire anularea hotărârii

nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției

Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului

Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”,

1

împotriva hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care

au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile în contencios administrativ depuse de

Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai,

c o n s t a t ă:

La 30 septembrie 2014 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și

Nicolae Nogai au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale

judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-au respins cererile de transfer la Curtea

de Apel Chișinău ale judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai,

Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a acordat termen de 15 zile judecătorilor Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu pentru

depunerea cererilor de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor

judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare.

La 21 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie

2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte

instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-au

admis pentru examinare cererile judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a

anulat hotărârea nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender

la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender și s-a

reexaminat cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai,

Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru

numire prin transfer în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecătorii

Curții de Apel Bender, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-au respins cererile

judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae

Nogai de a fi propuși Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la

Curtea de Apel Chișinău. S-a propus judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac

și Nicolae Nogai să depună cereri de transfer în funcția de judecător în cadrul

instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare, până la următoarea

ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.

La 28 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie

2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte

instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-au

respins cererile judecătorilor Antonov Mihail și Parpalac Aurelia privind revizuirea

hotărârea nr.782/26 din 07 octombrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe

judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește

respingerea cererilor prin care s-a dat acordul de a fi transferații în funcția de

2

judecător la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova

pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat a

judecătorilor Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a

judecătorului Aurelia Parpalac.

Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea lui Grigore Druguș cu privire la renunțul la cererea de chemare în judecată

depusă de către Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii „Cu privire

la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe

judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, cu încetarea

procesului. A fost încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

a lui Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărâri nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer

ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

lichidarea Curții de Apel Bender”.

Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție au fost

conexate într-un singur proces cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.732/24 din 17 septembrie 2014, cu cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07

octombrie 2014, și cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie

2014.

La 31 decembrie 2014, Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă

a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii

Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, prin

care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore

Druguș de propunere repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin

transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova

eliberarea din funcție a judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac și Grigore Druguș în temeiul art.21 din Legea privind organizarea

judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

La 05 ianuarie 2014, Grigore Druguș a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu

privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor

de respingere a propunerii Consiliului SM de numire prin transfer a unor judecători”,

prin care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru

numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii

Moldova eliberarea din funcția de judecător a judecătorilor Curții de Apel Bender,

3

Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în temeiul art.21 din Legea

privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul

judecătorului.

În motivarea acțiunilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș au

indicat că la 25 iulie 2014 a fost adoptată Legea nr.177 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative. Potrivit art.IV din respectiva Lege, Curtea de Apel

Bender urma să-și înceteze activitatea la data publicării prezentei legi. După încetarea

activității Curții de Apel Bender, Consiliul Superior al Magistraturii urma să propună

judecătorilor Curții de Apel Bender transferul, cu acordul lor, în funcțiile vacante de

judecători, la alte instanțe judecătorești, conform Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului.

La 02 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea

nr.679/22 cu privire la implementarea Legii nr.177 din 25 iulie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative.

Au notat că au depus cereri la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-au

conformat prevederilor Legii nr.177 din 25 iulie 2014 și hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr.679/22 din 02 septembrie 2014, exprimându-și acordul de

a fi transferați la Curtea de Apel Chișinău, instanța de judecată propusă de pârât.

La 17 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea

nr.732/24, prin care au fost respinse cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu de transfer la Curtea de

Apel Chișinău și li s-a acordat termen de 15 zile pentru depunerea cererilor de

transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătorești de același nivel sau

ierarhic inferioare.

La 07 octombrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea

nr.782/26, prin care a fost anulată hotărârea nr.732 /24 din 17 septembrie 2014.

Totodată, prin hotărârea nr.828/27 din 14 octombrie 2014 a Consiliului Superior

al Magistraturii au fost respinse cererile judecătorilor Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac privind revizuirea hotărârii nr.782 /26 din 07 octombrie 2014 a Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de

Apel Bender la alte instanțe judecătoreștii, în legătură cu lichidarea Curții de Apel

Bender, în partea ce privește respingerea cererilor prin care s-a dat acordul de a fi

transferați în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus

Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcții de judecători

la Curtea de Apel Comrat a magistraților Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la

Curtea de Apel Cahul a judecătorului Aurelia Parpalac.

Prin hotărârea nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 a Consiliului Superior al

Magistraturii au fost respinse cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac

și Grigore Druguș privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova

pentru numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui

Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător a magistraților Curții de Apel

Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în baza art.21 din Legea

privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul

judecătorului.

Reclamanții au invocat că hotărârile vizate supra au fost emise de către pârât

contrar principiului legalității, ce reprezintă un fundament al statului de drept.

4

Or, prin Legea nr.177 din 25 iulie 2014, (care este o lege organică la fel ca și

Legea nr.544 din 20 iulie1995 sau nr.947 din 19 iulie1996), la art.IV, legiuitorul

expres a stabilit modalitatea de transfer a judecătorilor instanței de judecată,

activitatea căreia a fost încetată, în alte funcții vacante de judecători.

Au menționat reclamanții că potrivit legii, și după cum rezultă din opiniile

separate la hotărârile contestate, unica condiție, pentru a se efectua transferul

judecătorilor în alte funcții vacante, reprezintă manifestarea de voință a acestora,

exprimată prin acordul lor.

De fapt, această situație a fost reținută la adoptarea de către Consiliul Superior al

Magistraturii a hotărârii nr.679/22 din 02 septembrie 2014, prin care li s-a propus,

inclusiv, funcțiile vacante din cadrul Curții de Apel Chișinău.

Odată ce propunerea de transfer a lor la Curtea de Apel Chișinău a fost lansată,

Consiliul Superior al Magistraturii nu era în drept, să-și revizuiască propria poziție, să

intervină în hotărârea nr.679/22, fără ca să facă o analiză, deoarece potrivit cadrului

legal Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de asemenea competență.

Reclamanții consideră că pârâtul nu a avut altă opțiune decât să constate, în

cadrul ședinței din 17 septembrie 2014, prezența manifestării de voință a

judecătorilor și să se conformeze prevederilor legale prin aprobarea transferului lor la

Curtea de Apel Chișinău.

Exprimarea dreptului de vot „pentru” sau „contra” executării/punerii în aplicare

a actului legislativ reprezintă o procedură inacceptabilă într-un stat de drept,

incompatibilă cu principiul legalități enunțat la art.1 alin.(3) din Constituția

Republicii Moldova. Încălcarea prevederilor Legii nr.177 din 25 iulie 2014 nu poate

fi considerată a fi lipsită de importanță, or, acest act legislativ are menirea să asigure

implementarea standardelor internaționale în domeniul asigurării inamovibilității și

independenței judecătorului garantate de independența sistemului judiciar în

ansamblul său.

Mai mult, contrar prevederilor art.18 din Legea cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii, la examinarea subiectului din ordinea de zi și la adoptarea hotărârii

contestate, au participat unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se

aflau în incompatibilitate. Respectiv, procedura care a stat la baza hotărârii nu este

compatibilă cu principiul imparțialității, impuse de art.6&1 din CțEDO, un element

fundamental al dreptului la un proces echitabil. Acest viciu poate fi înlăturat doar prin

intervenția Curții Supreme de Justiție în cazul în care vor fi respectate exigențele

art.6&1 din CțEDO.

Au accentuat că în lipsa unor documente capabile să justifice soluția, un

membru al Consiliului Superior al Magistraturii s-a condus de idea concepută potrivit

căreia Curtea de Apel Bender a avut un rol mai mult politic decât juridic.

Toate aceste „suspiciuni” sau alte idei preconcepute puteau fi investigate în

modul corespunzător și la timpul respectiv. Însă, acestea nu au constituit subiectul

examinat la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 17 septembrie 2014,

respectiv nu puteau influența soluția, inclusiv modul de exercitare a dreptului de vot.

Or, în lipsa „documentelor și materialelor” indicate la art.17 din Legea nr.947 din 19

iulie1996, unii membri ai CSM nici nu au înțeles esența subiectului abordat.

Pe lângă acestea, unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au înțeles

că subiectul de pe ordinea de zi vizează „avansarea” judecătorilor, dar nu executarea

Legii nr.177 din 25 iulie 2014. De asemenea, unii au perceput că la ședința

5

Consiliului Superior al Magistraturii urmează să se discute „pedepsirea”

judecătorilor.

Subsecvent, în argumentarea ilegalității hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie

2014, reclamanții au remarcat că din tot cuprinsul acestui act administrativ nu poate fi

desprins niciun motiv care ar justifica soluția. Cu atât, că membrii Consiliului

Superior al Magistraturii nici nu au încercat să identifice careva motive pentru a-și

argumenta hotărârea. Dimpotrivă, pârâtul a reținut că judecătorii Mihail Antonov și

Aurelia Parpalac ar fi solicitat acceptarea transferului: „… după caz la Curtea de Apel

Comrat sau Curtea de Apel Cahul”, de fapt niciun judecător din cei indicați nu au

înaintat cereri cu un asemenea solicitare.

Mai mul ca atât, circumstanțele reținute în hotărârea contestată sunt denaturate,

or, la pag.2 din Hotărârea nr.828/27 din 14 octombrie 2014 a fost indicat că hotărârea

din 17 septembrie 2014, care îi vizează pe ei are nr.732/24 și în același timp

nr.782/26 și chiar nr.732/27.

În asemenea circumstanțe, reclamanții consideră că Consiliul Superior al

Magistraturii nu și-a onorat atribuțiile de a asigura suficiente garanții împotriva

abuzurilor, să combată recurgerea inadecvată la îngrădirea inamovibilității

judecătorului, ceea ce reprezintă fundamentul independenței juridice – cea mai

importantă valoare care susține funcționarea eficientă a democrației.

Mai indică reclamanții în cererea de chemare în judecată privind anularea

hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014, că Consiliul Superior al Magistraturii nu

a avut altă opțiune decât să constate, în cadrul ședințelor din 17 septembrie 2014, 07

octombrie 2014, 14 octombrie 2014 și din 30 decembrie 2014 prezența manifestării

de voință a judecătorilor și să se conformeze prevederilor legale cu toate efectele ce

se impun, inclusiv lansarea propunerii repetate către Președintele Republicii Moldova

privind transferarea judecătorilor în funcții vacante.

În viziunea reclamanților, exprimarea dreptului de vot „pentru” sau „contra”

executării/punerii în aplicare a actului legislativ reprezintă o procedură inacceptabilă

într-un stat de drept, incompatibilă cu principiul legalități garantat la art.1 alin.(3) din

Constituție. Încălcarea prevederilor Legii nr.177 din 25 iulie 2014 nu poate fi

considerată a fi lipsită de importanță. Or, acest act legislativ are menirea să asigure

implementarea standardelor internaționale în domeniul asigurării inamovibilității și

independenței judecătorului garantate de independența sistemului judiciar în

ansamblul său.

De asemenea, de la începutul implementării Legii nr.177 din 25 iulie 2014,

pentru examinarea chestiunilor din ordinea de zi a ședinței din 30 decembrie 2014,

pentru prima dată, a fost întocmită o notă informativă a Inspecției Judiciare pe

marginea verificării circumstanțelor privind numirea în funcție prin transfer a

judecătorilor Curții de Apel Bender. În urma controlului efectuat de către Inspecția

Judiciară, în temeiul art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

nu au fost constatați factori de risc în activitatea judecătorilor/reclamanți, specificați

la art.4 din Legea 271 din 18 decembrie 2008, care ar atesta necorespunderea cu

funcția deținută de judecător.

În lumina celor enunțate se atestă lipsa de imparțialitate a unor membri ai

Consiliului Superior al Magistraturii. Or, la data de 30 decembrie 2014, membrii

Consiliului Superior al Magistraturii nu au avut la dispoziție documente și materiale

6

care le-ar fi permis să ajungă în mod obiectiv la concluzia privind adoptarea soluției

contestate.

În opinia reclamanților, hotărârea contestată nu corespunde exigenților de

motivare, deoarece din tot cuprinsul acesteia nu poate fi desprins nici un motiv care

ar justifica soluția.

La fel, Consiliul Superior al Magistraturii a neglijat totalmente concluziile

Inspecției Judiciare, și fără a indica careva motive, a dat prioritate informației

parvenite de la Președintele Republicii Moldova în care se face trimitere la o oarecare

sesizare a Serviciului de Informații și Securitate la care nu au avut acces nici membrii

Consiliului și nici judecătorii vizați, iar alte temeiuri, care demonstrează caracterul

ilegal al hotărârii contestate rezultă din opinia separată la hotărârea nr.1052/35 din 30

decembrie 2014 a membrului CSM, Dumitru Visternicean, pe care dânșii le susțin

integral.

Potrivit art.17 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996, examinarea problemelor ce

urmează a fi soluționate în ședința, începe cu raportul Președintelui Consiliului

Superior al Magistraturii sau al unui membru a lui, care a studiat în prealabil

documentele și materialele prezentate, după care sunt ascultate persoanele invitate la

ședința, se cercetează documentele prezentate.

Prin Recomandarea nr.(94)12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, către statele

membre se reiterează că toate deciziile care privesc cariera profesională, inclusiv

eliberarea din funcții a judecătorilor trebuie să fie bazate pe criterii obiective, și

aceștia nu pot fi înlăturații permanent din funcții fără motive întemeiate, până la

momentul în care împlinesc vârsta de pensionare. Or, în caz contrar poate fi afectat

principiul independentei judecătorilor.

În raport cu cele enunțate, se atestă că pentru examinarea obiectivă a chestiunii

incluse în ordinea de zi, pentru a răspunde și a se apăra împotriva criticilor aduse, era

strict necesară prezenta lor la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, însă din

cauza condițiilor climaterice, ei au informat Consiliul despre imposibilitatea

prezentării la ședința vizată supra.

Situația privind condițiile climaterice rezultă din aceeași opinie separată.

Cu toate acestea și contrar prevederilor legale, Consiliul Superior al

Magistraturii a examinat chestiunea vizată în lipsa lor, care s-au aflat în imposibilitate

de a se prezenta în cadrul ședinței, situație, care denotă neglijarea completă a

garanțiilor ce au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil.

Principiul inamovibilități judecătorilor consacră nu doar interdicția de a da unui

judecător o nouă repartizare sau o nouă funcție, care să se substituie celor precedente,

fără consimțământul liber al acestora, dar și exclude orice ingerință arbitrară cum ar fi

respingerea cererilor lor de transfer în lipsa unor motive verosimile.

Caracterul arbitrar și abuziv al actului contestat rezultă, inclusiv, din faptul că

aceste hotărâri au ca efect demisia/eliberarea lor din funcția de judecător. Pârâtul a

propus Președintelui RM eliberarea lor din funcția de judecători în temeiul art.26

alin.(2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, normă de drept care

reglementează o altă situație de fapt.

În circumstanțele expuse, reclamanții consideră că hotărârea CSM nr.1052/35

din 30 decembrie 2014 nu poate produce efecte juridice. Problemele abordate, care

țin de demisia, „eliberarea din funcție a judecătorului”, cât și imposibilitatea

7

executării unei asemenea hotărâri, au fost indicate și în opinia separată indicată supra,

iar analiza conținutului hotărârii contestate denotă faptul că soluția adoptată nu

reprezintă altceva decât o sancțiune aplicată dânșilor.

Printre sancțiunile indicate la art.23 din Legea nr.544/1995 se înscrie și

eliberarea din funcție, expresie utilizată la punctul 2 din hotărârea contestată, în

detrimentul efectelor art.26 din legea nr.544/1995, care presupune acceptarea cererii

de demisie. Sancțiunea aplicată nu are la bază careva abateri disciplinare sau alte

încălcări, care ar fi imputabile lor.

În viziunea reclamanților Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a onorat

atribuțiile ce au menirea să asigure suficiente garanții împotriva abuzurilor, să

combată recurgerea inadecvată la îngrădirea inamovibilități judecătorului, ceea ce

reprezintă fundamentul independenței judiciare, ce constituie cea mai importantă

valoare, care susține funcționarea eficientă a democrației.

În contextul enunțat, Mihail Antonov, Parpalac Aurelia și Druguș Grigore au

solicitat anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr.732/24 din 17

septembrie 2014, nr.782/26 din 07 octombrie 2014, nr.828/27 din 14 octombrie 2014

și nr.1052/35 din 30 decembrie 2014.

Prin încheierea din 12 februarie 2015 a Curții Supreme de justiție s-a conexat

într-un singur proces cauza nr.3-1/15 la acțiunea depusă de Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire

la anularea hotărârilor nr.732/24 din 17 septembrie 2014, nr.782/26 din 07 octombrie

2014, nr.828/27 din 14 octombrie 2014, cu cauza nr.3-4/15 la acțiunea depusă de

Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la anularea hotărârii din nr.1052/35 din 30 decembrie 2014, și cu cauza

nr.3-5/15 la acțiunea depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014.

Cauzelor de contencios administrativ nr.3-1/15 și nr.3-5/15, li s-au atribuit numărul

de referință 3-4/15.

Prin hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, au fost

respinse ca neîntemeiate acțiunile în contencios administrativ depuse de Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai.

Prin hotărârea suplimentară din 27 februarie 2015 a Curții Suprem de Justiție, a

fost admisă cererea Consiliului Superior al Magistraturii și au fost anulate măsurile

de asigurare aplicate prin încheierile din 27 ianuarie 2015 a Curții Supreme de

Justiție, prin care s-a dispus suspendarea executării hotărârii nr.1052/35 din 30

decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea

verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de numire prin transfer a unor

judecători”.

La 21 septembrie 2021 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș au

depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, constatarea încălcării

drepturilor lor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, casarea integrală a

hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării

cauzei în fond.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art.449 lit.g) din Codul de

procedură civilă, revizuenții au indicat că la 28 aprilie 2021 Curtea Europeană a

8

Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea

nr.24998/15-Parpalac c. Republicii Moldova și alte două cereri.

Curtea Europeană a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la

admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele

de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene.

În același timp, Curtea a propus Guvernului Republicii Moldova să ia în

considerare eventualitatea unui acord de soluționare amiabilă a prezentei cauze,

propunând în acest sens și o declarație de reglementare amiabilă luând în considerație

jurisprudența stabilă a Curții Europene în materia aplicării art.6 din Convenție.

Prin Scrisoarea nr.06/6597 din 26 august 2021, expediată în adresa lor și a Curții

Europene a Drepturilor Omului, Agentul guvernamental le-a comunicat despre faptul

că Guvernul a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vederea

remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel Național. Ambele părți au

convenit că în acest sens este necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin

solicitarea revizuirii hotărârii irevocabile din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de

Justiție.

Revizuenții consideră că în speță, în temeiul art.449 lit.g) din Codul de

procedură civilă, se impune revizuirea hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții

Supreme de Justiție, emisă în cauza civilă nr.3-4/15 (redeschiderea procedurii

naționale), examinarea circumstanțelor de fapt și de drept indicate în cererile de

chemare în judecată și în plângerile adresate Curții Europene a Drepturilor Omului,

constatarea încălcării art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și oferirea remediilor

adecvate în raport cu drepturile fundamentale încălcate.

La 23 septembrie 2021 și la 03 decembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii și Agentului guvernamental

copia cererii de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore

Druguș, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor

la 28 septembrie 2021 și respectiv la 11 decembrie 2021 (f.d.196, 198, 203-204,

vol.5).

La 26 octombrie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință,

considerând oportun de a lăsa la discreția instanței de judecată aprecierea temeiurilor

de admisibilitate a cererii de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș împotriva hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de

Justiție, în condițiile în care la cererea de revizuire este anexată corespondența dintre

Agentul guvernamental și revizuenți, în care se face referire la inițierea procedurii de

reglementare pe cale amiabilă.

Deși la 11 decembrie 2021, Agentului guvernamental i-a fost notificată cererea

de revizuire depusă deMihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, totuși nu

a prezentat referință pentru a-și expune propria poziție vizavi de cazul dat.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

cererea de revizuire, din motivele ce succed.

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-

171.

9

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de

revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

Totodată, conform art.452 alin. (11) din Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la

proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curți Supreme de Justiție,

or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în

cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

controlul actului judecătoresc contestat.

În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătoreștii, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea

ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătoreștii

care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Potrivit art.447 lit.c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și

b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

La rândul său, dispozițiile art.448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,

stipulează că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase

irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra

fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de

atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se

soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Reieșind din prevederile art.450 lit.e) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare

pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la

art.449 lit.g).

În conformitate cu art.451 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.

Subsecvent, potrivit art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile

sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

10

Distinct articolul 453 alin.(4), (6), (61) din Codul de procedură civilă, statuează

că, în cazul în care o hotărâre sau o decizie neexaminată în recurs a fost supusă

revizuirii, cauza se judecă, după casarea hotărârii sau deciziei, conform regulilor

generale stabilite de prezentul cod, de către instanța care a admis revizuirea. În cazul

în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza

se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare. În cazul în care o

hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se

trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În cazul prevăzut la art.449

lit.c), cauza se trimite, după casarea hotărârii, la rejudecare în prima instanță.

Colegiul reține că atunci când se invocă temeiul prevăzut la art.449 lit.g) din

Codul de procedură civilă - Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, prezumă că însăși afirmarea despre

inițierea procedurii de reglementare pe cale amiabilă constituie temei de revizuire.

Cu referire la circumstanțele litigiului, completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că la 30 septembrie 2014

Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai au depus cerere

de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17

septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel

Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”,

prin care s-a respins cererile de transfer la Curtea de Apel Chișinău ale judecătorilor

Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu.

S-a acordat termen de 15 zile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac,

Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu pentru depunerea cererilor de transfer

în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic

inferioare.

La 21 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie

2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte

instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-a

admis pentru examinare cererile judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a

anulat hotărârea nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender

la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender și s-a

reexaminat cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai,

Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru

numire prin transfer în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecătorii

Curții de Apel Bender, Grigore Druguș și Svetlana Leu. S-a respins cererile

judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae

Nogai de a fi propuși Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin transfer la

Curtea de Apel Chișinău. S-a propus judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac

și Nicolae Nogai să depună cereri de transfer în funcția de judecător în cadrul

11

instanțelor judecătorești de același nivel sau ierarhic inferioare, până la următoarea

ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.

La 28 octombrie 2014 Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie

2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte

instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, prin care s-a

respins cererile judecătorilor Antonov Mihail și Parpalac Aurelia privind revizuirea

hotărârea nr.782/26 din 07 octombrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe

judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește

respingerea cererilor prin care s-a dat acordul de a fi transferații în funcția de

judecător la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova

pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat a

judecătorilor Mihail Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a

judecătorului Aurelia Parpalac.

Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea lui Grigore Druguș cu privire la renunțul la cererea de chemare în judecată

depusă de către Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.732/24 din 17 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii „Cu privire

la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe

judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”, cu încetarea

procesului. A fost încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

a lui Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărâri nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer

ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

lichidarea Curții de Apel Bender”.

Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție au fost

conexate într-un singur proces cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Nicolae Nogai

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.732/24 din 17 septembrie 2014, cu cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.782/26 din 07

octombrie 2014, și cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie

2014.

La 31 decembrie 2014, Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă

a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii

Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, prin

care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore

Druguș de propunere repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin

transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii Moldova

12

eliberarea din funcție a judecătorilor Curții de Apel Bender, Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac și Grigore Druguș în baza art.21 din Legea privind organizarea

judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

La 05 ianuarie 2014, Grigore Druguș a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu

privire la Nota Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor

de respingere a propunerii Consiliului SM de numire prin transfer a unor judecători”,

prin care s-au respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru

numire prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. S-a propus Președintelui Republicii

Moldova eliberarea din funcția de judecător a judecătorilor Curții de Apel Bender,

Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș în baza art.21 din Legea privind

organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul judecătorului.

Prin încheierea din 12 februarie 2015 a Curții Supreme de justiție s-a conexat

într-un singur proces cauza nr. 3-1/15 la acțiunea depusă de Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac și Nicolae Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire

la anularea hotărârilor nr. 732/24 din 17 septembrie 2014, nr. 782/26 din 07

octombrie 2014, nr. 828/27 din 14 octombrie 2014, cu cauza nr. 3-4/15 la acțiunea

depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii din nr. 1052/35 din 30 decembrie 2014 și

cu cauza nr.3-5/15 la acțiunea depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie

numărul de 3-4/15.

Prin hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, au fost

respinse ca neîntemeiate acțiunile în contencios administrativ depuse de Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Curtea Supremă de Justiție, în calitate de

primă instanță, și-a consolidat soluția prin faptul că prin Legea nr.177 din 25 iulie

2014, au fost aduse modificări Legii nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea

judecătorească, din data publicării, acestei Legi, Curtea de Apel Bender și-a încetat

activitatea.

Curtea Supremă de Justiție a constatat că la 02 septembrie 2014, întru

executarea prevederilor art.IV alin.(1) și (2) din Legea nr. 177 din 25 iulie 2014,

Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 679/22, prin care a decis că

judecătorii Curții de Apel Bender vor depune cererile privind transferul în funcția de

judecător în cadrul altor instanțe judecătoreștii, în termen de până la 15 septembrie

2014, inclusiv.

În temeiul acestei hotărâri, judecătorii Curții de Apel Bender, Antonov Mihail,

Parpalac Aurelia, Nogai Nicolai, Druguș Grigore și Leu Svetlana, au depus cereri

privind transferul la Curtea de Apel Chișinău, cereri care au fost respinse cu votul

majorității membrilor Consiliului, în cadrul ședinței CSM din 17 septembrie 2014

prin hotărârea nr.732/24, fiindu-le acordat termenul de 15 zile pentru depunerea

cererilor de transfer în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătoreștii de

același nivel sau ierarhic inferior.

13

A stabilit instanța că motivul respingerii cererilor a fost că niciunul dintre

judecătorii Curții de Apel Bender nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru ca

cererile să fie admise.

Pe hotărârea CSM nr.732/24 din 17 septembrie 2014, trei membri ai CSM și-au

expus opinie separată.

La 30 septembrie 2014 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și

Nicolae Nogai au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014.

Totodată, respectivii judecători au depus la CSM cereri privind reexaminarea

hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie 2014. Ca rezultat prin hotărârea nr.782/26 din

07 octombrie 2014,Consilul Superior al Magistraturii a decis admiterea cererii

judecătorilor nominalizați și a dispus anularea hotărârii nr.732/24 din 17 septembrie

pentru numire, prin transfer, în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău pe

judecătorii Curții de Apel Bender, Grigore Druguș și Svetlana Leu. Prin aceeași

hotărâre, s-a respins cererile judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Nicolae Nogai de fi propuși Președintelui Republicii Moldova pentru numire prin

transfer la Curtea de Apel Chișinău și li s-a recomandat să depună cereri de transfer

în funcția de judecător în cadrul instanțelor judecătoreștii de același nivel sau ierarhic

inferioare, până la următoarea ședința a Consiliului Superior al Magistraturii.

A reținut Curtea Supremă de Justiție că la 21 octombrie 2014 Mihail Antonov și

Aurelia Parpalac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr.782/26 din 07 octombrie 2014. Ulterior, judecătorii Curții de Apel

Bender, Mihail Antonov și Aurelia Parpalac au depus cerere privind revizuirea

hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014, în partea ce se referă la respingerea

cererilor, prin care au dat acordul de a fi transferați în funcția de judecător la Curtea

de Apel Chișinău, iar judecătorul Nicolai Nogai a depus cerere prin care și-a exprimat

acordul de a fi transferat la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat sau la

Judecătoria Anenii Noi.

S-a menționat că în cadrul ședinței din 14 octombrie 2014, la care au fost

prezenți judecătorii Mihail Antonov și Aurelia Parpalac, aceștia au susținut cererile

depuse, prin care și-au exprimat acordul de a fi transferați la Curtea de Apel

Chișinău, iar în cazul în care nu va fi acceptat transferul la Curtea de Apel Chișinău,

judecătorul Mihail Antonov a solicitat transferul la Curtea de Apel Comrat, iar

judecătorul Aurelia Parpalac la Curtea de Apel Cahul.

Prin hotărârea nr.828/27 din 14 octombrie 2014, Consiliul Superior al

Magistraturii a respins cererile judecătorilor Mihail Antonov și Aurelia Parpalac

privind revizuirea hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 cu privire la cererile de

transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătoreștii, în

legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender, în partea ce privește respingerea

cererilor, prin care a dat acordul de a fi transferați în funcția de judecător la Curtea de

Apel Chișinău și s-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin

transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat a judecătorilor Mihail

Antonov și Nicolae Nogai, iar la Curtea de Apel Cahul a judecătorului Aurelia

Parpalac.

14

La acest capitol, Curtea Supreme de Justiție a remarcat că Consiliul Superior al

Magistraturii întru executarea Legii nr.177 din 25 iulie 2014, cu consimțământul

judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Nicolai Nogai, Grigore Druguș și

Svetlana Leu, a propus Președintelui Republicii Moldova numirea acestora în alte

instanțe judecătoreștii. Președintele Republicii Moldova, examinând propunerile

Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea prin transfer a judecătorilor

Mihail Antonov și Nicolai Nogai la Curtea de Apel Comrat, judecătorul Aurelia

Parpalac la Curtea de Apel Cahul, iar judecătorii Grigore Druguș și Svetlana Leu la

Curtea de Apel Chișinău, a fost sesizat de Serviciul de Informații și Securitate asupra

faptului că în privința acestora dispune de informații ce denotă existența unor indicii

sau elemente identificatorii ale factorilor de risc specificați în art.4 lit.a) din Legea

nr.271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții

publice – indicii ce atestă nerespectarea prevederilor art.6, art.8 alin.(1) și art.15 din

Legea cu privire la statutul judecătorului.

Curtea Supremă de Justiție a subliniat că Președintele Republicii Moldova în

avizul nr.01/1-06-58 din 24 noiembrie 2014, expediat în adresa CSM, a indicat că

datele indicate în sesizarea Serviciului de Informații și Securitate ridică problema

integrității judecătorilor propuși pentru a fi numiți în funcții prin transfer și trezesc

suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către aceștia în litigiile

circumscrise așa-numitelor atacuri „raider”. Totodată, în avizul expediat Consiliului,

s-a făcut referire la Hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 22 aprilie 2013, în care

Curtea a stabilit că numirea în funcții a persoanelor asupra cărora planează dubii

privind integritatea este contrară principiilor de drept.

Din motivele expuse, Președintele Republicii Moldova a respins propunerile

Consiliului Superior al Magistraturii privind transferul judecătorilor Mihail Antonov

și Nicolai Nogai la Curtea de Apel Comrat, judecătoarei Aurelia Parpalac la Curtea

de Apel Cahul, iar judecătorii Druguș Grigore și Svetlana Leu la Curtea de Apel

Chișinău.

Ca urmare a solicitării Președintelui RM, relatate în avizul din 24 noiembrie

2014, Inspecția Judiciară, din subordinea CSM, în temeiul art.71 alin.(6) lit.d) din

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, a studiat temeiurile respingerii

de către Președintele Republicii Moldova și a întocmit o notă informativă prezentată

Consiliului la 20 decembrie 2014.

A reținut Curtea Supremă de Justiție că la ședința Consiliului Superior al

Magistraturii din 23 decembrie 2014, membrii Consiliului au examinat mai multe

chestiuni, inclusiv: cu privire la nota informativă a Inspecției Judiciare pe marginea

verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de numire prin transfer a unor

judecători; cu privire la cererea judecătorului Aurelia Parpalac, referitoare la

propunerea repetată Președintelui RM pentru numire prin transfer în funcție de

judecător; cu privire la cererea judecătorului Mihail Antonov, referitoare la

propunerea repetată Președintelui RM pentru numire prin transfer în funcție de

judecător; cu privire la cererea judecătorului Grigore Druguș, referitoare la

propunerea repetată Președintelui RM pentru numire prin transfer în funcție de

judecător, la care au fost prezenți judecătorii Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș.

Drept rezultat, după prezentarea informației de către raportori și audierea opiniei

reclamanților, membrii Consiliului au decis amânarea pronunțării unei hotărâri pe

15

motiv că nu a fost citat Nicolae Nogai, candidatura căruia pentru numirea în funcție

de judecător la Curtea de Apel Comrat la fel a fost respinsă de Președintele

Republicii Moldova prin avizul nr.01/1-06-58 din 24 noiembrie 2014.

Astfel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis că se vor expune

și vor primi o hotărâre în privința chestiunilor indicate supra la ședința din 30

decembrie 2014, despre care reclamanții au fost informați.

A precizat Curtea Supremă de Justiție că cereri de recuzare a membrilor CSM

participanți la examinarea acestor chestiuni, nu au fost înaintate de reclamanți, din

care motive au fost considerate neîntemeiate argumentele invocate în cererea de

chemare în judecată precum că unii membri ai CSM, în opina lor urmau să fie

recuzați, pe motiv că s-a expus în mass-media referitor la acest subiect, or, în cazul în

care judecătorii Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, prezenți la

ședință, urmau a înainta o asemenea propunere.

La fel, Curtea a constatat că la ședința din 30 decembrie 2014, reclamanții, deși

au fost citați legal, nu s-au prezentat invocând condițiile meteo, iar membrii CSM,

examinând cererile reclamanților privind amânarea ședinței Consiliului din motivele

invocate, au considerat necesar de a respinge solicitare de amânare.

Prin hotărârea nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 a Consiliului Superior al

Magistraturii s-a decis respingerea cererilor judecătorilor Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac și Grigore Druguș de a fi propuși repetat Președintelui Republicii Moldova

pentru numirea prin transfer la Curtea de Apel Chișinău și au propus Președintelui

Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător a judecătorilor Curții de Apel

Bender, Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, în baza art.21 din

Legea privind organizarea judecătorească și art.26 alin.(2) din Legea privind statutul

judecătorului.

S-a accentuat că membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dumitru

Visternicean, a expus opinie separată, anexată la hotărârea contestată.

Cu trimitere la prevederile art.25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996, în redacția Legii pentru modificarea și

completarea unor acte legislative nr.153 din 05 iulie 2012, hotărârile Consiliului

Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice

persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se

referă la procedura de emitere/adoptare. Contestațiile se examinează de un complet

format din 9 judecători. Astfel, prin modificările nominalizate, legislatorul a stabilit

competența instanței judecătoreștii de a verifica doar procedura de emitere/adoptare a

hotărârii.

S-a reținut că etapa adoptării sau emiterii hotărârilor de către Consiliul Superior

al Magistraturii reprezintă momentul în care voința se manifestă în scopul producerii

efectelor juridice. Ea se realizează prin adoptarea sau emiterea hotărârii în cadrul

ședinței deliberative, prin mecanismul votului. Etapa adoptării sau emiterii hotărârii

de către Consiliul Superior al Magistraturii este guvernată de importante formalități

procedurale cum ar fi cvorumul, dezbaterea, deliberarea și votarea.

Procedura adoptării hotărârii este prevăzută de art.24 al Legii cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii care declară, că Consiliul Superior al Magistraturii

adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi cu excepția cazului

prevăzut de art.19 alin.(4) al prezentei lege.

16

A remarcat Curtea Supremă de Justiție că în cadrul examinării cauzei nu s-au

constatat încălcări de procedură cu privire la cvorumul componenței Consiliului

Superior al Magistraturii la examinarea cauzei, modalitatea de votare, încălcarea

secretului deliberării, în camera deliberării fiind prezenți doar membrii CSM.

La fel, s-a reținut că reclamanții nu au invocat careva temeiuri bine justificate, în

sensul art.24 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, pe când alte

argumente invocate de către reclamant nu a putut fi supuse verificării pe motiv că nu

ține de competența Curții Supreme de Justiție.

Concomitent, Curtea a menționat că prin prisma art.25 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996, are competență de a

verifica doar procedura de emitere/adoptare a hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii, din care considerente nu au fost reținute argumentele reclamanților

referitor la legalitatea hotărârii contestate, deoarece nu constituie obiect de examinare

în prezentul litigiu.

În circumstanțele enunțate, Curtea Supremă de Justiție a constatat că la

emiterea/adoptarea hotărârilor contestate, Consiliul Superior al Magistraturii nu a

comis încălcări de procedură din care considerente cererile reclamanților au fost

respinse ca neîntemeiate.

Se reține că la 14 mai 2015 Aurelia Parpalac a depus la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului (CEDO) cererea nr. 24998/15, iar la 15 mai 2015 Antonov Mihail

a depus la CEDO cererea nr. 25193/15, ulterior la 09 iunie 2015 și Grigore Druguș a

depus la CEDO cererea nr. 31722/15, toți trei invocând încălcarea drepturilor lor

garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (f.d. 145-177, vol.5).

La 28 aprilie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova cererea nr.24998/15-Parpalac c. Republicii

Moldova și alte două cereri înregistrate pe rolul Curții în Secțiunea II, în care se

invocă încălcarea art.6§1 din CțEDO ce se manifestă prin lipsa independenței și a

imparțialității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și lipsa

probelor și a motivării hotărârii, de asemenea, lipsa caracterului contradictoriu al

procedurii în fața CSM, ședința ultimei având loc fără participarea lor, se mai invocă,

că nici judecătorii Curții Supreme de Justiție nu au acționat în mod independent și

imparțial. Bazându-se pe art.6 și art.13 din Convenție, reclamanții se mai plâng că

Curtea Supremă de Justiție a eșuat să exercite un control suficient în respectiva cauză.

În cele din urmă, reclamanții susțin că revocarea lor din funcția de judecător a

constituit o ingerință în viața lor privată și profesională, contrar garanțiilor prevăzute

de art.8 din Convenție. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

conformitate cu art.54§2 lit.b) și art.62 din Regulamentul Curții a solicitat Guvernului

Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul

cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către

Grefa Curții Europene, atașând daca va fi necesar, cererea de satisfacție echitabilă în

sensul art.41, precum și să-și exprime poziția în ceea ce privește soluționarea

amiabilă a cauzelor, precum și propunerile în acest sens, în special în ceea ce privește

daunele materiale și cheltuielile (f.d. 178-182, 183-190, vol.5).

Conform art.11 alin.(1) și (2) din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la

Agentul guvernamental, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții

Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții

17

Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se

aplică în modul corespunzător. În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din

oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să

negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.

Se reține că prin scrisoarea nr.06/6597 din 26 august 2021, Agentul

guvernamental a comunicat Curții Europene a Drepturilor Omului că la 25 august

2021 a avut loc o întrunire cu reclamanții Aurelia Parpalac, Mihail Antonov și

Grigore Druguș și reprezentantul acestora, unde s-a discutat despre posibilitatea și

condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă. În rezultat, Guvernul

Republicii Moldova a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în

vedere remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național. Ambele părți

au convenit în acest sens că este necesară redeschiderea procedurilor naționale prin

solicitarea revizuirii hotărârii din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție (f.d.

191-192, vol.5).

La 21 septembrie 2021 Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș,

reprezentanți de avocatul Vasile Nicoară, în temeiul art. 449 lit.g) din Codul de

procedură civilă, au depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire a

hotărârii irevocabile din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, (prin care au

fost respinse acțiunile depuse de Mihail Antonov, Parpalac Aurelia și Druguș Grigore

cu privire la anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr.732/24 din

17 septembrie 2014, nr.782/26 din 07 octombrie 2014, nr.828/27 din 14 octombrie

2014 și nr.1052/35 din 30 decembrie 2014), solicitând, constatarea încălcării

drepturilor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, casarea hotărârii din 26

februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării cauzei în fond

(f.d. 138-144, vol.5).

Invocând pretinsa violare prevăzută de art.6§1 din Convenție, reclamanții Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș au susținut că Consiliul Superior al

Magistraturii nu a fost independent și imparțial, că hotărârile nu s-au bazat pe nicio

dovadă și nici nu au fost motivate, că nu au putut participa la ședința susținută de

CSM și că procedurile în fața acestei autorități nu au fost contradictorii. Tot, în

temeiul acestui articol, reclamanții au susținut că judecătorii Curții Supreme de

Justiție, de asemenea, nu au fost independenți și imparțiali.

La caz, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că este justificată reexaminarea cauzei, or, în viziunea Colegiului sunt

prezente circumstanțe ce vizează încălcarea drepturilor fundamentale ale

reclamanților garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încălcare care constituie un viciu

fundamental comis de instanța de judecată la pronunțarea hotărârii judecătorești

contestate în prezenta cauză.

Pentru aceasta, Colegiu reține prevederile art.6§1 din CțEDO care

reglementează că, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil,

în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială,

instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu

18

caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a notat că, principiul conform căruia

Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci

concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil, cere ca nicio parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și

executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre

judecătorească.

Analizând circumstanțele cauzei și raționamentele expuse în cererea de

revizuire, urmează de accentuat faptul că Curtea Supremă de Justiție, în calitate de

primă instanță, a respins acțiunea reclamanților Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș, examinând-o doar în partea ce se referă la procedura de

emitere/adoptare a hotărârilor CSM contestate, respectiv nu a luat în considerare toate

argumentele ultimilor aduse în susținerea pozițiilor sale, iar în lipsa unui răspuns clar

și exhaustiv la argumentele invocate în cererile de chemare în judecată a

reclamanților, instanța de judecată a admis încălcarea art. 6§1 din Convenție.

De altfel, se constată că Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș nu

au beneficiat de o examinare corespunzătoare a acțiunilor lor în fața Curții Supreme

de Justiție, în condițiile în care avea deplina certitudine că activa în condiții de

legalitate, iar argumentele invocate fiind importante pentru rezultatul procesului și

necesitau un răspuns deplin și legal în hotărâre, pe când în prezentul litigiu, abținerea

instanței de a oferi un răspuns complet și explicit, fără ca reclamanții să cunoască

motivele acestei respingeri, a dus la încălcarea art. 6§1 din Convenție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție remarcă că nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la

judecarea cauzei într-un mod echitabil, garantat de art.6 din Convenție, care obligă

judecătorii naționali să-și motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părțile într-o stare de

incertitudine și a nu le crea impresia că nu au fost auzite.

Or, autoritățile naționale, la caz, Consiliul Superior al Magistraturii, nu au

asigurat o procedură echitabilă în acest litigiu, iar controlul judiciar subsecvent

efectuat de instanța națională de judecată, Curtea Supremă de Justiție, nu a înlăturat

aceste defecte, prin ce a fost încălcat principiul securității raporturilor juridice și

dreptul la un proces echitabil al reclamanților.

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene, art.6§1 din Convenție obligă

instanțele naționale să explice în mod corespunzător motivele pe care își bazează

deciziile lor. Întinderea obligației de a motiva o hotărâre variază în funcție de

caracterul deciziei și trebuie determinată, ținând cont de circumstanțele cauzei (Ruiz

Torija c. Spania, §29, 09 decembrie 1994). Totodată, deși art.6§1 din Convenție nu

obligă instanțele naționale să prezinte un răspuns detaliat la fiecare argument invocat

de către un justițiabil, obligația respectivă presupune, totuși, prezentarea unor replici

specifice și exprese la argumentele decisive pentru examinarea cauzei respective

(Ramos Nunes de Carvalho e Sa c. Portugalia nr.55391-13, §185, 06 noiembrie

2018).

Concomitent, revizuenții pretind încălcarea art.8 din Convenție, or, emiterea

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii le-a afectat integritatea morală,

precum și au avut un impact asupra dreptului la reputație profesională, la statutul

19

obținut conform Constituției Republicii Moldova, la dreptul de a munci și a fi

remunerați pentru munca depusă, inclusiv datorită pierderii locurilor de muncă, care

le asigurau unica sursă de venit pentru sine și familiilor lor.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că litigiile de muncă nu sunt, prin

natura lor, excluse din sfera noțiunii de „viață privată” în sensul articolului 8 din

Convenție.

În astfel de litigii, o concediere, o retrogradare, refuzul accesului la o profesie

sau alte măsuri la fel de nefavorabile pot avea repercusiuni negative asupra anumitor

aspecte tipice ale vieții private. Printre aceste aspecte se numără (i) „cercul intim” al

reclamantului, (ii) posibilitatea acestuia de a stabili și dezvolta relații cu alte persoane

și (iii) reputația sa socială și profesională (a se vedea Denisov c. Ucraina [MC],

nr.76639/11, 25 septembrie 2018).

Imperios prezentei cauzei sunt constatările CEDO în cauza Oleksandr Volkov c.

Ucraina nr.21722/11, din 09 ianuarie 2013, și anume că restricțiile impuse în

privința accesului la profesie afectează „viața privată” (a se vedea Sidabras și

Džiautas împotriva Lituaniei, nr.55480/00 și 59330/00, pct.47, CEDO 2004-VIII și

Bigaeva împotriva Greciei, nr.26713/05, pct.22-25, 28 mai 2009). În mod similar, s-a

constatat că eliberarea din funcție reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului la

respectarea vieții private (a se vedea Özpınar c. Turciei, nr.20999/04, pct. 43-48, 19

octombrie 2010). În cele din urmă, art.8 abordează chestiunile referitoare la protecția

onoarei și reputației, incluse în dreptul la respectarea vieții private (a se vedea Pfeifer

c. Austriei, nr.12556/03, pct.35, 15 noiembrie 2007 și A. c. Norvegiei, nr.28070/06,

pct.63 și 64, din 09 aprilie 2009). De asemenea, trebuie subliniat faptul că profesia

reclamantului poate fi un element de care trebuie să se țină seama, deoarece oferă un

indiciu cu privire la capacitatea acestuia de a prevedea consecințele juridice ale

acțiunilor sale (Versini-Campinchi și Crasnianski împotriva Franței, pct.55).

Astfel, Curtea a notat că eliberarea din funcția de judecător a reclamantului a

afectat o mare parte a relațiilor acestuia cu alte persoane, inclusiv relațiile de natură

profesională. De asemenea, a avut impact asupra „sferei private” a acestuia, deoarece

pierderea locului de muncă trebuie să fi avut consecințe semnificative asupra

bunăstării materiale a reclamantului și a familiei acestuia. În plus, motivul pentru

eliberarea din funcție a reclamantului, și anume încălcarea jurământului judecătoresc,

sugera faptul că reputația sa profesională fusese afectată. Prin urmare, Curtea a

conchis că eliberarea din funcție a reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea

de către acesta a dreptului la respectarea vieții private, în sensul art.8 din Convenție.

Trebuie de menționat faptul că litigiul ține de exercitarea activității profesionale

în cadrul căruia reclamanții, în calitate de magistrați, au contestat hotărârile emise de

autoritatea publică, la caz, de către Consiliul Superior al Magistraturii, care ar fi avut

repercusiuni negative asupra vieții lor private și profesionale.

Din cele relatate, Curtea Supremă de Justiție de asemenea constată că prin

excluderea reclamanților din corpul de magistrați, în lipsa cererii lor de demisie,

contrar prevederilor art.26 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului, prin ignorarea garanțiilor, ce au menirea să evite abuzurile, constituie

în sensul art.8 din Convenție o violare a drepturilor reclamanților, ingerință arbitrară

și inadmisibilă în dreptul la viața privată a lui Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș, incluzând și aspecte legate de relațiile profesionale, prin prisma

dezvoltării relațiilor cu semenii săi. Or, această ingerință (care nu a urmărit un scop

20

legitim și nu poate fi considerat necesară într-o societate democratică) a afectat

integritatea morală a reclamanților, inclusiv datorită pierderii locurilor de muncă, care

le asigurau unica sursă de venit pentru sine și familiilor lor.

Subsecvent, Colegiul mai reține că revizuenții Mihail Antonov, Aurelia Parpalac

și Grigore Druguș, invocând art.13 din Convenție, se plâng de lipsa unui remediu

intern efectiv pentru a-și apăra drepturile la un proces echitabil și dreptul la viața lor

privată și profesională garantate de art.6§1 și art.8 din Convenție.

Conform art.13 din Convenție, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv

unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care

au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Scopul art.13 este de a oferi un mijloc prin intermediul căruia justițiabilii pot

obține, la nivel național, reparație pentru încălcările drepturilor lor garantate de

Convenție, înainte de activarea mecanismului internațional de plângere în fața Curții

[Kudła împotriva Poloniei (MC), 2000, pct. 152].

Articolul 13 privește, așadar, în principiu, capete de cerere referitoare la

încălcarea materială a dispozițiilor Convenției. Enunțând în mod explicit obligația

statelor de a proteja drepturile omului în primul rând în propria ordine juridică, art.13

stabilește în beneficiul justițiabililor o garanție suplimentară pentru respectarea

efectivă a drepturilor în discuție (ibidem, pct. 152).

Aplicarea incompletă a garanțiilor de la art.13 ar afecta funcționarea caracterului

subsidiar al Curții în cadrul mecanismului Convenției, și, în general, ar face ca

sistemul de protecție a drepturilor omului creat prin Convenție să piardă din

eficacitate, atât pe plan național, cât și pe plan internațional [Kudła împotriva

Poloniei (MC), 2000, pct. 155]. Prin urmare, un control incomplet privind existența și

funcționarea căilor de atac interne ar slăbi și ar face iluzorii garanțiile de la art.13,

deși Convenția are ca scop protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii,

ci concrete și efective [Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), 2006, pct. 192].

Altfel zis, Curtea Europeană a statuat, având în vedere principiul conform căruia

Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci

concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului

securității raporturilor juridice cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie, doar cu scopul de a

obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

Având în vedere că Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș nu au

dispus de o cale de atac eficientă împotriva hotărârilor contestate ale Consiliului

Superior al Magistraturii, care ca efect au afectat drepturilor lor la respectarea vieții

private și profesionale, iar procedura în fața instanței naționale de judecată nu a

permis examinarea conținutului acestor „plângeri credibile”, referitor la legalitatea

emiterii acestora, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că a avut loc violarea drepturilor reclamanților

garantate de art.13 din CțEDO.

Dat fiind cele constatate, instanța de revizuire remarcă că Mihail Antonov,

Aurelia Parpalac și Grigore Druguș urmează a fi readuși la situația anterioară violării

drepturilor garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din CțEDO, cu pierderea calității de

victime.

21

Conjunctura circumstanțelor descrise supra, precum și faptul inițierii unei

proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspecte redate în prezenta cerere

de revizuire, impune admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 26 februarie

2015 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării cauzei în fond în instanța

de judecată competentă Curtea de Apel Chișinău.

Or, potrivit art.191 alin.(3) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al

Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în

contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Totodată, conform art.11 alin.(3) și (4) din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu

privire la Agentul guvernamental, procedura de soluționare amiabilă este

confidențială și se încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența

Curții Europene ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau

reprezentantul acestuia. Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele

fiecărei cauze în parte și sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte

autorități cărora li se atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul

guvernamental și reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea

acestuia de către Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă.

Din conținutul acestor prevederi legale rezultă că condițiile de reparare a

prejudiciului cauzat petiționarilor prin hotărârea judecătorească, prin care s-a încălcat

un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, pot fi negociate de către părți. Or, repararea prejudiciului

cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat un drept prevăzut de

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea/revocarea (anularea)

acesteia și apoi prin acordarea unei compensații pecuniare. Aceasta, deoarece

hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat din

care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra

subiectului în cauză.

La acest capitol, instanța de revizuire accentuează că revizuenții Mihail

Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș și nici Agentul guvernamental nu au

prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe, pentru a fi

adjudecate în beneficiul victimelor încălcării.

Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile

urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art.11 din

Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de

revizuenții Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și Grigore Druguș se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a constata încălcarea drepturilor lui Mihail Antonov, Aurelia

Parpalac și Grigore Druguș garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de a

admite cererea de revizuire, de a casa integral hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții

22

Supreme de Justiție, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, conform competenței, la

Curtea de Apel Chișinău, pentru rejudecarea acestei în fond.

În conformitate cu art.195, art.191 alin.(3) și 230 din Codul administrativ, în

coroborare cu art.449 lit.g), art.452 și art.453 alin.(1) lit.b) și alin.(6) din Codul de

procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea de revizuire depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș.

Se constată încălcarea drepturilor lui Mihail Antonov, Aurelia Parpalac și

Grigore Druguș garantate de art.6§1, art.8 și art.13 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Se casează integral hotărârea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae Nogai împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr.732/24 din 17

septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel

Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”;

la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor

Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de

Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale

judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de

Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota Informativă a

Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii

Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”; la

cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia Parpalac

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire anularea hotărârii

nr.1052/35 din 30 decembrie 204 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției

Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului

Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”.

Se transmite cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Antonov, Aurelia Parpalac, Grigore Druguș și Nicolae

Nogai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.732/24 din 17 septembrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale judecătorilor

Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de

Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr.782/26 din 07 octombrie 2014 „Cu privire la cererile de transfer ale

judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe judecătorești, în legătură cu

23

lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Antonov și Aurelia Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la anularea hotărârii nr.828/27 din 14 octombrie 2014 „Cu privire la

cererile de transfer ale judecătorilor Curții de Apel Bender la alte instanțe

judecătorești, în legătură cu lichidarea Curții de Apel Bender”; la cererea de chemare

în judecată depusă de Grigore Druguș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la anularea hotărârii nr.1052/35 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la Nota

Informativă a Inspecției Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a

propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor

judecători”; la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Antonov și Aurelia

Parpalac împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire anularea hotărârii

nr.1052/35 din 30 decembrie 204 „Cu privire la Nota Informativă a Inspecției

Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii Consiliului

Superior al Magistraturii de numire prin transfer a unor judecători”, spre rejudecare în

fond, conform competenței, la Curtea de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

24