2ac-37/21 — anularea partiala a actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-37/21

Î N C H E I E R E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând cererea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanță egală în grad,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de către Sergiu Furdui împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea parțială a actului administrativ, restabilirea și asigurarea dreptului la

reputație profesională și a dreptului la promovare în funcție prevăzut de art.123

alin.(1) din Constituție și art.14 alin.(1) din Legea cu privire la statutul judecătorului

încălcat prin actul administrativ,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2020, Sergiu Furdui a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr.262/22 din 22 septembrie 2020 în partea ce-l vizează, anularea hotărârii nr.262/22

din 22 septembrie 2020 în partea ce se referă la anunțarea concursului pentru

suplinirea a 4 (patru) posturi vacante de judecător al Curții Supreme de Justiție,

restabilirea și asigurarea dreptului la reputație profesională și a dreptului la

promovare în funcție prevăzut de art.123 alin.(1) din Constituție și art.14 alin.(1) din

Legea cu privire la statutul judecătorului încălcat prin hotărârea menționată.

La 26 ianuarie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea de

Apel Chișinău, cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei la altă instanță egală în

grad cu Curtea de Apel Chișinău.

Întru argumentarea cererii a invocat că reclamantul Sergiu Furdui, care a înaintat

prezenta acțiune, activează în prezent în funcția de judecător la Curtea de Apel

Chișinău, fiind numit în funcția dată, prin transfer, prin Decretul Președintelui

Republicii Moldova nr. 448-VII din 28 decembrie 2012.

S-a menționat că în circumstanțele expuse există temeiuri de strămutare a

prezentei cauze la o altă instanță de același grad, or, nepărtinirea judecătorilor Curții

de Apel Chișinău care examinează cauza ar putea fi știrbită de calitatea participanților

la proces, în special al reclamantului Sergiu Furdui, care ar putea influența direct

1

și/sau indirect votul exprimat la adoptarea unei eventuale hotărâri, datorită funcției pe

care o exercită și a relațiilor de colegialitate.

Examinând temeiurile invocate de către Consiliul Superior al Magistraturii

privind existența presupuselor circumstanțe ce ar afecta imparțialitatea judecătorilor

Curții de Apel Chișinău și ar genera necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță

egală în grad, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și necesitatea respingerii cererii de

strămutare a cauzei, din motivele ce urmează.

În corespundere cu dispozițiile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de Apel

Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al

Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența

sa prin Codul electoral.

Articolul 198 din Codul administrativ enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile

strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.

Astfel, în temeiul normei date, instanța ierarhic superioară decide, printr-o

încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la

o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre:

a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din

alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide ca fiind neîntemeiat și lipsit de suport argumentul Consiliului

Superior al Magistraturii precum că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel

Chișinău ar putea fi știrbită de calitatea reclamantului, care activează în funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău. Or, prin prisma normei imperative de la art.

198, alin. (3), lit. a) din Codul administrativ, dosarul poate fi strămutat la o altă

instanță egală în grad dacă este imposibilă formarea unui complet de judecată care să

examineze cauza, din motivul recuzării sau abținerii unuia sau mai multor judecători.

La acest capitol, Colegiul consideră oportun de a învedera că conform art. 2.5

din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe

care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui

observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece

imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără

următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă

cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante

pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost

audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei

sale are un interes economic în rezultatul procesului.

2

Pentru a se pronunța asupra netemeiniciei cererii de strămutare, Colegiul

opinează imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a

Curții Europene a Drepturilor Omului.

De remarcat este că, în jurisprudența sa constată, Curtea face distincție între o

abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și

Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui

că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și

Wettstein v. Switzerland).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Una din garanțiile de imparțialitate este publicitatea atât a procesului de

constituire a completelor de judecată, care este plasată pe pagina web a Curții de Apel

Chișinău, cât și a desfășurării procesului de judecată, cu respectarea drepturilor unui

proces echitabil, inter alia dreptul de a recuza judecători sau după caz de a se abține

de la judecată.

În speță, însă, participanții la proces nu au recuzat vreun judecător care participă

la examinarea prezentei cauze. Iar, judecătorii care au constatat existența

circumstanțelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea acestora la examinarea cauzei au

declarat abținere de la judecarea acesteia.

În această ordine de idei, motivele formulate și invocate de către Consiliul

Superior al Magistraturii întru susținerea cererii de strămutare a cauzei nu pot fi

încadrate în niciun temei prevăzut la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, fapt ce

impune necesitatea respingerii cererii, ca fiind neîntemeiată.

Subsecvent, Colegiul remarcă alt motiv de netemeinicie a cererii cu privire la

strămutarea cauzei, care rezultă din prevederile imperative ale art. 191 alin. (3) din

Codul administrativ.

În acest sens urmează a fi reiterat că revendicările formulate în prezenta acțiune

sunt înaintate primordial împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și rezidă din

activitatea administrativă a acestuia.

Respectiv, prin prisma art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de Apel

Chișinău deține competență exclusivă, care nu poate fi transmisă altor instanțe, la

3

soluționarea în primă instanță a cauzelor în contencios administrativ înaintate

împotriva acțiunilor Consiliului Superior al Magistraturii.

La acest aspect sunt imperioase și prevederile art. 197 din Codul administrativ,

care garantează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către

instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite

de lege.

Drept urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție învederează că nu este în drept de a substitui voința imperativă a

legislatorului, materializată în conținutul normelor de procedură administrativă, în

vederea satisfacerii unei cereri lipsite de temeinicie, din motivul înțelegerii greșite de

către solicitant a prevederilor legale.

Din considerentele expuse supra și întru respectarea unui proces echitabil

înfăptuit de către un tribunal învestit de lege, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia respingerii cererii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191, alin. (3), art. 197, art. 198. alin. (3) și art. 230 din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei de

contencios administrativ, la acțiunea înaintată de către Sergiu Furdui împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea parțială a actului

administrativ, restabilirea și asigurarea dreptului la reputație profesională și a

dreptului la promovare în funcție prevăzut de art.123 alin.(1) din Constituție și art.14

alin.(1) din Legea cu privire la statutul judecătorului încălcat prin actul administrativ.

Cauza de contencios administrativ intentată de către Sergiu Furdui împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea parțială a actului

administrativ, restabilirea și asigurarea dreptului la reputație profesională și a

dreptului la promovare în funcție prevăzut de art.123 alin.(1) din Constituție și art.14

alin.(1) din Legea cu privire la statutul judecătorului încălcat prin actul administrativ,

se restituie Curții de Apel Chișinău, care este competentă să examineze în prima

instanță prezenta acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4