3ra-1220/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1220/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1220/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Rodica Scupoi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Florești privind anularea actului administrativ individual defavorabil

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 31 iulie 2020, Rodica Scupoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești

solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești

nr. 27/2020/21506 din 28 mai 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

recunoască vechimea în muncă în perioada 02.06.1997 – 18.10.2000, cu avantajul

1:1,5, ce constituie 05 ani, 00 luni, 23 zile, obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să stabilească pensia din momentul depunerii cererii la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Florești.

În motivarea acțiunii Rodica Scupoi a indicat că, la 14 mai 2020 s-a adresat către

CTAS Florești cu cerere în vederea obținerii pensiei pentru vechimea în serviciu care

constituie 24 de ani și 6 luni, iar la 01 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a

recepționat decizia CTAS Florești nr. 27/2020/21506 din 28 mai 2020, prin care i s-a

refuzat în stabilirea pensiei din motivul neîntrunirii vechimii în serviciu de cel puțin

24 ani și 6 luni, cu mențiunea că, perioada 02.06.1997 - 18.10.2000, nu poate fi

calculată cu înlesniri 1:1,5, dar urmează a fi calculată cu coeficientul 1:0, prin urmare,

1

în opinia CTAS Florești, vechimea calendaristică în serviciu în cadrul MAI la data de

30 martie 2020 constituie 22 ani 9 luni 28 zile.

Nefiind de acord cu decizia CTAS Florești nr. 27/2020/21506 din 28 mai 2020 și

ținând cont de prevederile art. 168 din Codul administrativ, s-a adresat Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu cerere prin care a solicitat de a verifica acțiunile de respingere

a cererii de stabilire a pensiei, cererea fiind înregistrată cu nr. S-1225/20 la 18 iunie

2020.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1225/20 din 17 iulie

2020, cererea prealabilă a fost respinsă pe motiv că nu întrunește condițiile necesare

stabilirii pensiei pentru vechime în muncă în temeiul art. 13 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din

23.06.1993.

Reclamanta consideră ilegală decizia CTAS Florești nr. 27/2020/21506 din 28 mai

2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1225/20 din 17 iulie 2020.

Reclamanta a menționat că, conform certificatului nr. 34/32-3331 din 02 aprilie

2020, emis de către IP Florești, vechimea în muncă la data concedierii 30 martie 2020,

constituia 24 ani, 6 luni, fapt care îi permite să beneficieze de pensie pentru vechime în

serviciu de cel puțin 24 ani și 6 luni.

Potrivit certificatului nr. 34/32-3331 din 02 aprilie 2020, eliberat de către

IP Florești și certificatului nr. 273 din 10 martie 2020, eliberat de Direcția regională

Centru a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

precum și certificatul nr. 436 din 06 martie 2020, eliberat de Direcția regională Nord a

Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, se confirmă

vechimea în muncă cu avantaje de 1:1,5 pentru perioada 02.06.1997 - 18.10.2000.

A solicitat reclamanta, anularea deciziei CTAS Florești nr. 27/2020/21506 din

28 mai 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recunoască vechimea

în muncă pentru perioada 02.06.1997 - 18.10.2000, cu avantajul 1:1,5, ce constituie

05 ani, 00 luni, 23 zile, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească

pensia din momentul depunerii cererii la CTAS Florești.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Scupoi împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești privind

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

S-au declarat ilegale, decizia CTAS Florești nr. 27/2020/21506 din 28 mai 2020

privind refuzul în stabilirea pensiei conform Certificatului eliberat de IP Florești

nr. 34/38-3331 din 02 aprilie 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. S-1225/20 din 17 iulie 2020, privind respingerea cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recunoască vechimea în muncă

a reclamantei Rodica Scupoi pentru perioada 02.06.1997 - 18.10.2000, cu avantajul

1:1,5, ce constituie 05 ani, 00 luni, 23 zile.

2

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească pensia reclamantei

Rodica Scupoi de la data depunerii cererii, luând în calcul certificatul eliberat de

IP Florești nr. 34/38-3331 din 02 aprilie 2020 (f.d.71-77).

Conform avizului de recepție anexat, se constată că Casa Națională de Asigurări

Sociale la 29 octombrie 2020 a recepționat hotărârea motivată (f.d.81).

La 18 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând casarea integrală a hotărârii contestate, rejudecarea cauzei și emiterea unei

decizii prin care să fie respinsă acțiunea (f.d.82-86).

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.108, 109-118).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, ordinul MAI nr. 148 din

06 iulie 1999 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, în funcții a trupelor de carabinieri, activitatea acestora

în perioada anilor 1992 - 2001, ținea de organizarea și executarea serviciului privind

paza, supravegherea și escortarea condamnaților (Unitatea Militară 1002, a

Inspectoratului General de Carabinieri al MAI), cu modificările operate prin ordinul

MAI nr. 388 din 27 octombrie 2005, este un act administrativ normativ valabil, care

produce efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat corespunzător, iar simplul

dezacord formal al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu actul administrativ

normativ menționat, în opinia instanței, nu prezintă un temei pentru respingerea cererii

de chemare în judecată.

În acest sens, instanța de apel a considerat relevante prevederile Legii nr. 1302 din

24.07.1997, pentru modificarea art. 33 din Legea cu privire la sistemul penitenciar,

potrivit cărora art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036-XIII din 17.12.1996 cu privire la

sistemul penitenciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 15, art. 154)

se modifică și va avea următorul cuprins, prevederile art. 29 alin. (3) din prezenta lege

se aplică pentru întreaga perioadă de serviciu a persoanelor din trupele și corpul de

comandă, înregistrate, la data adoptării prezentei legi, în statele sistemului penitenciar

și ale sistemului organelor de interne, precum și a persoanelor din trupele și corpul de

comandă pensionate anterior din organele afacerilor interne pentru limita de vârstă în

serviciu, din motive de boală, la îndeplinirea condițiilor de vechime în muncă și în

legătură cu reducerile de personal.

Conform art. 40 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 1036/1996, Guvernul până la sfârșitul

anului 2001, va realiza transmiterea, în etape, de la trupele de carabinieri ale

Ministerului Afacerilor Interne către Departamentul instituțiilor penitenciare a

următoarelor funcții: a) de supraveghere a condamnaților – în termenul stabilit de

Guvern; b) de escortare și transferare sub escortă a condamnaților și persoanelor

arestate – până la 31.12.1998; c) de pază a instituțiilor sistemului penitenciar și a

obiectelor acestora-până la 31.12.2001. (2) Prevederile art. 33 alin. (2) din prezenta lege

se aplică pentru întreaga perioadă de serviciu a persoanelor din trupele și corpul de

comandă, înregistrate, la data adoptării prezentei legi, în statele sistemului penitenciar

3

și ale sistemului organelor de interne, precum și a persoanelor din trupele și corpul de

comandă pensionate anterior din organele afacerilor interne pentru limita de vârstă în

serviciu, din motive de boală, la îndeplinirea condițiilor de vechime în muncă și în

legătură cu reducerile de personal.

Conform art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993,

sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc

pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Aceeași regulă este consacrată și în art. 35 alin. (2) din Legea privind pensiile de

asigurări sociale de stat, potrivit căruia pensia neplătită la timp din vina organului de

asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia se achită fără niciun fel de limite în

termen.

Prim urmare instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată constatarea instanței de

fond precum că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești, urma să-i stabilească

reclamantei Rodica Scupoi pensia începând cu 30 martie 2020, data emiterii ordinului

de concediere.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a aplicat normele

de drept, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 13 august 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.128), Casa Națională

de Asigurări Sociale, a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 25 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea

unei decizii noi (f.d.123-127).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale și-a manifestat

dezacordul cu soluția instanțelor de judecată, invocând că, obiectul litigiului din

prezenta cauză ține de calculul vechimii în muncă pentru perioada de activitate a

reclamantei în calitate de instructor sanitar în cadrul unității militare 1002 a DTC al

MAI.

Recurentul a menționat că poziția instanței de apel precum că la momentul

eliberării din serviciu reclamanta are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru

activitatea în funcția de instructor sanitar în compania 3 din cadrul unității militare 1002

a DTC al MAI conform certificatului emis de Inspectoratului de Poliție Florești

nr. 34/38-3331 din 02.04.2020 eliberat în baza Ordinului nr. 148/1999 emis de MAI

„Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii

de funcționari publici cu statut special și militari, din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, în funcții a trupelor de carabinieri, activitatea cărora în perioada anilor 1992 -

2001, ținea de organizarea și executarea serviciului privind paza, supravegherea și

escortarea condamnaților (Unitatea Militară 1002, a Inspectoratului General de

Carabinieri al MAI), este nemotivată.

În primul rând, certificatul emis de Inspectoratului de Poliție Florești

nr. 34/38-3331 din 02 aprilie 2020 este nul din oficiu din motiv că actul normativ în

baza căruia a fost întocmit (Ordinul nr. 148/1999 emis de MAI) depășește prevederile

4

actului normativ în temeiul căruia a fost emis. Respectiv și actele emise în baza acestuia

urmează a fi considerate nule din oficiu.

Articolul 18 din Legea nr. 1544 din 23.06.1993 prevede expres care perioade

urmează să se ia în calcul la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, astfel reiese că

în norma invocată supra, normă invocată și de instanța de apel în motivarea deciziei,

nu se regăsesc prevederi ce țin de acordarea înlesnirilor de o lună și jumătate vechime

în muncă pentru o lună de serviciu pentru activitatea în cadrul unității militare 1002 a

DTC al MAI.

Totodată, aspectele ce țin de acordarea înlesnirilor la calculul vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă sunt prevăzute expres în pct. 8 din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, act normativ ce a fost elaborat și aprobat

în vederea aplicării Legii nr. 1544 din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Potrivit pct. 8 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri, o lună și jumătate vechime

în muncă pentru o lună de serviciu: în aviație la desfășurarea activității de zbor (cu

excepția tipurilor de aviație, indicate în subpunctul “b” al prezentului punct) - în condiții

stabilite de Ministerul Apărării; în toate funcțiile și specialitățile de scafandru - în

condiții stabilite de Ministerul Apărării; în funcții legate de efectuarea sistematică a

salturilor cu parașuta - în condiții stabilite de Ministerul Apărării, în toate funcțiile

deținute în subdiviziunile cu destinație specială ale Serviciului de Informații și

Securitate al Republicii Moldova, Departamentului Trupelor de Grăniceri, Poliției de

Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Protecție și Pază de Stat - în

condiții stabilite, respectiv, de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Poliției de Frontieră,

Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Protecție și Pază de Stat; la pichetele de

grăniceri, posturi, comenduiri, punctele de trecere simplificată a frontierei de stat a

persoanelor și mijloacelor de transport, secțiile de legalizare a documentelor pasagerilor

și mijloacelor de transport ce pleacă peste hotare ale trupelor de grăniceri, secțiile de

control al frontierei și sectoarele Poliției de Frontieră; timpul executării serviciului în

subdiviziunile de poliție dislocate în municipiul Bender și raionul Dubăsari pe perioada

regimului de securitate în zona conflictului armat.

În această ordine de idei, norma citată prevede expres căror colaboratori urmează

să acorde înlesniri de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

respectiv, activitatea în calitate de instructor sanitar în compania nr. 3, în cadrul unității

militare 1002 a DTC al MAI nicidecum nu poate fi raportată la activitățile enumerate

în norma invocată.

Recurentul a menționat că prevederile actelor normative ale administrației publice

centrale de specialitate se aplică numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de

5

actul normativ de nivel superior pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin

prevederilor respective.

În acest context, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 148/1999, aprobat în

conformitate cu prevederile Legii nr. 1036/1996 (în vigoare până la data de

16.05.2018), urmează de apreciat critic, deoarece ordinul nominalizat depășește

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis. Respectiv și actele emise în

baza acestuia urmează a fi considerate nule din oficiu.

Recurentul consideră că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material

și prin urmare solicită instanței de recurs admiterea cererii de recurs în sensul formulat,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi prin care cererea

de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiat.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 mai 2021.

Instanța de recurs constată că la materialele cauzei lipsesc informații privind

notificarea părților a dispozitivului deciziei contestate, iar potrivit avizului de recepție

DS8001924973AS (f.d.121), se constată că la 16 iulie 2021, Casa Națională de

Asigurări Sociale a recepționat decizia motivată.

La 13 august 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.128), Casa Națională

de Asigurări Sociale, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei

decizii noi (f.d.123-127). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus

cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 22 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.134).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

6

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

7

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

8