3ra-1254/21 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, recalcularea pensiei ca urmare a reangajarii in serviciu, stabilirea repetata a marimii pensiei

3ra-1254/21 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, recalcularea pensiei ca urmare a reangajarii in serviciu, stabilirea repetata a marimii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1254/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Secrieru, V.Buhnaci, A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Pozdneacov,

reprezentat de avocatul Lilia Berladean,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Alexandru

Pozdneacov împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești și Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată

hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost

pronunțată o decizie nouă, de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 22 mai 2020 Alexandru Pozdneacov a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Florești și Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 24 ianuarie 2020 a

depus în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești cerere cu privire la

recalcularea pensiei, însă prin decizia nr. 27/2020/656 din 31 ianuarie 2020,

recepționată la data de 6 februarie 2020, aceasta a fost respinsă, pe motiv că legea

nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie, după o reangajare în serviciu, or,

dreptul la pensie apare o singură dată.

Nefiind de acord cu decizia enunțată și întru respectarea procedurii prealabile,

la data de 10 februarie 2020, reclamantul a contestat-o la Casa Națională de

Asigurări Sociale, însă prin răspunsul nr. P-365/20 din 11 martie 2020, i-a fost

comunicat că nu există temei legal de anulare a deciziei contestate. Totodată, a fost

menționat că reclamantul este deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă

stabilită în conformitate cu prevederile art. 61 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 și

1

temei de drept pentru recalculare a pensiei din venitul realizat după stabilirea pensiei

nu există.

În opinia sa, actele administrative vizate sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece

dreptul la recalcularea pensiei odată cu anexarea în acest sens a actelor suplimentare

și anume a certificatului nr. 34/38- 880 din 24 ianuarie 2020 și a certificatului nr. 3

din 16 decembrie 2019 este garantat de art. 47 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova și de art. 1 protocolul nr. 1 al Convenției Europene al Dreptului Omului și

a Libertăților Fundamentale.

Conform reclamantului, reangajarea în organele afacerilor interne după

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă pentru perioada de la 4 martie 2016 până

la 16 septembrie 2019, precum și modificarea drepturilor salariale pentru această

perioadă, achitarea cotelor de asigurare socială, au constituit circumstanțe noi care

implică recalcularea pensiei stabilite anterior, cu mărirea acesteia.

În contextul celor menționate, a menționat că potrivit art. 51 alin. (2) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor pentru

militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și pentru familiile acestora se

efectuează de la data de l a lunii, următoare celei care au survenit circumstanțele ce

cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de

dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni

trecute.

Prin urmare, dânsul este în drept de a solicita recalcularea pensiei stabilită

anterior, cu includerea în vechimea în muncă a perioadei de la 4 martie 2016 până

la 16 septembrie 2019.

Totodată, conform art. 13 și 14 ale Legii privind asigurarea cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor

interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarii care satisfac serviciul prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, care au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici,

din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele

afacerilor interne (art. 13, lit. b), c) și d) pentru vechime totală în muncă de 25 de ani

- 50 procente și pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 25 de ani - 1

procent din suma respectivă a soldei sau a salariului, dar în total nu mai mult de 75

procente din aceste sume.

În contextul celor expuse, pârâții ilegal i-au respins solicitarea, deoarece în

textul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele afacerilor interne și din cadrul Inspectorului General de Carabinieri nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 nu se regăsesc careva prevederi care ar indica asupra

faptului că pensia persoanelor din corpul de comandă și din trupelor organelor

afacerilor interne, se stabilește doar o singură dată, aceasta fiind o interpretare

nejustificată, eronată și lipsită de temei legal.

Din considerentul că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești a acționat

ilegal, refuzându-i la reexaminarea pensiei în situația când a fost prezentat un act ce

confirmă circumstanțe noi ce-i acordă reclamantului dreptul la majorarea pensiei

2

(certificatul nr. 34/31-880 din 24 ianuarie 2020) și având în vedere netemeinicia

actelor administrative contestate, care au fost emise cu interpretarea extensiv-

defavorabilă a prevederilor legislației, Alexandru Pozdneacov a depus prezenta

acțiune, solicitând anularea deciziei nr. 27/2020/656 din 31 ianuarie 2020 a Casei

Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Florești) privind refuzul recalculării

pensiei pentru vechime în muncă și actul administrativ nr. P-365/20 din 11 martie

2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă cu

obligarea pârâtei să emită un act administrativ favorabil.

Prin hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Alexandru Pozdneacov a fost admisă, fiind anulată decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Florești) nr. 27/2020/656 din 31

ianuarie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a

reclamantului Alexandru Pozdneacov și actul administrativ nr. P-365/20 din 11

martie 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil privind recalcularea pensiei reclamantului Alexandru

Pozdneacov cu includerea perioadei de la 4 martie 2016 până la 16 septembrie 2019

în vechimea în muncă, cu recalcularea pensiei începând cu data eliberării din funcție

- 16 septembrie 2019, în baza certificatului nr. 34/38-880 din 24 ianuarie 2020

eliberat de Inspectoratul de poliție Florești.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 12 martie 2021 Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, care ulterior la data de 29

aprilie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii contestate cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din 15

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o decizie

nouă, de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că dreptul la pensie pentru

vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul

de recalculare, în condițiile legii.

Ca urmare, deși reclamantul Alexandru Pozdneacov în acțiune a solicitat

recalcularea unei noi pensii în condițiile art. 13 și art. 14 al Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, instanța de apel a reținut că,

pensiile stabilite în baza Legii respective, pot fi recalculate doar în temeiul art. 61

din Legea vizată.

În speță, normele invocate de reclamantul/intimat Alexandru Pozdneacov în

acțiune ca temei de recalculare a noi pensii pentru vechime în muncă se referă la

condițiile de stabilire a pensiei și mărimea pensiilor la eliberarea inițială din serviciu.

În cauza dată însă, reclamantul a solicitat stabilirea repetată a mărimii pensiei pentru

vechimea în muncă în legătură cu reangajarea acestuia în serviciu.

Respectiv, din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu se deduce dreptul

persoanelor la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați

și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, or, în caz contrar, ar reieși că subiecții

3

menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale

pensiei.

Cu referire la pretențiile reclamantului, instanța de apel a notat că, acesta putea

pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de

dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-

au constatat, reclamantul/intimat a pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de

care beneficiază din 8 septembrie 2014.

Concluzia enunțată derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensie, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a aceiași

categorie de pensie.

Având în vedere cele menționate și ținând cont de faptul că motiv pentru

anularea refuzului autorității publice și obligarea la recalcularea pensiei, în speță, nu

a fost constatat, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale, a casării hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, de respingere a acțiunii reclamantului.

La data de 13 octombrie 2021 Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul

Lilia Berladean a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 septembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 9 noiembrie 2021 a prezentat motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie

obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului, reprezentanta recurentului a invocat dezacordul cu

actul judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat și ilegal prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost

constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei.

În acest context, Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia

Berladean a invocat motivele de drept și de fapt invocate în cererea prelabilă și

acțiunea în contencios administrativ anexate la dosar, subliniind repetat că nu poate

fi acceptată poziția organului de asigurări sociale precum că nu este posibilă

recalcularea pensiei deja stabilite, or, reangajarea recurentului în Ministerul

Afacerilor Interne în periaoda 4 martie 2016 – 16 septembrie 2019, după stabilirea

pensiei pentru vechimea în muncă denotă circumstanțe care cauzează modificarea

mărimii pensiei și, respectiv generează recalcularea acesteia.

Prin urmare, recurentul consideră că la momentul ultimei concedieri are dreptul

în conformitate cu art. 61 alin. (1) din legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 la recalcularea

pensiei stabilite anterior în temeiul documentelor prezentate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 septembrie

2021 (f.d.84-85), fiind notificată reprezentantei recurentului Alexandru Pozdneacov,

4

avocatul Lilia Berladean în data de 8 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.102). Astfel, depunerea

recursului nemotivat la data de 13 octombrie 2021 (f.d.99) cât și motivarea acestuia

prezentată la data de 9 noiembrie 2021 (f.d.104) sunt în termen.

Intimata Casa Națională de Asigurări Sociale fiind notificată privitor la

depunerea recursului, până la examinarea admisibilității acestuia, nu a depus

referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Pozdneacov,

reprezentat de avocatul Lilia Berladean, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

5

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul

Lilia Berladean.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia

Berladean, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

6