3ra-1254/21 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, recalcularea pensiei ca urmare a reangajarii in serviciu, stabilirea repetata a marimii pensiei

Dosarul nr. 3ra-1254/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Secrieru, V.Buhnaci, A.Minciuna) Î N C H E I E R E 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia Berladean, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Alexandru Pozdneacov împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești și Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o decizie nouă, de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 22 mai 2020 Alexandru Pozdneacov a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești și Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 24 ianuarie 2020 a depus în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești cerere cu privire la recalcularea pensiei, însă prin decizia nr. 27/2020/656 din 31 ianuarie 2020, recepționată la data de 6 februarie 2020, aceasta a fost respinsă, pe motiv că legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie, după o reangajare în serviciu, or, dreptul la pensie apare o singură dată. Nefiind de acord cu decizia enunțată și întru respectarea procedurii prealabile, la data de 10 februarie 2020, reclamantul a contestat-o la Casa Națională de Asigurări Sociale, însă prin răspunsul nr. P-365/20 din 11 martie 2020, i-a fost comunicat că nu există temei legal de anulare a deciziei contestate.

Totodată, a fost menționat că reclamantul este deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită în conformitate cu prevederile art. 61 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 și 1 temei de drept pentru recalculare a pensiei din venitul realizat după stabilirea pensiei nu există. În opinia sa, actele administrative vizate sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece dreptul la recalcularea pensiei odată cu anexarea în acest sens a actelor suplimentare și anume a certificatului nr. 34/38- 880 din 24 ianuarie 2020 și a certificatului nr. 3 din 16 decembrie 2019 este garantat de art. 47 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova și de art. 1 protocolul nr. 1 al Convenției Europene al Dreptului Omului și a Libertăților Fundamentale.

Conform reclamantului, reangajarea în organele afacerilor interne după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă pentru perioada de la 4 martie 2016 până la 16 septembrie 2019, precum și modificarea drepturilor salariale pentru această perioadă, achitarea cotelor de asigurare socială, au constituit circumstanțe noi care implică recalcularea pensiei stabilite anterior, cu mărirea acesteia. În contextul celor menționate, a menționat că potrivit art. 51 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și pentru familiile acestora se efectuează de la data de l a lunii, următoare celei care au survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei.

Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.

Prin urmare, dânsul este în drept de a solicita recalcularea pensiei stabilită anterior, cu includerea în vechimea în muncă a perioadei de la 4 martie 2016 până la 16 septembrie 2019. Totodată, conform art. 13 și 14 ale Legii privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarii care satisfac serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne (art. 13, lit. b), c) și d) pentru vechime totală în muncă de 25 de ani - 50 procente și pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 25 de ani - 1 procent din suma respectivă a soldei sau a salariului, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

În contextul celor expuse, pârâții ilegal i-au respins solicitarea, deoarece în textul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor interne și din cadrul Inspectorului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu se regăsesc careva prevederi care ar indica asupra faptului că pensia persoanelor din corpul de comandă și din trupelor organelor afacerilor interne, se stabilește doar o singură dată, aceasta fiind o interpretare nejustificată, eronată și lipsită de temei legal.

Din considerentul că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești a acționat ilegal, refuzându-i la reexaminarea pensiei în situația când a fost prezentat un act ce confirmă circumstanțe noi ce-i acordă reclamantului dreptul la majorarea pensiei 2 (certificatul nr. 34/31-880 din 24 ianuarie 2020) și având în vedere netemeinicia actelor administrative contestate, care au fost emise cu interpretarea extensiv- defavorabilă a prevederilor legislației, Alexandru Pozdneacov a depus prezenta acțiune, solicitând anularea deciziei nr. 27/2020/656 din 31 ianuarie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Florești) privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă și actul administrativ nr. P-365/20 din 11 martie 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă cu obligarea pârâtei să emită un act administrativ favorabil.

Prin hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Alexandru Pozdneacov a fost admisă, fiind anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Florești) nr. 27/2020/656 din 31 ianuarie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a reclamantului Alexandru Pozdneacov și actul administrativ nr. P-365/20 din 11 martie 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei reclamantului Alexandru Pozdneacov cu includerea perioadei de la 4 martie 2016 până la 16 septembrie 2019 în vechimea în muncă, cu recalcularea pensiei începând cu data eliberării din funcție - 16 septembrie 2019, în baza certificatului nr. 34/38-880 din 24 ianuarie 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție Florești.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 12 martie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, care ulterior la data de 29 aprilie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii. Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o decizie nouă, de respingere a acțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare, în condițiile legii.

Ca urmare, deși reclamantul Alexandru Pozdneacov în acțiune a solicitat recalcularea unei noi pensii în condițiile art. 13 și art. 14 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, instanța de apel a reținut că, pensiile stabilite în baza Legii respective, pot fi recalculate doar în temeiul art. 61 din Legea vizată. În speță, normele invocate de reclamantul/intimat Alexandru Pozdneacov în acțiune ca temei de recalculare a noi pensii pentru vechime în muncă se referă la condițiile de stabilire a pensiei și mărimea pensiilor la eliberarea inițială din serviciu. În cauza dată însă, reclamantul a solicitat stabilirea repetată a mărimii pensiei pentru vechimea în muncă în legătură cu reangajarea acestuia în serviciu.

Respectiv, din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu se deduce dreptul persoanelor la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, or, în caz contrar, ar reieși că subiecții 3 menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei. Cu referire la pretențiile reclamantului, instanța de apel a notat că, acesta putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s- au constatat, reclamantul/intimat a pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 8 septembrie 2014. Concluzia enunțată derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a aceiași categorie de pensie.

Având în vedere cele menționate și ținând cont de faptul că motiv pentru anularea refuzului autorității publice și obligarea la recalcularea pensiei, în speță, nu a fost constatat, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a casării hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de respingere a acțiunii reclamantului. La data de 13 octombrie 2021 Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia Berladean a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 9 noiembrie 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului, reprezentanta recurentului a invocat dezacordul cu actul judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat și ilegal prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. În acest context, Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia Berladean a invocat motivele de drept și de fapt invocate în cererea prelabilă și acțiunea în contencios administrativ anexate la dosar, subliniind repetat că nu poate fi acceptată poziția organului de asigurări sociale precum că nu este posibilă recalcularea pensiei deja stabilite, or, reangajarea recurentului în Ministerul Afacerilor Interne în periaoda 4 martie 2016 – 16 septembrie 2019, după stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă denotă circumstanțe care cauzează modificarea mărimii pensiei și, respectiv generează recalcularea acesteia.

Prin urmare, recurentul consideră că la momentul ultimei concedieri are dreptul în conformitate cu art. 61 alin. (1) din legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 la recalcularea pensiei stabilite anterior în temeiul documentelor prezentate. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 septembrie 2021 (f.d.84-85), fiind notificată reprezentantei recurentului Alexandru Pozdneacov, 4 avocatul Lilia Berladean în data de 8 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.102). Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 13 octombrie 2021 (f.d.99) cât și motivarea acestuia prezentată la data de 9 noiembrie 2021 (f.d.104) sunt în termen. Intimata Casa Națională de Asigurări Sociale fiind notificată privitor la depunerea recursului, până la examinarea admisibilității acestuia, nu a depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia Berladean, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în 5 special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia Berladean.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Alexandru Pozdneacov, reprezentat de avocatul Lilia Berladean, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 6