3ra-1232/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1232/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Capațîna,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Elena Capațîna împotriva Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire

la anularea refuzului și obligarea restituirii schemei de amplasare a unității

comerciale ambulante stradale nr. 178 din 15 iunie 2017, din mun. Chișinău, str.

Doina 203,

împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 septembrie 2020, Elena Capațîna a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire la anularea

refuzului nr. 06/C-793/19 din 21 noiembrie 2019 la solicitarea privind restituirea

originalului schemei de amplasare, anularea răspunsului nr. 04/C-416/1/20 din 10

septembrie 2020 și obligarea Preturii Sectorului Rîșcani, mun. Chișinău să restituie

schema nr. 178 din 15 iunie2017 de amplasare a unității comerciale ambulante

stradale, din mun. Chișinău, str. Doina, 203.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, deține schema nr. 178

din 15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tarabă)

din str. Doina, 203, eliberată de către Pretura de sector, persoanei fizice Elena

Capațîna, care ulterior a fost prelungită pe un termen nedeterminat. De asemenea,

i-a fost eliberată și înștiințare de recepționare a notificării privind inițierea

activității de comerț nr. 34014 din 16 iunie 2017, pentru desfășurarea comerțului

cu amănuntul în tarabă din mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str. Doina, nr. 203.

A susținut că, potrivit capitolului IV, pct. 4.1.,4.4. din cerințele de amplasare și

funcționare a unităților staționare provizorii, gheretelor în municipiul Chișinău,

anexa nr. 4 al Regulamentul privind desfășurarea activității de comerț în municipiul

Chișinău aprobat prin decizia nr. 10/2 din 09 octombrie 2019 a Consiliului

1

municipal Chișinău, procedura de prelungire a schemelor de amplasare este

reglementată exclusiv pentru gherete.

În opinia reclamantei, schema nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a unității

comerciale ambulante stradale (tarabă) din str. Doina, 203 este legală și nu urmează

a fi supusă prelungirii, deoarece a fost prelungită pe termen nedeterminat.

În acest context, a menționat că regulamentul privind desfășurarea activității de

comerț în municipiul Chișinău aprobat prin decizia nr. 10/2 din 09 octombrie 2019

a Consiliului municipal Chișinău prevede doar procedura de anulare a schemelor

de amplasare în privința gheretelor și nicidecum a tarabelor, prin ce se constată că

activitatea reclamantei este una legală. Or, întâi i-a fost ridicată ilegal schema de

amplasare și doar ulterior a fost emisă și adusă la cunoștință dispoziția de anulare

a schemei enunțate.

Iar prin scrisoarea din 21 noiembrie 2019 a Preturii sectorului Rîșcani, s-a

confirmat expres că originalul schemei nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a

unității comerciale ambulante stradale (tarabă) din str. Doina, 203, prelungită pe

termen nedeterminat, a fost retrasă.

Nefiind de acord cu acțiunile pârâtului, la 06 noiembrie 2019, s-a adresat cu

cerere către Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând restituirea

schemei de amplasare pe motiv că a fost retrasă ilegal.

Prin răspunsul nr. 06/C793/19 din 21 noiembrie 2019 a Preturii sect. Rîșcani,

mun. Chișinău, s-a refuzat să-i fie restituită schema de amplasare, deoarece a fost

anulată.

La 28 mai 2020, s-a adresat cu cerere prealabilă către Pretura sectorului

Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând să-i fie restituit originalul schemei nr. 178 din

15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tarabă) din

str. Doina, 203.

Prin răspunsul nr. 04/C-416/1/20 din 10 septembrie 2020 al Preturii sect.

Rîșcani, mun. Chișinău, s-a comunicat că, reieșind din situația epidemiologică din

mun. Chișinău și numărul mare de îmbolnăviri cu COVID-19 nu se intenționează

la moment deschiderea iarmarocului de comercializare cu flori în str. Doina, 203

poarta cimitirului.

Reclamanta a solicitat anularea refuzului nr. 06/C-793/19 din 21 noiembrie

2019 al Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, refuzului nr. 04/C-416/1/20 din 10

septembrie 2020 al Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău și obligarea Preturii sect.

Rîșcani, mun. Chișinău să restituie schema nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare

a unității comerciale ambulante stradale (tabără) din str. Doina, 203.

Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Elena Capațîna, ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 martie 2021, Elena

Capațîna a depus apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Elena Capațîna și s-a menținut hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

La 10 august 2021, Elena Capațîna a depus recurs împotriva deciziei din 20

iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

2

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri

noi privind admiterea cererii de chemare în judecată (f. d. 84-88).

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că motivarea recursului depusă împreună cu cererea de recurs la

data de 10 august 2021 (f. d. 88) este în termen, or, decizia recurată, ce constituie

obiectul prezentului recurs, a fost notificată recurentului ulterior depunerii

recursului, la data de 10 noiembrie 2021 (f. d. 122), dar date privind recepționarea

de recurentă a dispozitivului deciziei vizate, la dosar nu există.

La 24 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, a fost expediată copia recursului depus

de recurentă, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nu a

făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

3

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie

să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Elena Capațîna.

4

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Elena Capațîna se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5