3ra-1232/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1232/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 22 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Capațîna, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Capațîna împotriva Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire la anularea refuzului și obligarea restituirii schemei de amplasare a unității comerciale ambulante stradale nr. 178 din 15 iunie 2017, din mun.

Chișinău, str. Doina 203, împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 11 septembrie 2020, Elena Capațîna a depus cerere de chemare în judecată împotriva Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire la anularea refuzului nr. 06/C-793/19 din 21 noiembrie 2019 la solicitarea privind restituirea originalului schemei de amplasare, anularea răspunsului nr. 04/C-416/1/20 din 10 septembrie 2020 și obligarea Preturii Sectorului Rîșcani, mun. Chișinău să restituie schema nr. 178 din 15 iunie2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale, din mun. Chișinău, str. Doina, 203. În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, deține schema nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tarabă) din str. Doina, 203, eliberată de către Pretura de sector, persoanei fizice Elena Capațîna, care ulterior a fost prelungită pe un termen nedeterminat.

De asemenea, i-a fost eliberată și înștiințare de recepționare a notificării privind inițierea activității de comerț nr. 34014 din 16 iunie 2017, pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în tarabă din mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str. Doina, nr. 203. A susținut că, potrivit capitolului IV, pct. 4.1.,4.4. din cerințele de amplasare și funcționare a unităților staționare provizorii, gheretelor în municipiul Chișinău, anexa nr. 4 al Regulamentul privind desfășurarea activității de comerț în municipiul Chișinău aprobat prin decizia nr. 10/2 din 09 octombrie 2019 a Consiliului 1 municipal Chișinău, procedura de prelungire a schemelor de amplasare este reglementată exclusiv pentru gherete. În opinia reclamantei, schema nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tarabă) din str. Doina, 203 este legală și nu urmează a fi supusă prelungirii, deoarece a fost prelungită pe termen nedeterminat.

În acest context, a menționat că regulamentul privind desfășurarea activității de comerț în municipiul Chișinău aprobat prin decizia nr. 10/2 din 09 octombrie 2019 a Consiliului municipal Chișinău prevede doar procedura de anulare a schemelor de amplasare în privința gheretelor și nicidecum a tarabelor, prin ce se constată că activitatea reclamantei este una legală. Or, întâi i-a fost ridicată ilegal schema de amplasare și doar ulterior a fost emisă și adusă la cunoștință dispoziția de anulare a schemei enunțate. Iar prin scrisoarea din 21 noiembrie 2019 a Preturii sectorului Rîșcani, s-a confirmat expres că originalul schemei nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tarabă) din str. Doina, 203, prelungită pe termen nedeterminat, a fost retrasă.

Nefiind de acord cu acțiunile pârâtului, la 06 noiembrie 2019, s-a adresat cu cerere către Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând restituirea schemei de amplasare pe motiv că a fost retrasă ilegal. Prin răspunsul nr. 06/C793/19 din 21 noiembrie 2019 a Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, s-a refuzat să-i fie restituită schema de amplasare, deoarece a fost anulată. La 28 mai 2020, s-a adresat cu cerere prealabilă către Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând să-i fie restituit originalul schemei nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tarabă) din str. Doina, 203. Prin răspunsul nr. 04/C-416/1/20 din 10 septembrie 2020 al Preturii sect.

Rîșcani, mun. Chișinău, s-a comunicat că, reieșind din situația epidemiologică din mun. Chișinău și numărul mare de îmbolnăviri cu COVID-19 nu se intenționează la moment deschiderea iarmarocului de comercializare cu flori în str. Doina, 203 poarta cimitirului. Reclamanta a solicitat anularea refuzului nr. 06/C-793/19 din 21 noiembrie 2019 al Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, refuzului nr. 04/C-416/1/20 din 10 septembrie 2020 al Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău și obligarea Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău să restituie schema nr. 178 din 15 iunie 2017 de amplasare a unității comerciale ambulante stradale (tabără) din str. Doina, 203. Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Elena Capațîna, ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 martie 2021, Elena Capațîna a depus apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Elena Capațîna și s-a menținut hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 10 august 2021, Elena Capațîna a depus recurs împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea 2 deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi privind admiterea cererii de chemare în judecată (f. d. 84-88).

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior expuse, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea recursului depusă împreună cu cererea de recurs la data de 10 august 2021 (f. d. 88) este în termen, or, decizia recurată, ce constituie obiectul prezentului recurs, a fost notificată recurentului ulterior depunerii recursului, la data de 10 noiembrie 2021 (f. d. 122), dar date privind recepționarea de recurentă a dispozitivului deciziei vizate, la dosar nu există.

La 24 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, a fost expediată copia recursului depus de recurentă, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Până la examinarea recursului, Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință asupra recursului. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu 3 prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Elena Capațîna. 4 În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Elena Capațîna se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 5