2ra-1691/21 — încasarea datoriei pentru energia termică

Dosarul nr. 2ra-1691/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Vasilache) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 15 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Tarhanova, reprezentată de avocatul Pavel Budu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 4 mun.

Chișinău, în procedura falimentului împotriva Svetlanei Tarhanova, Marinei Tarhanova, Olgăi Tarhanova, Alexandr Borisovschii și XXXXX, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Svetlana Tarhanova și Olga Tarhanova, reprezentate de avocatul Pavel Budu și a fost casată parțial hotărârea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată în partea casată o hotărâre nouă, constată: La data de 14 august 2019, lichidatorul ÎMGFL nr.4 mun. Chișinău, în procedura falimentului, Ion Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Tarhanova, Marinei Tarhanova, Olgăi Tarhanova, Alexandr Borisovschii și XXXXX, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile XXXXX, pârâții Svetlana Tarhanova, Marina Tarhanov, Olga Tarhanova, Alexandr Borisovschii și XXXXX sunt proprietarii apartamentului XXXXX, mun. Chișinău. A menționat că, în caz de prestare a serviciilor de gospodărire comunală, indiferent de faptul dacă a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii 1 urmează să achite serviciile prestate, or, în lipsa unui contract scris consumatorul nu este scutit de obligația achitării serviciului dat. În baza contului personal deschis la ÎMGFL nr.4 din Chișinău în procedura falimentului, pe numele pârâților s-a acceptat prestarea și respectiv, au beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.

A invocat că, potrivit informației privind situația despre achitarea energiei termice, până la data de 01 martie 2019 s-a acumulat o datorie pentru energia termică în mărime de 80 289,79 de lei. Lichidatorul a afirmat că este în drept să înainteze cererea de chemare în judecată fără respectarea procedurii de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, deoarece prin intermediul facturilor lunare pârâții au fost anunțați în vederea executării obligației de achitare a energiei termice furnizate. A solicitat încasarea din contul pârâților Svetlana Tarhanova, Marina Tarhanov, Olga Tarhanova, Alexandr Borisovschii și XXXXX în beneficiul ÎMGFL nr. 4 mun. Chișinău, în procedura falimentului datoria pentru consumul energiei termice în sumă de 80 289,79 de lei.

Prin hotărârea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat, în mod solidar, de la Svetlana Tarhanova, Marina Tarhanov, Olga Tarhanova, Alexandr Borisovschii și XXXXX în beneficiul ÎMGFL nr.4 mun. Chișinău, în procedura falimentului datoria pentru consumul energiei termice, acumulată până la data de 01 martie 2019, pentru XXXXX, mun. Chișinău, în mărime totală de 80 289,79 de lei și cheltuielile de judecată, suportate la citarea pârâților, în mărime de 165 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Svetlana Tarhanova, Marina Tarhanov, Olga Tarhanova, Alexandr Borisovschii și XXXXX în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2408,59 de lei.

La data de 27 iunie 2020 Svetlana Tarhanova și Olga Tarhanova, reprezentate de avocatul Pavel Budu, au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțarea unei hotărâri noi, cu dispunerea încasării în mod solidar de la Svetlana Tarhanova, Marina Tarhanov, Olga Tarhanova, și Alexandr Borisovschii doar a datoriei în sumă de 30 082,08 lei și respingerea integrală a acțiunii înaintate împotriva copilului minor XXXXX. Prin încheierea din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Svetlana Tarhanova și Olga Tarhanova au fost repuse în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Svetlana Tarhanova și Olga Tarhanova, reprezentate de avocatul Pavel Budu și a fost casată parțial hotărârea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării în mod solidar a datoriei și de la copilul minor XXXXX, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care au fost respinse pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată de ÎMGFL nr.4 mun. Chișinău, în procedura falimentului față de copilul minor XXXXX, născut la XXXXX. În rest, 2 hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 ianuarie 2020 a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că materialele cauzei atestă că Svetlana Tarhanova, Olga Tarhanova, Marina Tarhanov și Alexandr Borisovschii au format până la data de 01 martie 2019 o datorie în mărime de 80 289,79 de lei, conform facturilor eliberate, necontestate și valabile, care generează efectele juridice pe care le produce un act juridic legal.

Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată pretenția privind încasarea în mod solidar din contul Svetlanei Tarhanova, Olgăi Tarhanova, Marinei Tarhanov și Alexandr Borisovschii, pentru perioada până la 01 martie 2019 a datoriei în sumă de 80 289,79 de lei, or potrivit contului personal, deschis la ÎMGFL nr. 4 din Chișinău în procedura falimentului, au acceptat prestarea și au beneficiat fără întreruperi pentru această perioadă de servicii de alimentare cu energie termică, au primit pentru achitare plăți lunare pentru consumul energiei termice curente, însă nu au achitat regulat contravaloarea acestora, acumulând până în 01 martie 2019 o datorie de 80 289,79 lei. Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantelor precum că în partea sumei de 50 207,71 lei acțiunea este prescrisă, deoarece termenul a fost întrerupt prin achitarea parțial a sumelor datorate, fapt ce rezultă din informația cu privire la sumele calculate.

La data de 16 septembrie 2021 Svetlana Tarhanova, reprezentată de avocatul Pavel Budu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea încasării solidare a datoriei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului s-a invocat că potrivit calculelor anexate, încă din ianuarie 2014 este indicată o datorie în mărime de 50 207,71 de lei, însă, intimatul nu probează prin niciun act cum s-a format această datorie, respectiv, această datorie este prescrisă, acțiunea în partea încasării sumei de 50 207,71 de lei fiind tardivă. Astfel, recurenta a susținut că nu recunoaște datoria în sumă de 50 207,71 de lei, ci doar datoria de 30 082,08 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 iunie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentei la 14 iulie 2021 conform scrisorii de însoțire nr. 12808 (f.d. 104), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la 16 septembrie 2021, este în termen. La data de 07 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa ÎMGFL nr.4 mun. Chișinău, în procedura falimentului și SA „Termoelectrica”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

121, 123-124). Referințe nu au fost depuse. 3 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Tarhanova, reprezentată de avocatul Pavel Budu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Svetlana Tarhanova, reprezentată de avocatul Pavel Budu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Svetlana Tarhanova, reprezentată de avocatul Pavel Budu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Svetlana Tarhanova, reprezentată de avocatul Pavel Budu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5