2ra-1291/22 — incasarea in mod solidar a datoriei

Dosarul nr. 2ra-1291/2022

2-19190518-01-2ra-13092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.169,

împotriva lui Alexei Pașcan și Svetlanei Pașcan cu privire la încasarea în mod solidar

a datoriei pentru consumul energiei termice,

împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 noiembrie 2019, SA „Termoelectrica” a depus acțiune oblică, în interesele

Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169 împotriva lui Pașcan Alexei și

Svetlanei Pașcan cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei pentru consumul

energiei termice și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza contractului de livrare - utilizare a

energiei termice în apă caldă nr. 169 din 18 iulie 2002, încheiat între SA

„Termoelectrica” (până la redenumire SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2”

din Chișinău, succesorul în drepturi al SA „Termocom” în procedura falimentului) și

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 169, ultima și-a asumat obligația de a

achita lunar plata pentru consumul energiei termice furnizate.

Din cauza neonorării obligațiilor de plată, datoria Cooperativei de Construcție a

Locuințelor nr. 169 pentru consumul de energie termică, la data de 08 noiembrie

2019, constituia suma de 5 343 120,56 de lei.

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 169 a prestat servicii de

gospodărire comunală, inclusiv energie termică, la toți locatarii blocurilor locative

gestionate, care la rândul lor au beneficiat de serviciul prestat, având obligația de a

achita în termen contravaloarea conform facturii.

A susținut că, în caz de neachitare de către proprietarii/chiriașii/locatarii

apartamentelor/încăperilor locuibile și nelocuibile a blocului locativ gestionat, a

datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu energie termică,

1

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 169 este în drept să acționeze

consumatorii în judecată pentru încasarea datoriei, pentru a stinge creanța sa față de

SA „Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate de către subconsumatorii cu

datoriile restante.

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 169 nu i-a acționat în judecată pe

pârâți pentru încasarea datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 6000

de lei, acumulată pentru perioada de până la 31 octombrie 2019, din cauza lipsei

mijloacelor financiare pentru achitarea taxei de stat și a altor cheltuieli de judecată.

Consideră că este în drept de a înainta prezenta acțiune oblică, dat fiind faptul

că Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 169 nu are destule resurse financiare

pentru a depune sine stătător cerere de chemare în judecată.

A precizat că pârâții, Pașcan Svetlana și Pașcan Alexei, sunt proprietarii

apartamentului nr. xxxx, pentru care Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 169

a deschis un cont în vederea beneficierii de servicii comunale. Deoarece apartamentul

pârâților este deconectat integral de la sistemul centralizat de încălzire, calculul plății

a fost efectuat în temeiul pct. 81 din Anexa nr. 7 din Regulamentul cu privire la modul

de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la

reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002.

A afirmat că, pentru perioada de până la 31 octombrie 2019, pârâții au acumulat

o datorie la plata energiei termice în mărime de 6000 lei.

Solicită SA „Termoelectrica”, încasarea în mod solidar de la Pașcan Svetlana și

Pașcan Alexei, în beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169,

datoria pentru consumul energiei termice în sumă totală de 6 000 de lei, formată

pentru perioada de până la 31 octombrie 2019, precum și încasarea în mod solidar de

la pârâți în beneficiul SA „Termoelectrica” a taxei de stat achitate la depunerea

acțiunii în sumă de 270 lei (f.d. 2-4).

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de SA „Termoelectrica”, în interesele

Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169, împotriva Svetlanei Pașcan și

Alexei Pașcan cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei pentru consumul

energiei termice și a cheltuielilor de judecată (f.d. 81, 91-96).

Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SA „Termoelectrica” în interesele Cooperativei de Construcție a

Locuințelor nr. 169, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

15 iulie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat lipsa unor date care să ateste

modul de formare a datoriei la locul de consum, iar simpla invocare a existenței unei

datoriei fără un substrat factologic raportat la perioada în litigiu, atestă lipsa unui

standard minim de probațiune.

La 11 august 2022, SA „Termoelectrica” în interesele Cooperativei de

Construcție a Locuințelor nr. 169 a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii (f.d. 151-154).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

2

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 09 iunie 2022.

La 04 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal a fost expediată în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 143).

Astfel, Colegiul constată că, recursul depus de SA „Termoelectrica” în interesele

Cooperativei de Construcție a locuințelor nr. 169 la 11 august 2022, se consideră

depus în termenul stabilit de lege.

La 14 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 156).

La 01 noiembrie 2022, Pașcan Alexei și Pașcan Svetlana au depus referință pe

marginea recursului declarat, solicitând respingerea acțiunii înaintate de către SA

„Termoelectrica” în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169 (f.d.

159-160).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

3

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169 nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 169.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

4