2ac-209/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- stramutarea actiunii in contencios administrativ
2ac-209/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ac-209/21
ÎNCHEIERE
15 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând cererea depusă de Zoia Corsacova cu privire la strămutarea cauzei
la o altă instanță egală în grad,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Zoia Corsacova împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării
informației și repararea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă
La 11 februarie 2020 Zoia Corsacova a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării
dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea
prejudiciului moral.
Prin încheierea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Zoia Corsacova cu privire la încasarea
prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 24 iunie 2021 Zoia Corsacova a depus apel împotriva hotărârii din 23 iunie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 17 iulie 2021 Zoia Corsacova a depus recurs împotriva încheierii din 23
iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 16 noiembrie 2021 Zoia Corsacova a depus cerere cu privire la strămutarea
cauzei la o altă instanță egală în grad, în temeiul art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul
administrativ și art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
A susținut că în prezenta cauză există temeiuri rezonabile referitor la
imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și anume care au participat la
emiterea hotărârilor privind convocarea Adunării Generale a Judecătorilor, soldate
cu revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în privința cărora s-
au expus membrii Consiliului în comunicatul de presă pe marginea subiectului dat,
în care s-a menționat că în rezultatul emiterii acestor hotărâri, a fost compromis
1
statutul de judecător independent. Astfel, reieșind din aprecierea dată de către
Consiliului Superior al Magistraturii judecătorilor Curții de Apel Chișinău, a
considerat că și în prezenta cauză există bănuieli în privința nepărtinirii acestora la
aplicarea legii, motiv pentru care consideră necesară strămutarea acțiunii la o altă
instanță de judecată egală în grad.
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea
depusă de Zoia Corsacova cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în
grad, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă
a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
În conformitate cu art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, instanța ierarhic
superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii
în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă
nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai
multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine
imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o
perioadă îndelungată.
În temeiul art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul
judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
cu excepțiile expres stabilite de lege.
În această conjunctură, completul relevă că în sensul art. 6 alin. (1) din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța
de judecată trebuie să fie imparțială. Imparțialitatea se definește, de regulă, prin
lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse
moduri (Wettstein v. Elveția din 21 decembrie 2000, pct. 43).
La fel, este relevant faptul că în materia acțiunilor în contencios administrativ,
spre deosebire de materia acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței
ierarhic superioare de a strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic
inferioare din motiv că ar exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi
știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate în
cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad în temeiul
prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, nu pot fi reținute,
or, la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova,
aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, și începând cu această dată se aplică
imediat noile reglementări procedurale.
Mai mult, legiuitorul a prevăzut expres în art. 198 alin. (3) din Codul
administrativ, circumstanțele strămutării cauzei, pe când motivele invocate de către
Zoia Corsacova în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de
judecată, nu sunt prevăzute de norma enunțată. De altfel, din sensul logico-juridic
2
al acestei norme, rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad
doar în cazul în care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit
imposibilă formarea unui complet de judecată.
În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă
substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de
judecată care să examineze cauza.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de
judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art.
6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ, dreptul
participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute
la art. 49 și 50, din același cod.
Or, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții
de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic
superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad,
situație ce în prezent nu se atestă.
Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
depusă de Zoia Corsacova cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în
grad.
În conformitate cu art. 198 alin. (3) Cod administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de Zoia Corsacova cu privire la strămutarea cauzei
la o altă instanță egală în grad, în cauza de contencios administrativ la cererea de
chemare în judecată depusă de Zoia Corsacova împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,
obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
3
Dosarul nr. 2ac-209/21
ÎNCHEIERE
15 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând cererea depusă de Zoia Corsacova cu privire la solicitarea unui
aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Zoia Corsacova împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării
informației și repararea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă
La 11 februarie 2020 Zoia Corsacova a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării
dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea
prejudiciului moral.
Prin încheierea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Zoia Corsacova cu privire la încasarea
prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 24 iunie 2021 Zoia Corsacova a depus apel împotriva hotărârii din 23 iunie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 17 iulie 2021 Zoia Corsacova a depus recurs împotriva încheierii din 23
iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 16 noiembrie 2021 Zoia Corsacova a depus cerere cu privire la strămutarea
cauzei la o altă instanță egală în grad, în temeiul art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul
administrativ și art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
La 13 decembrie 2021 Zoia Corsacova a depus cerere cu privire la solicitarea
unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, referitor la
modul de aplicare a prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă
și art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ, în materie de strămutarea a
acțiunii.
4
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea
depusă de Zoia Corsacova cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea
Plenului Curții Supreme de Justiție, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii
în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.
În conformitatea cu art. 122 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, dacă în
procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea
corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită
Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la
proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.
Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Solicitarea
avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare corectă a normei de
drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va
conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege.
În corespundere cu alin. (12) din același articol, obiectul solicitării îl constituie
o veritabilă problemă de drept dacă întrunește următoarele condiții: a) solicitarea
este formulată în legătură cu existența unei cauze aflate în curs de examinare în
instanța de judecată; b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru
soluționarea în fond a cauzei în care a fost ridicată; c) problema este nouă,
interpretarea dată problemei de drept nu a fost soluționată printr-un aviz consultativ
anterior.
În conformitatea cu art. 122 alin. (2) Cod de procedură civilă, în cazul în care
instanța de judecată respinge demersul participanților la proces privind solicitarea
unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, aceasta va emite
o încheiere nesusceptibilă de recurs.
Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că instanța de judecată solicită
Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz consultativ doar în cazul în
care întâmpină dificultăți la aplicarea legii materiale ori procesuale, iar clarificarea
problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei.
Astfel, declanșarea mecanismului de aplicare corectă a normei de drept
susceptibile de interpretări diferite presupune existența unei chestiuni de drept reale,
dar nu aparente, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text
de lege, a unei reguli neclare, incomplete sau, după caz, incerte, nu orice problemă
de drept putând face obiectul unei astfel de sesizări.
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că nu sunt prezente anumite dificultăți la aplicarea
normelor de drept invocate de Zoia Corsacova în cererea cu privire la solicitarea
unui aviz consultativ, acestea fiind clare și exprese în aplicare. Cu atât mai mult,
normele solicitate spre interpretare nu sunt determinante pentru soluționarea în fond
a cauzei.
5
Ca urmare, nu se atestă o necesitate de a sesiza Plenul Curții Supreme de
Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, prin ce se impune respingerea
cererii depuse de Zoia Corsacova cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din
partea Plenului Curții Supreme de Justiție.
În conformitate cu art. 230, 195 Cod administrativ, art. 122 alin. (2) Cod de
procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de Zoia Corsacova cu privire la solicitarea unui aviz
consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios
administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Zoia Corsacova împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării dreptului de
acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
6