3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-134/20

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând cererea de recuzare înaintată de Zoia Corsacova judecătorilor Iurie

Bejenaru, Nicolae Craiu, Sveatoslav Moldovan și Victor Burduh,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Zoia Corsacova împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța

Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 8 august 2018, Zoia Corsacova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării

informației și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 22 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Zoia Corsacova și s-a menținut hotărârea din 22 august 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 22 noiembrie 2019, Zoia Corsacova a depus recurs împotriva deciziei din

23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

După parvenirea cauzei în Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, cauza de contencios administrativ nr.

3ra-134/20, la cererea de chemare în judecată depusă de către Zoia Corsacova

împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării

informației și repararea prejudiciului moral, a fost repartizată în mod aleatoriu

judecătorului Nicolae Craiu.

La data de 16 ianuarie 2020, Zoia Corsacova a depus cerere privind recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Victor

Burduh, Sveatoslav Moldovan și a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani Igor Barbacaru.

1

În motivarea cererii de recuzare a indicat că, acești judecători au compromis

calitățile care pun la îndoială independența lor la petrecerea ședințelor de judecată,

fapt care contravine art. 6 CEDO.

A mai indicat că, un grup de judecător au dorit de a uzurpa statutul de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii.

Examinând cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, Iurie

Bejenaru, Victor Burduh și Sveatoslav Moldovan, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) și (4) Cod administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și

50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează

pentru autoritatea publică în această procedură până la finalizarea ei. Cererea de

recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, Zoia Corsacova a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Sveatoslav

Moldovan în temeiul art. 6 CEDO pe motiv că, au compromis calitățile care pun la

îndoială independența la petrecerea ședințelor de judecată.

Însă, reieșind din prevederile art. 202 alin. (1) din Codul administrativ,

legiuitorul a stabilit expres că, poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.

49 și 50, doar judecătorul care examinează nemijlocit acțiunea în contencios

administrativ.

Conform art. 50 alin. (1) Cod administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1)

poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea

publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Prevederile art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care

nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50

alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii

2

față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului

administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte

astfel de motive.

În continuare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din

Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă,

propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii

cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi

înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau

abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu

se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Instanța de judecată, examinând cererea de recuzare, stabilește că motivele

invocate de către Zoia Corsacova, sunt neîntemeiate și nu se încadrează în limitele

art. 49 și 50 din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 52, art. 202 alin. (1) și alin. (4) și art. 230 din Codul

administrativ

d i s p u n e:

Se respinge cererea Zoiei Corsacova privind recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Sveatoslav Moldovan, Victor

Burduh, în cauza de contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Zoia Corsacova împotriva

Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și

repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

3