3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-134/20 Î N C H E I E R E 22 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic examinând cererea de recuzare înaintată de Zoia Corsacova judecătorilor Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Sveatoslav Moldovan și Victor Burduh, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Zoia Corsacova împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 8 august 2018, Zoia Corsacova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 22 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Zoia Corsacova și s-a menținut hotărârea din 22 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 22 noiembrie 2019, Zoia Corsacova a depus recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. După parvenirea cauzei în Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cauza de contencios administrativ nr. 3ra-134/20, la cererea de chemare în judecată depusă de către Zoia Corsacova împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral, a fost repartizată în mod aleatoriu judecătorului Nicolae Craiu.

La data de 16 ianuarie 2020, Zoia Corsacova a depus cerere privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Sveatoslav Moldovan și a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani Igor Barbacaru. 1 În motivarea cererii de recuzare a indicat că, acești judecători au compromis calitățile care pun la îndoială independența lor la petrecerea ședințelor de judecată, fapt care contravine art. 6 CEDO. A mai indicat că, un grup de judecător au dorit de a uzurpa statutul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Examinând cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Victor Burduh și Sveatoslav Moldovan, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) și (4) Cod administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură până la finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, Zoia Corsacova a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Sveatoslav Moldovan în temeiul art. 6 CEDO pe motiv că, au compromis calitățile care pun la îndoială independența la petrecerea ședințelor de judecată. Însă, reieșind din prevederile art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, legiuitorul a stabilit expres că, poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50, doar judecătorul care examinează nemijlocit acțiunea în contencios administrativ. Conform art. 50 alin. (1) Cod administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prevederile art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii 2 față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Instanța de judecată, examinând cererea de recuzare, stabilește că motivele invocate de către Zoia Corsacova, sunt neîntemeiate și nu se încadrează în limitele art. 49 și 50 din Codul administrativ. În conformitate cu art. 52, art. 202 alin. (1) și alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ d i s p u n e: Se respinge cererea Zoiei Corsacova privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Sveatoslav Moldovan, Victor Burduh, în cauza de contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Zoia Corsacova împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Mariana Pitic Galina Stratulat 3