ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.02.2020

3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ

HOTĂRÂRE
12.02.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Contestarea actului adminsitrativ
Temei legal
Temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-134/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciună)

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Zoia Corsacova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Zoia Corsacova împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor

cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea

prezentării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei și încheierii din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 8 august 2018, Zoia Corsacova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la cererea sa, a fost întocmit un proces-verbal

în privința Tatianei Ghidirimscaia, iar conform legislației în vigoare, procesul-verbal

cu privire la contravenție urmează a fi înscris într-un registru de evidență în ordinea

încheierii și depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator în cel

mult 24 de ore de la data încheierii.

În acest sens, la data de 5 iulie 2018 a depus la Direcția Municipală pentru

Siguranța Alimentelor o cerere prin care a solicitat expedierea în adresa sa a extrasului

certificat în modul stabilit din Registrului de evidență a proceselor-verbale cu privire

la contravenții, care sunt obligatorii pentru toate autoritățile din care fac parte agenții

constatatori.

Prin răspunsul din 17 iulie 2018, i s-a comunicat că, procesul verbal cu privire

la contravenție cu nr. 005702 din 21 iunie 2018, întocmit în privința Tatianei

Ghidirimscaia a fost înregistrat în luna iunie sub numărul de ordine 50 în registrul de

evidență a proceselor verbale, însă nu este indicată data înregistrării.

1

Acest răspuns în esență constituie doar confirmarea înregistrării procesului

verbal în registru de evidență a proceselor verbale, dar nicidecum copia extrasului din

registru.

Răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informației, acte

susceptibile de a fi contestate. Refuzul de a elibera un certificat, o adeverință sau un

oricare alt înscris, precum și refuzul de a furniza o informație sau de a asigura accesul

liber la registrele publice aflate la dispoziția furnizorului de informație, de asemenea

sunt asimilate actului administrativ.

A considerat că, a avut loc o furnizare necorespunzătoare a informației, cazul în

care dreptul de liber acces la informație este lezat prin furnizarea unei alte informații

decât cea solicitată, situație care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la

informație.

Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor, ca furnizor de informații

oficiale, nu a eliberat actul solicitat prin ce i s-a încălcat dreptul său de acces la

informație în pofida faptului că posedă informația solicitată în forma, întinderea și

calitatea cerută.

Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor a încălcat art. 10 alin. (l) și (2)

din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 care prevede că, persoana are dreptul de a

solicita furnizorului informații, personal sau prin reprezentant, orice informație aflată

în posesia acestora, cu excepțiile stabilite prin legislație, dreptul persoanei de a avea

acces la informații nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

Furnizorul de informații nu a prezentat informația la solicitarea reclamantei cu

privire la activitatea sa și obligațiunile cuprinse în art. 442 alin. (2) și (3) din Codul

contravențional. Nefurnizarea sau furnizarea necorespunzătoare informației solicitate

produce efecte juridice, împiedicând-o în cazul dat de a-și realiza un interes al său,

interes ce face obiectul cererii la care nu a fost eliberat extrasul solicitat.

În temeiul art. 1404 și 1423 Cod civil consideră că, acțiunile furnizorului de

informații au fost nelegitime și însoțite cu încălcările prevederilor legale, fapt ce a

adus un prejudiciu moral.

A solicitat Zoia Corsacova constatarea faptului încălcării dreptului de acces la

informație prin nefurnizarea extrasului din registrul de evidență a proceselor-verbale

solicitat prin cererea din 5 iulie 2018 și prin ignorarea parțială a solicitării; obligarea

de a prezenta actul solicitat în original cu eliberarea extrasului din Registrul de

evidență a proceselor-verbale; obligarea de a permite accesul la informație și

încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație

pe care îl estimează la suma de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea Zoiei Corsacova de renunț la acțiunea înaintată împotriva Direcției

Municipale pentru Siguranța Alimentelor.

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Zoia Corsacova și s-a menținut hotărârea din 31 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că, Zoiei

Corsacova i-a fost acordat răspuns la cererea sa, în termenul prevăzut de lege,

fiindu-i expediate copiile actelor solicitate cu respectarea dreptului persoanelor terțe

la păstrarea confidențialității datelor cu caracter personal. Faptul că Zoia Corsacova

2

nu este mulțumită de conținutul răspunsului la cerere conform propriei sale formulări

sau într-un anumit sens, după dorința sa, nu atestă nefurnizarea informației solicitate.

La data de 22 noiembrie 2019, Zoia Corsacova a depus cerere de recurs prin

intermediul oficiului poștal împotriva încheierii și deciziei din 23 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel ilegal a respins cererea

de renunț la acțiune și eronat au concluzionat despre încălcarea drepturilor sale prin

această cerere.

A menționat că, nu este obligată de a cunoaște conținutul art. 216 și 266 din

Codul de procedură civilă, așa cum a considerat instanța de apel și de a se prezenta în

ședința de judecată pentru susținerea cererii de renunț la acțiune.

A solicitat Zoia Corsacova anularea încheierii și deciziei din 23 octombrie 2019

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani cu pronunțarea unei noi încheieri prin care să fie încetată procedura

administrativă inițiată la cererea sa.

La 5 decembrie 2019, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului depus

de Zoia Corsacova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă

intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

participanților la proces prin intermediul oficiului poștal și recepționată de Zoia

Corsacova la data de 13 noiembrie 2019 (f.d.149). Respectiv, recursul depus de Zoia

Corsacova, este în termen.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

3

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Zoia Corsacova, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

4

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Zoia

Corsacova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recursului referitor la lipsa

obligației de a se prezenta în cadrul ședinței de judecată și a susține cererea de renunț

la acțiune. Or, fiecare participant la proces, pe lângă drepturile consacrate prin lege,

are și obligațiile prevăzute de aceasta.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Zoia Corsacova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Zoia Corsacova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-01-22
0,97
3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ
Dosarul nr. 3ra-134/20 Î N C H E I E R E 22 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Gal
CSJ 2020-02-26
0,94
3rh-19/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3rh-19/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud. S. Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrcă, O. Cojocaru, E. Clim) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală
CSJ 2020-12-23
0,94
3ra-1167/20 — obligarea furnizarii informatiei si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-1167/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud: I. Secrieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, G. Daşchevici, M. Guzun) Î N C H E I E R E 23 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul ci
CSJ 2021-06-02
0,94
3ra-375/21 — constatarea incalcarii termenului legal de emitere a raspunsului si furnizarii informatiei, obligarea furnizarii inf, repararea prejudiciullui moral
Dosarul nr. 3ra-375/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud: I. Secrieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 02 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, co
CSJ 2020-02-12
0,94
3ra-147/20 — restabilirea dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-147/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 12 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil,
Sursă