3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului adminsitrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-134/20 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-134/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I.Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciună) Î N C H E I E R E 12 februarie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Zoia Corsacova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Zoia Corsacova împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei și încheierii din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 8 august 2018, Zoia Corsacova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la cererea sa, a fost întocmit un proces-verbal în privința Tatianei Ghidirimscaia, iar conform legislației în vigoare, procesul-verbal cu privire la contravenție urmează a fi înscris într-un registru de evidență în ordinea încheierii și depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator în cel mult 24 de ore de la data încheierii. În acest sens, la data de 5 iulie 2018 a depus la Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor o cerere prin care a solicitat expedierea în adresa sa a extrasului certificat în modul stabilit din Registrului de evidență a proceselor-verbale cu privire la contravenții, care sunt obligatorii pentru toate autoritățile din care fac parte agenții constatatori.
Prin răspunsul din 17 iulie 2018, i s-a comunicat că, procesul verbal cu privire la contravenție cu nr. 005702 din 21 iunie 2018, întocmit în privința Tatianei Ghidirimscaia a fost înregistrat în luna iunie sub numărul de ordine 50 în registrul de evidență a proceselor verbale, însă nu este indicată data înregistrării. 1 Acest răspuns în esență constituie doar confirmarea înregistrării procesului verbal în registru de evidență a proceselor verbale, dar nicidecum copia extrasului din registru. Răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informației, acte susceptibile de a fi contestate. Refuzul de a elibera un certificat, o adeverință sau un oricare alt înscris, precum și refuzul de a furniza o informație sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziția furnizorului de informație, de asemenea sunt asimilate actului administrativ.
A considerat că, a avut loc o furnizare necorespunzătoare a informației, cazul în care dreptul de liber acces la informație este lezat prin furnizarea unei alte informații decât cea solicitată, situație care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informație. Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor, ca furnizor de informații oficiale, nu a eliberat actul solicitat prin ce i s-a încălcat dreptul său de acces la informație în pofida faptului că posedă informația solicitată în forma, întinderea și calitatea cerută. Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor a încălcat art. 10 alin. (l) și (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 care prevede că, persoana are dreptul de a solicita furnizorului informații, personal sau prin reprezentant, orice informație aflată în posesia acestora, cu excepțiile stabilite prin legislație, dreptul persoanei de a avea acces la informații nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.
Furnizorul de informații nu a prezentat informația la solicitarea reclamantei cu privire la activitatea sa și obligațiunile cuprinse în art. 442 alin. (2) și (3) din Codul contravențional. Nefurnizarea sau furnizarea necorespunzătoare informației solicitate produce efecte juridice, împiedicând-o în cazul dat de a-și realiza un interes al său, interes ce face obiectul cererii la care nu a fost eliberat extrasul solicitat. În temeiul art. 1404 și 1423 Cod civil consideră că, acțiunile furnizorului de informații au fost nelegitime și însoțite cu încălcările prevederilor legale, fapt ce a adus un prejudiciu moral.
A solicitat Zoia Corsacova constatarea faptului încălcării dreptului de acces la informație prin nefurnizarea extrasului din registrul de evidență a proceselor-verbale solicitat prin cererea din 5 iulie 2018 și prin ignorarea parțială a solicitării; obligarea de a prezenta actul solicitat în original cu eliberarea extrasului din Registrul de evidență a proceselor-verbale; obligarea de a permite accesul la informație și încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație pe care îl estimează la suma de 5 000 de lei. Prin hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea Zoiei Corsacova de renunț la acțiunea înaintată împotriva Direcției Municipale pentru Siguranța Alimentelor.
Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Zoia Corsacova și s-a menținut hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că, Zoiei Corsacova i-a fost acordat răspuns la cererea sa, în termenul prevăzut de lege, fiindu-i expediate copiile actelor solicitate cu respectarea dreptului persoanelor terțe la păstrarea confidențialității datelor cu caracter personal. Faptul că Zoia Corsacova 2 nu este mulțumită de conținutul răspunsului la cerere conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința sa, nu atestă nefurnizarea informației solicitate.
La data de 22 noiembrie 2019, Zoia Corsacova a depus cerere de recurs prin intermediul oficiului poștal împotriva încheierii și deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel ilegal a respins cererea de renunț la acțiune și eronat au concluzionat despre încălcarea drepturilor sale prin această cerere. A menționat că, nu este obligată de a cunoaște conținutul art. 216 și 266 din Codul de procedură civilă, așa cum a considerat instanța de apel și de a se prezenta în ședința de judecată pentru susținerea cererii de renunț la acțiune. A solicitat Zoia Corsacova anularea încheierii și deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi încheieri prin care să fie încetată procedura administrativă inițiată la cererea sa.
La 5 decembrie 2019, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului depus de Zoia Corsacova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv. Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal și recepționată de Zoia Corsacova la data de 13 noiembrie 2019 (f.d.149). Respectiv, recursul depus de Zoia Corsacova, este în termen. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
3 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Zoia Corsacova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă 4 în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Zoia Corsacova, asemenea aspecte nu se regăsesc. De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recursului referitor la lipsa obligației de a se prezenta în cadrul ședinței de judecată și a susține cererea de renunț la acțiune.
Or, fiecare participant la proces, pe lângă drepturile consacrate prin lege, are și obligațiile prevăzute de aceasta. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Zoia Corsacova, ca inadmisibil. În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Zoia Corsacova, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.