2r-711/21 — incasarea datoriei

2r-711/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-711/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.:L.Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov)

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Ursachi Anastasia,

în cauza civilă, în procedură de examinarea a cererilor cu valoare redusă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în

interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 52/305 împotriva lui

Ursachi Anastasia cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de Ursachi Anastasia, ca fiind depus în afara termenului

legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2021 SA „Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr. 52/305 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Ursachi Anastasia, solicitând încasarea datoriei pentru consumul energiei termice în

mărime totală de 2779 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 270 de lei cu titlu de taxa de stat.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

acceptată în procedură scrisă de examinare a cererilor cu valoare redusă acțiunea

depusă de SA „Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr. 52/305.

Prin hotărârea din 26 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de SA „Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr. 52/305 a fost admisă. S-a încasat din contul lui Ursachi Anastasia în

beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 52/305 suma de 2779 de

lei cu titlu de datorie pentru consumul energiei termice calculată pentru perioada de

pînă în luna aprilie 2020. S-a încasat din contul lui Ursachi Anastasia în beneficiul SA

„Termoelectrica” suma de 270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și suma de 100

de lei pentru citare cu aviz.

La 12 iulie 2021, Ursachi Anastasia, a depus cerere de apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii din 26 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru pe motiv că datoria nu-i aparține.

1

Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de Ursachi Anastasia, ca fiind depus în afara termenului legal, iar

apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 11 octombrie 2021, Ursachi Anastasia, a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 28 septembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la 01 octombrie 2021 la adresa poștală a Anastasiei Ursachi

indicată în cererea de apel, însă la materialele dosarului lipsesc date cu privire la

recepționarea acesteia (f.d. 56).

Astfel, recursul declarat la 11 octombrie 2021 este în termen.

La 05 noiembrie 2021 în adresa SA „Termoelectrica” șu APLP 52/305 a fost

expediată copia recursului declarat de Ursachi Anastasia, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 64), însă intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a

referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Reieșind din prevederile art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dacă

ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de

apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

2

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 26 martie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea depusă de

SA „Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.

52/305.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 iulie 2021 Ursachi Anastasia

a depus cerere de apel, solicitând admiterea acesteia și casarea hotărârii din 26 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Ca urmare, prin încheierea din 28 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a

restituit apelul declarat de Ursachi Anastasia, ca fiind depus în afara termenului legal,

iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de restituire a cererii de

apel depusă de Ursachi Anastasia, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din CPC, deoarece

cererea de apel a fost depusă peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din CPC.

Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat la 26 martie 2021, iar cererea de apel a fost depusă de către Ursachi

Anastasia, abia la 12 iulie 2021, pe când termenul-limită de depunere a apelului a

expirat la 25 aprilie 2021, însă luând în considerație că ultima zi a termenului era

nelucrătoare (duminică), cererea de apel urm a fi depusă până la 26 aprilie 2021,

inclusiv (luni).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să

fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare. La cererea

de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a

temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de

apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

La caz se constată că apelul a fost depus de către Ursachi Anastasia, peste

termenul legal de atac, însă apelanta nu a solicitat repunerea în termen a apelului,

printr-o cerere formulată în condițiile art. 116 din CPC, cu indicarea motivelor și

prezentarea probelor întru confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul

legal. Or, repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în

cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116 din CPC, care cert, expres și

imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate fi efectuată

doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului.

Prin urmare, Ursachi Anastasia, contestând hotărârea primei instanțe peste

termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuiau să depună

3

diligența și să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la

instanță prin depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea

probelor justificative, prin care să se confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel

în termenul de atac prevăzut de lege. Or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să

dispună acest fapt, fără ca apelanta să înainteze personal această solicitare.

Subsecvent, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Potrivit art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmânează persoanei cu funcție de

răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se

înmânează în același mod unui alt angajat, considerându-se recepționată de organizație.

Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și

înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de

citare a participanților.

Nu poate fi reținut argumentul recurentei Ursachi Anastasia căci din considerentul

situației pandemice din țară și a problemelor de sănătate a acesteia a fost în

imposibilitate de a depune cererea de apel în termen. Or, apelanta /recurentă cunoscând

de existența litigiului și că prezenta cauză civilă va fi examinată în procedură scrisă de

examinare a cererilor cu valoare redusă, fără participarea părților în proces,

recepționând încă la data de 15 iulie 2020 încheierea primei instanțe din 08 iulie 2020,

fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție a corespondenței nr.

DS9350307096AS (f.d. 18), urma să depună diligența și să întreprindă măsurile

necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță, fiind obligat să se intereseze

la intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv și să-și valorifice dreptul

de atac al hotărârii primei instanțe în termenul prevăzut de lege.

Totodată, potrivit materialelor cauzei, la 26 martie 2020 Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a expediat copia dispozitivului hotărârii din 26 martie 2020 la adresa de

domiciliu a lui Ursachi Anastasia: mun. Chișinău, str-la 1 Florării, 2j, ap. 6 (f.d. 33),

însă nu se atestă date de recepționare.

Prin urmare, recurenta Ursachi Anastasia nu a prezentat probe incontestabile ce ar

indica aflare dânsei într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în

interiorul termenului legal și contrar dispozițiilor art. 362 CPC, nu și-au valorificat

dreptul de a efectuat actul de procedură în termen și nici nu a solicitat repunerea

acestuia în termen prin prisma art. 116 CPC.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care reglementează că, participanții la proces sunt obligați să se

4

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

Dat fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiată și legală încheierea din 28

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de

soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van

Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are

menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă

doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când

înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și

admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de procedură civilă,

prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces

echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din

14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie

2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin

repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

5

Se respinge recursul declarat de Ursachi Anastasia.

Se menține încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, în procedură de examinarea a cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele Asociației

Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 52/305 împotriva lui Ursachi Anastasia cu

privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6