3ra-1234/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1234/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1234/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, A. Minciuna, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de societatea pe acțiuni

„Mărculești-Combi”,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea societății pe

acțiuni „Mărculești-Combi” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul societății pe acțiuni „Mărculești-Combi” și s-a menținut hotărârea

din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 02 ianuarie 2020, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” a depus

acțiune în contencios administrativ, care pe parcurs a fost concretizată și

completată, împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că Direcția Generală Administrare Fiscală

Nord a efectuat control fiscal prin verificarea tematică privind corectitudinea

calculării, declarării și achitării taxei pe valoare adăugată pentru perioada 01

ianuarie 2018 – 31 iulie 2019, iar în urma verificării la 20 septembrie 2019 a emis

actul de control nr. 5-693994.

Reclamanta a menționat că, în corespundere cu dispozițiile art. 216 alin. (8)

din Codul fiscal, a prezentat dezacord în scris cu actul de control nr. 5-693994

din 20 septembrie 2019.

Prin decizia Direcției Generale Administrare Fiscală Nord nr. 218/2918 din

23 octombrie 2019 s-a încasat la buget sumele impozitelor și plăților calculate în

rezultatul controlului în sumă de 586 643 de lei pentru perioada anului 2018 și

6 944 de lei pentru anul 2019; s-a încasat la buget penalitate în mărime de 70 962

de lei; s-a aplicat amendă în sumă de 3 500 de lei pentru nerespectarea modului

de întocmire și prezentare a declarațiilor TVA; s-a aplicat amendă în sumă de

119 318 lei pentru diminuarea TVA.

1

La 14 noiembrie 2019, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” a depus

contestație împotriva deciziei organului fiscal.

Prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 406 din la 05 decembrie 2019 a

fost respinsă contestația și s-a menținut decizia Direcției Generale Administrare

Fiscală Nord nr. 218/2918 din 23 octombrie 2019.

În opinia reclamantei, deciziile organului fiscal sunt ilegale și neîntemeiate.

În primul rând, organul fiscal a constatat că entitatea nu a prezentat documente

care ar demonstra că este în imposibilitate să perceapă datoria de la societatea cu

răspundere limitată „Lux-SP”, societatea cu răspundere limitată „Dumser Grup”

și societatea cu răspundere limitată „Florcomlaur”, or, potrivit informațiilor

plasate pe portalul instanțelor naționale de judecată, nu există o hotărâre privind

încetarea proceselor de insolvabilitate și lichidare a acestor societăți.

Reclamanta a considerat că la efectuarea controlului, precum și la

examinarea dezacordului și a contestației, organul fiscal a interpretat eronat

prevederile art. 116 alin. (1) și art. 5 punctul 32) lit. b) din Codul fiscal și nu a

ținut cont de faptul că în privința societății cu răspundere limitată „Lux-SP” și

societății cu răspundere limitată „Florcomlaur” s-a început procedura simplificată

a falimentului, ceea ce semnifică că debitorii nu au bunuri. Respectiv, nu pot fi

încasate creanțele de la acești debitori. Totodată, în privința societății cu

răspundere limitată „Dumser Grup”, au existat bunuri gajate în favoarea băncii,

care au fost vândute și a fost satisfăcută parțial creanța băncii, iar restul

creditorilor au rămas cu creanțele nesatisfăcute și nu există posibilitate de a

încasa datoria.

De asemenea, reclamanta a considerat că organul fiscal în mod eronat a

reținut că prevederile art. 5 pct. 32 lit. b) din Codul fiscal se aplică în mod

obligatoriu în cumul cu dispozițiile lit. f) din același punct, or, pentru a fi

calificată ca datorie compromisă, este destul de întrunit o literă din art. 5 pct. 32

din Codul fiscal.

Respectiv, urmează a fi făcută distincție dintre dispozițiile art. 5 pct. 32

lit. b) din Codul fiscal și cele de la lit. f), deoarece acestea reglementează două

situații total diferite.

Astfel, litera b) permite ajustarea sumei TVA calculate în cazurile în care

persoana juridică sau fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, declarată

insolvabilă, nu are bunuri. Anume de aceste prevederi s-a condus reclamanta, pe

care organul fiscal le consideră ilegale.

Starea „declarată insolvabilă” apare din momentul pronunțării instanței de

judecată a hotărârii de constatare a insolvabilității, și nu la sfârșitul procedurii de

insolvabilitate.

În acest sens reclamanta a făcut trimitere la dezideratele Curții Supreme de

Justiție din pct. 27.1 din Hotărârea explicativă nr. 2 din 24 martie 2014, potrivit

cărora finisarea procesului de insolvabilitate urmează a fi relevată prin hotărârea

de încetare a procesului de insolvabilitate, care se publică în modul stabilit de

Legea insolvabilității. Dacă a fost intentată procedură de insolvabilitate sub formă

de faliment, aceasta va înceta ca urmare a distribuției finale a masei debitoare. În

două săptămâni de la data publicării dispozitivului hotărârii, administratorul va

prezenta hotărârea registrului de stat pentru radierea debitorului. Anume din

momentul radierii debitorul se consideră lichidat. În cazul intentării procedurii de

insolvabilitate sub formă de faliment simplificat, aceasta va înceta prin hotărâre

2

de încetare odată cu distribuirea creanțelor sau aprobarea bilanțului de lichidare

(art. 135 din lege).

La fel, în pct. 20.3 din hotărâre, Curtea Supremă de Justiție a reținut că dacă

instanța constată că activele debitorului sunt suficiente pentru satisfacerea

creanțelor tuturor debitorilor, instanța va pronunța o hotărâre de refuz în

declararea stării de insolvabilitate a debitorului, hotărârea servind temei pentru

continuarea procedurii de lichidare. Dacă, dimpotrivă, se constată insuficiența

activelor, se va pronunța o hotărâre de declarare a întreprinderii aflate în proces

de lichidare ca fiind insolvabilă și se va iniția procedura simplificată a

falimentului. Față de o întreprindere dizolvată, declarată insolvabilă nu se va

aplica procedura de observare și cea de restructurare.

Concomitent, potrivit art. 134 alin. (1) lit. b) din Legea insolvabilității,

procedura simplificată a falimentului prevăzută de lege se aplică debitorilor aflați

în stare de insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii: b)

persoane juridice care nu dețin niciun bun în patrimoniul lor ori ale căror bunuri

sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului și niciun creditor sau terț

nu se oferă să avanseze ori să garanteze sumele corespunzătoare.

Reclamanta a relevat că la 17 iulie 2016, 11 noiembrie 2016 și 17 martie

2017 au fost publicate informații potrivit cărora societatea cu răspundere limitată

„Lux-SP”, societatea cu răspundere limitată „Dumser Grup” și societatea cu

răspundere limitată „Florcomlaur” au fost declarate insolvabile, cu inițierea

procedurii falimentului simplificat față de societatea cu răspundere limitată „Lux-

SP” și societatea cu răspundere limitată „Florcomlaur”, iar în privința societății

cu Răspundere Limitată „Dumser Grup” s-a intentat procedura generală a

falimentului.

Conform notei informative nr. 063-69/19 din 19 septembrie 2019, eliberată

de lichidatorul societății cu răspundere limitată „Dumser Grup”, Ion Lașcu,

debitorul la momentul actual nu are bunuri pentru a fi valorificate, iar satisfacerea

creanței societății pe acțiuni „Mărculești-Combi”, este imposibilă. De asemenea,

administratorul societății cu răspundere limitată „Dumser Grup”, Valeriu

Strimbei, nu are bunuri suficiente pentru satisfacerea creanțelor tuturor

creditorilor. S-a prezentat inspectorilor fiscali informația de la Comerțbank,

potrivit căreia mai există mulți alți executori cu creanțe mai mari decât cele ale

societății pe acțiuni „Mărculești-Combi”. Astfel, șansele de încasare a datoriei

sunt egale cu zero.

Făcând trimitere la prevederile art. 144 alin.(2) din Codul de executare,

reclamanta a menționat că creanțele fiecărei categorii ulterioare se satisfac după

ce au fost satisfăcute creanțele categoriei anterioare, reclamanta a învederat că

potrivit tabelului definitiv consolidat al creanțelor, există creanțe chirografare mai

mari decât ale sale în mărime de aproximativ 9 milioane lei, fapt ce confirmă

alegațiile lichidatorului că șansele societății pe acțiuni „Mărculești-Combi” de a-

și încasa datoria se diminuează la zero.

Deopotrivă, reclamanta a remarcat că potrivit notificării nr. 39/367 din 23

septembrie 2019, eliberate de lichidatorul societății cu răspundere limitată „Lux-

SP”, Igor Bulgaru, nu au fost distribuite careva mijloace bănești în scopul

stingerii creanțelor validate. Conform informațiilor prezentate de departamentul

înmatriculare a mijloacelor de transport și departamentul cadastru al IP „Agenția

3

Servicii Publice”, societatea cu răspundere limitată „Lux-SP” nu deține în

proprietate mijloace de transport și bunuri imobile.

La fel, lichidatorul societății cu răspundere limitată „Florcomlaur”, Svetlana

Fanari, în raportul său, la capitolul IV, a informat creditorii că debitorul nu

dispune de bunuri care pot fi valorificate în scopul achitării creanțelor validate și

nu au fost satisfăcute creanțele validate.

Reclamanta a menționat că art. 5 pct. 32 lit. f) din Codul fiscal se referă la

procedura de încasare a datoriei prin intermediul instanței de judecată. Doar în

aceste cazuri ar trebui de prezentat o hotărâre a instanței de judecată sau o

încheiere a executorului judecătoresc potrivit cărora perceperea datoriei nu este

posibilă. Totodată, norma dată prevede că pentru a permite ajustarea sumei TVA

calculate, trebuie de prezentat hotărârea instanței de judecată, încheierea

executorului judecătoresc sau alt document prevăzut de legislația în vigoare,

potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.

În opinia reclamantei, nota informativă eliberată de către executorul

judecătoresc Victor Cogîlnicean, lichidatorul Ion Lașcu, lichidatorul Igor Bulgaru

și raportul lichidatorului Svetlana Fanari se încadrează în categoria „alt document

prevăzut de legislația în vigoare”.

Astfel, chiar dacă ajustarea sumei TVA a fost efectuată în baza prevederilor

art. 5 pct. 32 lit. b) din Codul fiscal, actele anexate la cerere arată și respectarea

dispozițiilor art. 5 pct. 32 lit. f).

De asemenea, în baza art. 116 alin. (2) din Codul fiscal, dacă suma datoriei

compromise se restituie subiectului impozabil după ajustarea sumei TVA

calculate conform prevederilor alin. (l), această sumă se consideră ca plată pentru

următoarea livrare impozabilă efectuată la momentul primirii sumei datoriei

compromise.

Reieșind din aceste prevederi, reclamanta a considerat că Serviciul Fiscal de

Stat urma să anuleze decizia Direcției Generale Administrare Fiscală Nord,

deoarece ultima a reținut că suma nu poate fi ajustată, deoarece datoria ar putea fi

încasată în cadrul procedurii de insolvabilitate, inclusiv în mod subsidiar de la

persoanele fizice responsabile.

În acest sens, reclamanta a invocat prevederilor art. 15 din Legea

insolvabilității, care statuează că în cazul insolvabilității debitorului din culpa

fondatorilor aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori. Însă,

culpa fondatorilor trebuie demonstrată.

Totodată, conform dispozițiilor art. 248 din Legea insolvabilității, cererea

privind tragerea la răspundere subsidiară se depune exclusiv de lichidator.

La caz, însă, art. 5 pct. 32 din Codul fiscal prevede expres că datoria

compromisă este o creanță care este nerambursabilă în cazurile în care persoana

juridică sau fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, declarată

insolvabilă, nu are bunuri. Astfel, reclamanta a considerat că nu trebuie să aștepte

tragerea la răspundere subsidiară, or, în cazul în care instanța de judecată va

refuza atragerea la răspundere subsidiară a fondatorilor debitorilor săi, va apărea

problema de când urmează să se facă ajustarea.

Astfel, reclamanta a apreciat ca fiind absurdă poziția organului fiscal,

precum că societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” trebui să achite în avans

sumele TVA ajustate, pentru ca ulterior, la încetarea procedurilor de

insolvabilitate, să-i fie întoarse aceste sume.

4

Finalmente, reclamanta a atras atenția asupra faptului că obligarea achitării

în avans a sumei TVA ajustate ar duce-o în dificultate financiară, supra îndatorare

și direct în insolvabilitate, deoarece în anul 2017 a înregistrat o pierdere de

4 093 326 de lei, iar în anul 2018 a avut un profit de doar 527 752 de lei. Profitul

obținut nu este suficient pentru achitarea sumei TVA ajustate, precum și

penalității și amenzii.

Reclamanta societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” a solicitat prin cererea

de chemare în judecată anularea parțială a deciziei Direcției Generale de

Administrare Fiscală Nord în partea ce ține de încasarea la buget a sumei de

586 643 de lei formată din diminuarea TVA aferentă livrărilor prin ajustarea

sumei, cu dispunerea întoarcerii executării.

Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea societății pe acțiuni „Mărculești-

Combi”.

La 24 februarie 2021, cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul

administrativ, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” a depus apel nemotivat,

iar la 22 aprilie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și adoptarea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

societății pe acțiuni „Mărculești-Combi” și s-a menținut hotărârea din 08

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 14 iulie 2021, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” a depus la Curtea

de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs nemotivat împotriva

deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei decizii noi de

admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a

declarat inadmisibil recursul societății pe acțiuni „Mărculești-Combi” împotriva

deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 246 alin. (1)

și (2) lit. e) din Codul administrativ.

Completul de admisibilitate a instanței de recurs a constatat că decizia

motivată a instanței de apel i-a fost notificată societății pe acțiuni „Mărculești-

Combi” la 09 august 2021, respectiv, termenul de 30 zile pentru prezentarea la

Curtea Supremă de Justiție a motivării recursului a început să curgă din 10 august

2021 și a expirat la 08 septembrie 2021, ora 24.00.

Astfel, Curtea Supremă de Justiție a observat că societatea pe acțiuni

„Mărculești-Combi”, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 30 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 22 noiembrie 2021, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” a prezentat

Curții Supreme de Justiție, prin intermediul poștei electronice, motivarea

recursului împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 08 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu adoptarea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii (vol. II, f.d. 1, 2-6).

Examinând admisibilitatea recursului depus de societatea pe acțiuni

„Mărculești-Combi”, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

5

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

În debut, completul observă că recursul depus la 22 noiembrie 2021 de către

societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” nu este unul repetat, deoarece conform

art. 245 alin. (2) teza a doua din Codul administrativ, dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În speță, însă, recursul din 22 noiembrie 2021 a fost prezentat Curții

Supreme de Justiție, acțiune care se încadrează în norma art. 245 alin. (2) teza

întâi din Codul administrativ, prin prisma căreia motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție.

Respectiv, completul consideră că recursul depus de societatea pe acțiuni

„Mărculești-Combi” la 22 noiembrie 2021 de facto constituie motivarea

recursului care a fost depus la 14 iulie 2021.

Din această perspectivă, completul reține ca pertinente prevederile art. 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, care stipulează că recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În corespundere cu art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile

se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Materialele și lucrările dosarului atestă că decizia motivată din 30 iunie 2021

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei prin intermediul oficiului

poștal la 09 august 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a corespondenței

(f.d. 226).

Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul

civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci

când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate, se constată că în condițiile speței

începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat

6

următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 10 august 2021, iar

ultima zi fiind data de 08 septembrie 2021, ora 24.00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi”

a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului la 22 noiembrie 2021

(vol. II, f.d. 1, 2-6).

Astfel, este în afara oricărui dubiu că societatea pe acțiuni „Mărculești-

Combi” a încălcat termenul de depunere a recursului, instituit de legiuitor la

art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării

deciziei motivate a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul

său procedural și a depune recursul și motivarea acestuia în interiorul termenului

legal.

Completul consideră că recurenta societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi”,

fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în

termen a recursului și a motivării acestuia, în caz contrar intervenind uno ictu

aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în

temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de

depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și

indiferent al recurentei, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza

Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, declararea recursului societății pe acțiuni „Mărculești-

Combi” ca inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de

condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților,

cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui

voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în

vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

7

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi”.

Conform art. 230, art. 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8