3ra-1236/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1236/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1236/21

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău – I. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Eduard Mîndru și

societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea societății pe

acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, terți întreprinderea cu capital străin „Restart Business” societate cu

răspundere limitată și Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/466 cu

privire la contestarea actelor administrative,

la acțiunea lui Eduard Mîndru împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

terți întreprinderea cu capital străin „Restart Business” societate cu răspundere

limitată și Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/466 cu privire la

contestarea actelor administrative,

la acțiunea lui Tudor Todiraș împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

terți întreprinderea cu capital străin „Restart Business” societate cu răspundere

limitată și Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/466 cu privire la

contestarea actelor administrative și

la acțiunea societății cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC”

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terți întreprinderea cu capital străin

„Restart Business” societate cu răspundere limitată, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică (succesor în drepturi și obligații al Inspecției de Stat în Construcții) și

Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/466 cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au casat integral hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău și hotărârea suplimentară din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o decizie nouă, prin care s-au respins

acțiunile, ca neîntemeiate,

constată:

La 16 aprilie 2013, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri

Auto” a depus acțiune în contencios administrativ, care a fost completată și

1

concretizată prin cererile din 30 mai 2013, 08 august 2013, 21 august 2013 și 09

martie 2015, împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț întreprinderea cu

capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri

Auto” a invocat că este proprietarul bunului imobil cu numărul cadastral xxx

situat în mun. Chișinău, str. Xxx, 12 „A”.

La 11 martie 2013, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri

Auto” a depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă, prin care a

solicitat revocarea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20

decembrie 2012 privind construirea unui bloc locativ cu parcare subterană în

limita terenului privat situat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău. Totodată a cerut

suspendarea efectelor certificatului de urbanism pentru proiectare până la

soluționarea cererii prealabile.

Societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a menționat că

până la momentul depunerii acțiunii în instanța de judecată nu a primit răspuns la

cererea sa prealabilă.

În opinia reclamantei, Primăria municipiului Chișinău a eliberat ilegal și

neîntemeiat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20

decembrie 2012, precum și autorizația de desființare nr. 183id/12 din 20

decembrie 2012, deoarece parametrii tehnici contravin normelor în construcții în

vigoare, pentru că terenul și imobilul preconizat spre construcție se află în

cartierul rezidențial al sectorului Buiucani, iar tipul obiectivului proiectat nu se

încadrează în Planul Urbanistic.

La fel, parametrii construcției nu permit respectarea restricțiilor normative

de la hotarele și construcțiile învecinate, deoarece ansamblul rezidențial, fiind о

structură urbană de nivel superior, care pe lângă problema primelor două niveluri

incorporează și prelungirile locuinței, punând astfel în acțiune о serie de factori

ce definesc în sens mai larg fenomenul locuirii. Construirea unui bloc locativ în

zona rezidențială necesită respectarea anumitor cerințe, cum ar fi: distanțele

minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale terenului cu

terenurile vecine și distanțele minime necesare intervențiilor în caz de incendiu,

stabilit pe baza avizului unității teritoriale de pompieri etc. Autorizarea executării

construcțiilor este permisă doar în cazul dacă acestea se racordează la rețelele de

echipare edilitară existente, dar face posibilă și racordarea de noi consumatori ai

rețelei existente de apă, instalații de canalizare, energie electrică și gaz.

Totodată, terenurile pentru care s-a eliberat certificatul de urbanism nu

trebuie să fie în contradicție cu aspectul general al zonei și să nu deprecieze

valorile general acceptate ale urbanismului arhitecturii, or, proiectarea zonelor

noi trebuie să țină seama și de satisfacerea cât mai largă a cerințelor sociale, în

condiții de economicitate a soluțiilor și de folosire rațională a teritoriului.

Societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a remarcat că

Primăria municipiului Chișinău, ca organ competent în examinarea cererii depuse

și emiterea certificatului de urbanism, nu a ținut cont de suprafața terenului pe

care va fi construit blocul locativ, parametrii acestuia, înălțimea, numărul de

etaje, distanța până la stradă, precum și nu a inspectat terenul dat, lăsând la

discreția beneficiarului această soluție. Respectiv, autoritatea publică nu a luat în

calcul impactul negativ care îl va avea construcția din str. Xxx, 10,

2

mun. Chișinău, asupra condițiilor de lucru a agenților economici care activează în

vecinătate, precum și impedimentele care vor fi create la accesul spre bunul

imobil situat pe str. Xxx, 12 „A”, mun. Chișinău, care se află în vecinătate.

Reclamanta societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a

considerat că în certificatul de urbanism pentru proiectare intenționat și ilegal au

fost prescrise date ce nu corespund realității și normelor în construcții, și anume:

lipsa planului urbanistic în detaliu (PUD), iar Primăria municipiului Chișinău,

fără a solicita elaborarea acestui plan de către Proiect Chișinău, a aplicat prin

analogie Codul urbanistic de reglementare a zonei – revitalizarea zonei, indicând

totodată codul de tip S-D+P+13E+M, or, aceste date corespund planului

urbanistic general pentru clădirile cu 8-14 etaje.

Astfel, Primăria municipiului Chișinău nu a pătruns în esență și nu a

verificat ce fel de bloc locativ va fi construit, parametrii acestuia, înălțimea,

numărul de etaje, distanța până la stradă și nici nu a inspectat terenul, lăsând la

discreția beneficiarului această soluție, iar prin urmare nu a luat în calcul

impactul negativ pe care îl poate produce viitoarea construcție. Având în vedere

că terenul este amplasat într-o zonă rezidențială, iar conform Legii nr. 721 din 02

februarie 1996 pentru proiectarea și edificarea unui bloc cu mai multe etaje în

această zonă urma să fie elaborat un plan urbanistic în detaliu de către Direcția

Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei municipiului

Chișinău în coordonare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,

acțiune care nu a fost executată, fapt ce denotă încălcarea flagrantă a prevederilor

legii.

Deopotrivă, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a

indicat că certificatul de urbanism pentru proiectare nu reflectă date concrete

privind procentul de ocupare și coeficientul de utilizare a terenului din str. Xxx,

10, mun. Chișinău, indicându-se doar în pct. 4 că indicii normativi pentru tipul de

obiectiv preconizat nu vor fi depășiți la construirea obiectivului.

Respectiv, certificatul de urbanism pentru proiectare precum și planul de

amplasare al blocului locativ a fost elaborat și cu încălcări ale normativelor în

construcție, care grav îi afectează dreptul de proprietate, or, conform pct. 2.12 din

Normativul în construcție SNIP 02.07.01 distanța între blocurile locative și

sociale, precum și clădirile industriale urmează să fie stabilită conform calculelor

la insolație, prevăzute de normativ, normelor de iluminație, prezentate în SNIP

11-4-79, precum și conform cerințelor antiincendiare, ce poartă caracter

obligatoriu. Distanța (spațiu de trai) între laturile lungi ale blocurilor locative cu

înălțimea de 2-3 etaje este necesară să fie cel puțin de 15 metri, iar pentru

înălțimea de la 4 etaje cel puțin 20 metri, între laturile lungi și laterale pentru

aceste blocuri ce dispun de ferestre din odăile locative cel puțin 10 metri.

Distanțele minimale între blocurile locative, sociale și clădirile auxiliare de

gradul I și II de rezistență antiincendiară până la clădirile industriale și garaje de

gradul I și II de rezistență antiincendiară este necesar de adoptat cel puțin 9 metri,

iar până la clădirile industriale, care dispun de învelitori cu termoizolator din

materiale polimerice inflamabile – 15 metri. La caz, însă, din documentația de

proiect rezultă că toate aceste cerințe au fost ignorate.

De asemenea, în cazul construcției blocului locativ proiectat în paisprezece

niveluri, birourile blocului nelocativ cu patru niveluri vor fi lipsite de lumină

3

(insolație) pe parcursul a 24 de ore, ultimul fiind lipsit de dreptul de a putea

beneficia de lumina solară în condiții egale cu vecinii.

Altă încălcare admisă în speță este că la obținerea actelor de executare a

construcțiilor și la eliberarea certificatului de urbanism nu s-a solicitat acordul

vecinilor, conform art. 17 din Hotărârea Guvernului privind aprobarea

Regulamentului privind construcția locuințelor proprietate privată și pct. 1 al

Instrucțiunii privind obținerea actelor de executare a construcțiilor,

reconstrucțiilor și amenajărilor.

Astfel, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a opinat

că, la caz, Primăria municipiului Chișinău a încălcat flagrant drepturile și

interesele proprietarului construcției amplasate pe str. Xxx, 12 „A”,

mun. Chișinău, deoarece beneficiarul certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012 nu a prezentat anexa specificată la art. 3

alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010.

La fel, reclamanta a notat că potrivit certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012, la caz, nu a fost elaborat Planul

urbanistic în detaliu pentru zona rezidențială în care se construiește blocul și nu a

fost prevăzut în bugetul anului 2012. Acest fapt contravine prevederilor

Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5 din

05 ianuarie 1998, potrivit cărora autorizarea executării construcțiilor în zonele

construite existente cu demolarea fondului existent se va face numai conform

legislației în vigoare și în baza planurilor urbanistice zonale sau în detaliu,

aprobate pentru zonele în cauză.

De asemenea, din conținutul certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012 rezultă că în limita terenului privat de 0,1582

ha vor fi amenajate obiective cum ar fi: parcări auto pentru proprietarii

apartamentelor, în număr de 157 de locuri și teren de joacă pentru copii, loc

amenajat pentru odihnă și accese pietonale. În opinia societății pe acțiuni

„Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, pentru executarea acestor utilități,

beneficiarul certificatului de urbanism va folosi parcul din imediată apropiere, iar

vecinilor le va fi restricționată calea de acces în imobile.

Reclamanta societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a

solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20

decembrie 2012 eliberat beneficiarului întreprinderii cu capital străin „Restart

Business” societate cu răspundere limitată;

- anularea autorizației de construire nr. 49-c din 18 aprilie 2013 eliberate

beneficiarului întreprinderii cu capital străin „Restart Business” societate cu

răspundere limitată;

- anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 527 din 18 septembrie

2014 a bunului imobil amplasat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău;

- obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate

asupra bunului imobil amplasat pe str. Xxx, 12 „A”, mun. Chișinău, prin

demontarea macaralei de construcții utilizată în construcții care creează pericole

vecinilor;

- modificarea datelor din certificatul de urbanism pentru proiectare,

autorizația de construcție și din documentele care derivă acestea.

4

La 21 mai 2013, Eduard Mîndru a depus acțiune în contencios administrativ,

care a fost concretizată și completată prin cererile din 25 iunie 2013 și 11 martie

2015, împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț întreprinderea cu capital

străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii Eduard Mîndru a invocat temeiuri de fapt și de drept

similare celor cuprinse în acțiunea societății pe acțiuni „Institutul de Proiectări

Drumuri Auto”.

Suplimentar, reclamantul Eduard Mîndru a relevat că este proprietarul cotei

părți de 2,9 % din bunul imobil cu numărul cadastral xxx, amplasat pe str. Xxx,

12 „A”, mun. Chișinău.

Reclamantul Eduard Mîndru a considerat că Primăria municipiului Chișinău

neîntemeiat și ilegal a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012 și autorizația de desființare nr. 183id/12 din 20

decembrie 2012, deoarece la obținerea acestor acte beneficiarul întreprinderea cu

capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată nu a solicitat

acordul vecinilor și nu a prezentat anexele specificate la art. 3 alin. (1) lit. (d) din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010. Această circumstanță atrage după sine nulitatea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012.

În opinia lui Eduard Mîndru, Primăria municipiului Chișinău a eliberat

întreprinderii cu capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată

autorizația de construire nr. 49-c/13 din 18 aprilie 2013 cu încălcarea prevederilor

art. 6 alin. (2) din Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor de

construcție, potrivit cărora la certificatul de urbanism pentru proiectare, emitentul

va anexa: planul de amplasare a imobilului/terenului, cu indicarea

dimensiunilor/hotarelor acestuia; avizul sanitar; avizul ecologic și avizul

serviciului pompieri și salvatori. La caz, însă, beneficiarul nu a solicitat și nici nu

a prezentat aceste avize.

La 25 aprilie 2013, Eduard Mîndru a depus la Primăria municipiului

Chișinău cerere prealabilă, solicitând anularea autorizației de construire, însă,

până la depunerea acțiunii în instanța de judecată nu a primit niciun răspuns la

aceasta.

Deopotrivă, reclamantul Eduard Mîndru a indicat că autorizația de

construire, certificatul de urbanism pentru proiectare, precum și planul de

amplasare al blocului locativ au fost elaborate cu încălcări ale normativelor în

construcție, care îi afectează dreptul de proprietate, deoarece distanța între

blocurile locative și sociale, precum și clădirile industriale urmează a fi stabilită

conform calculelor la insolație, cerință care potrivit documentației de proiect a

fost ignorată.

La fel, în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 527, la 18 septembrie

2014, a fost dat în exploatare bunul imobil din str. Xxx, 10, mun. Chișinău.

Ulterior, la 23 ianuarie 2015, Eduard Mîndru a contestat procesul-verbal de

recepție finală nr. 527 din 18 septembrie 2014 cu cerere prealabilă la Primăria

municipiului Chișinău, care prin răspunsul nr.M-685/15 din 13 februarie 2015 a

fost respinsă.

Reclamantul Eduard Mîndru a considerat că procesul-verbal de recepție

finală nr. 527 din 18 septembrie 2014 este ilegal, deoarece actele permisive în

baza cărora a fost edificată construcția au fost eliberate cu încălcarea legislației.

5

Reclamantul Eduard Mîndru a solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20

decembrie 2012 eliberat de Primăria municipiului Chișinău beneficiarului

întreprinderii cu capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată;

- anularea autorizației de construire nr. 49-c din 18 aprilie 2013 eliberate de

Primăria municipiului Chișinău beneficiarului întreprinderii cu capital străin

„Restart Business” societate cu răspundere limitată;

- anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 527 din 18 septembrie

2014 a bunului imobil situat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău.

La 24 iunie 2013, Tudor Todiraș a depus acțiune în contencios administrativ,

care a fost concretizată și completată prin cererile din 25 iunie 2013 și 20 martie

2015, împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț întreprinderea cu capital

străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii Tudor Todiraș a invocat temeiuri de fapt și de drept

similare celor cuprinse în acțiunile depuse de societatea pe acțiuni „Institutul de

Proiectări Drumuri Auto” și Eduard Mîndru.

Suplimentar, reclamantul Tudor Todiraș a indicat că este proprietarul cotei

părți de 2,9 % din bunul imobil cu numărul cadastral xxx, amplasat pe str. Xxx,

12 „A”, mun. Chișinău.

În opinia reclamantului Tudor Todiraș, pe suprafața terenului din str. Xxx,

10, mun. Chișinău, de 1 582 m.p. este imposibilă edificarea reală a unei

construcții cu 17 nivele și о capacitate de 157 de apartamente, cu respectarea

tuturor normelor legale și prin amplasarea pe teritoriul aferent a utilităților

necesare deservirii acesteia, precum și a celor indicate de legislație.

Astfel, la 23 aprilie 2013, 22 mai 2013 și 19 ianuarie 2015 a contestat cu

cereri prealabile la Primăria municipiului Chișinău actele permisive eliberate

pentru proiectarea și construirea blocului din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, însă,

nu a primit niciun răspuns la acestea.

De asemenea, reclamantul Tudor Todiraș a notat că instituțiile de stat și

autoritățile abilitate nu au întreprins careva măsuri în scopul verificării și

monitorizării lucrărilor de construcție, nu au efectuat evaluarea eventualului

prejudiciu care poate fi cauzat atât bunurilor imobile învecinate și a proprietarilor

acestora, cât și față de bunurile din preajma zonei în cauză, or, conform

prevederilor pct. 48 din Regulamentul nr. 360 din 18 aprilie 1997 privind

certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și

amenajărilor, acestea urmau a controla și coordona procesul de autorizare,

inclusiv de eliberare a certificatului de urbanism în cauză, iar în caz de depistare a

încălcărilor de ordin normativ a procedurii respective, să se autosesizeze, sistând

valabilitatea certificatului dat.

Reclamantul Tudor Todiraș a solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20

decembrie 2012 eliberat de Primăria municipiului Chișinău beneficiarului

întreprinderii cu capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată;

- anularea autorizației de construire nr. 49-c din 18 aprilie 2013 eliberate de

Primăria municipiului Chișinău beneficiarului întreprinderii cu capital străin

„Restart Business” societate cu răspundere limitată;

6

- anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 527 din 18 septembrie

2014 a bunului imobil situat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău.

La 25 octombrie 2013, societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil

IVC” a depus acțiune în contencios administrativ, care a fost concretizată și

completată prin cererile din 16 decembrie 2013 și 16 martie 2015, împotriva

Primăriei mun. Chișinău, terți întreprinderea cu capital străin „Restart Business”

societate cu răspundere limitată și Inspecția de Stat în Construcții, succedată în

drepturi și obligații de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil

IVC” a invocat temeiuri de fapt și de drept similare celor cuprinse în acțiunile

depuse de societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, Eduard

Mîndru și Tudor Todiraș.

Suplimentar, reclamanta societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil

IVC” a relevat că este proprietarul cotei părți de 13,33 % din bunul imobil cu

numărul cadastral xxx, amplasat pe str. Xxx, 12 „A”, mun. Chișinău.

În opinia societății cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC”,

construcția blocului locativ învecinat din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, în cartierul

rezidențial al sectorului Buiucani, contravine normelor în construcție, deoarece

nu se încadrează în Planul urbanistic, iar parametrii construcției nu vor permite

respectarea restricțiilor normative de la hotare și construcțiile învecinate.

Astfel, la 28 august 2013, societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil

IVC” a depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea actelor permisive eliberate beneficiarului întreprinderii cu

capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată pentru

proiectarea și construcția blocului din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, însă, nu a

primit niciun răspuns la această cerere.

Reclamanta societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” a

învederat că întreprinderea cu capital străin „Restart Business” societate cu

răspundere limitată preconizează să construiască un bloc locativ cu 17 nivele pe

un teren de numai 0,15 ha, cu distanța de la о casă de locuit (cu un nivel) de

numai 1,5 metri, distanța până la о biserică de numai 2 metri și distanța până la

un bloc nelocativ cu 4 nivele de numai 8 metri.

Nerespectarea distanțelor dintre construcții încălcă normele în construcție și

a securității antiincendiare, inclusiv a imobilului ce aparține societății cu

răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC”, precum și alte drepturi

constituționale.

La autorizarea construcției din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, nu s-a ținut cont

de faptul că aceasta nu trebuie să fie în contradicție cu aspectul general al zonei și

să nu deprecieze valorile general acceptate ale urbanismului și arhitecturii.

Totodată, la proiectarea zonelor noi, Primăria trebuia să țină seama și de

satisfacerea cât mai largă a cerințelor sociale, în condiții de economicitate a

soluțiilor și de folosire rațională a teritoriului, ceea ce nu este caracteristic

cazului, deoarece reieșind din parametrii construcției indicați în certificatul de

urbanism nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012, realizat în baza autorizației de

construire nr. 42-c/13 din 18 aprilie 2014 și ținând cont de faptul că construcția

dată va include și о parcare subterană, lucrările acestei construcții vor prejudicia,

nu numai terenurile din vecinătate, dar și construcțiile de pe acestea, împreună cu

7

libertățile locatarilor. Lucrările de construcție a edificiului dorit vor crea

indispensabil nu doar prejudicii de ordin material construcțiilor de pe terenurile

învecinate, dar și disconfort locatarilor construcțiilor în cauză, lucru ce va avea ca

rezultat perturbarea activităților respective.

Reclamanta societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” a

considerat că și autorizația de construire nr. 42-c/13 din 18 aprilie 2013 este

ilegala și urmează a fi anulată, având în vedere faptul că a fost eliberată în baza

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20 decembrie 2012,

care a fost emis cu încălcarea legislației în domeniu.

Societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” a subliniat că, în

calitate de coproprietar al imobilului învecinat, nu și-a dat acordul pentru

construcția blocului locativ cu 17 nivele din str. Xxx, 10, mun. Chișinău.

În privința procesului-verbal de recepție finală nr. 527 din 18 septembrie

2014, reclamanta societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” a

menționat că blocul locativ din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, a fost construit în

perioada când toate actele permisive pentru acesta (certificatul de urbanism,

autorizația de construcție, documentația de proiect, avizul sanitar, avizul

ecologic, avizul serviciului pompieri) erau supuse verificării legalității în instanța

de judecată. Respectiv, toate aceste acte fiind ilegale și urmând a fi anulate de

instanța de judecată, or, organele abilitate (Primăria municipiului Chișinău,

Inspecția de Stat în Construcții, Serviciu Situații Excepționale, întreprinderea cu

capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată, precum și alte

organe) cunoșteau despre litigiile care erau pendinte în instanța de judecată.

Astfel, la 23 ianuarie 2015, societatea cu răspundere limitată „Bursa de

Imobil IVC” a depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă nr. 199,

prin care a solicitat anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 527 din 18

septembrie 2014, însă, prin răspunsul nr. 06-111/378, care l-a recepționat la 13

februarie 2015, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamanta societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” a

solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea autorizației de construire nr. 49-c din 18 aprilie 2013 eliberate de

Primăria municipiului Chișinău beneficiarului întreprinderii cu capital străin

„Restart Business” societate cu răspundere limitată;

- anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 722i/12 din 20

decembrie 2012 eliberat de Primăria municipiului Chișinău beneficiarului

întreprinderii cu capital străin „Restart Business” societate cu răspundere limitată;

- anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 527 din 18 septembrie

2014 a bunului imobil situat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău.

Prin încheierile din 08 mai 2014, 13 noiembrie 2014 și 24 septembrie 2015

ale Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cauzele menționate au fost conexate într-

un singur proces.

Prin încheierea din 24 septembrie 2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația

Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/466 (vol. 2, f.d. 96).

Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

acțiunile societății pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, Eduard

Mîndru, Tudor Todiraș și societății cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC”

s-au respins ca neîntemeiate (vol. 12, f.d. 126).

8

La 19 ianuarie 2017, Eduard Mîndru și societatea pe acțiuni „Institutul de

Proiectări Drumuri Auto” au declarat apel împotriva hotărârii din 21 decembrie

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, solicitînd casarea acesteia și emiterea

unei decizii noi privind admiterea acțiunilor.

La 20 ianuarie 2017 Tudor Todiraș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, solicitând casarea hotărârii în partea respingerii acțiunii

sale (vol. 12, f.d. 138).

La 26 februarie 2018, societatea cu răspundere limitată „Bursa de Imobil

IVC” a declarat apel împotriva hotărârii din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, prin care a solicitat inter alia repunerea în termenul de

declarare a apelului(vol. 13, f.d. 9-13).

Prin încheierea din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost

ridicată de la examinare în ordine de apel și expediată primei instanțe pentru

emiterea unei hotărâri suplimentare în privința acțiunii depuse de către Todiraș

Tudor cu privire la suspendarea procesului-verbal de recepție finală și aplicarea

sechestrului asupra imobilului (vol. 13, f.d. 48-58).

Prin hotărârea suplimentară din 02 noiembrie 2018 a Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Todiraș

Tudor.

S-a respins cererea lui Mîndru Eduard cu privire la suspendarea procesului-

verbal de recepție finală și aplicarea sechestrului asupra imobilului, ca nefondată

(vol. 13, f.d. 84-97).

La 03 decembrie 2018, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări

Drumuri Auto” a declarat apel împotriva hotărârii suplimentare din 02 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, (vol. 13, f.d. 91-95), iar la 29

ianuarie 2019 a prezentat motivarea apelului (vol. 13, f.d. 116-120), care a fost

completată prin cererea din 27 aprilie 2021 (vol. 15, f.d. 31-36).

Prin încheierea din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă cererea societății cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” cu

privire repunerea în termen a apelului și s-a restituit apelul declarat de aceasta

împotriva hotărârii din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

(vol. 13, f.d. 127-131).

Prin decizia din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a menținut

încheierea din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat

eroarea admisă în hotărârea motivată a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21

decembrie 2016, cu indicarea corectă a lunii și anului „decembrie 2016” în loc de

„ianuarie 2017” (vol. 14, f.d.187-191).

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Tudor Todiraș împotriva hotărârii din 21 decembrie

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și cererea de alăturare la apelurile

societății cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC” și al societății pe acțiuni

„Institutul de Proiectări Drumuri Auto” (vol. 14, f.d. 192-195).

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Tudor Todiraș împotriva încheierii din 20 mai 2020

a Curții de Apel Chișinău și s-a respins recursul societății cu răspundere limitată

9

„Bursa de Imobil IVC” împotriva încheierii din 20 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău (vol. 14, f.d. 232-237).

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și

hotărârea suplimentară din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a adoptat o decizie nouă, prin care s-au respins acțiunile societății pe

acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, Eduard Mîndru, Tudor Todiraș și

societății cu răspundere limitată „Bursa de Imobil IVC”, ca neîntemeiate.

S-a respins ca neîntemeiată cererea lui Eduard Mîndru cu privire la

suspendarea procesului-verbal nr. 527 din 18 septembrie 2014 de recepție finală a

bunului imobil amplasat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău și aplicarea sechestrului

asupra acestui bun imobil (vol. 15, f.d. 48-49, 50-75).

În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că în urma efectuării

controlului judecătoresc de legalitate al actelor contestate nu au fost constatate

temeiuri de anulare a lor, întrucât au fost emise cu respectarea legislației în

vigoare, a competenței și procedurii.

Instanța de apel nu acceptat argumentul reclamanților, precum că actele

contestate au fost emise fără acordul lor, fapt ce contravine prevederilor art. 3 din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010, or, aceștia nu au demonstrat că sunt

coproprietarii terenului menționat. Respectiv, acordul lor nu a fost necesar, iar

prin urmare la caz nu sunt aplicabile prevederile acestei norme.

La capitolul dat instanța de apel a observat că actele administrative

contestate au fost emise în privința construcției amplasate pe str. Xxx, 10,

mun. Chișinău, pe terenul cu numărul cadastral xxx, iar reclamanții sunt

proprietarii imobilului amplasat pe str. Xxx, 12 „A”, mun. Chișinău, cu numărul

cadastral xxx. acest fapt denotă că, la caz, prevederile art. 3 din Legea nr. 163 din

09 iulie 2010 au fost respectate de către beneficiarul actelor permisive, deoarece

reclamanții nu sunt coproprietari ai acestui teren.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a considerat lipsit de substanță argumentele

reclamanților privind încălcarea dreptului de vecinătate, or, încălcarea acestuia nu

duce la nulitatea actelor permisive pentru construcția blocului locativ, ci la

repararea prejudiciului cauzat în cazul atentării la integritatea imobilului ce le

aparține.

Nu a fost reținut ca pertinent nici argumentul reclamanților, precum că actele

permisive au fost eliberate cu încălcări ale normativelor în construcție, or,

verificarea respectării acestor normative ține de competența Inspecției de Stat în

Construcții, iar semnarea procesului-verbal nr. 527 din 18 septembrie 2014 de

recepție finală a bunului imobil atestă că blocul locativ corespunde normativelor

în construcție, iar autoritatea abilitată nu a stabilit careva încălcări la edificarea

lui.

Succesiv, Curtea de Apel Chișinău a conchis necesitatea de a respinge ca

neîntemeiate pretențiile cu privire la modificarea datelor din certificatul de

urbanism pentru proiectare, din autorizația de construire și din documentele care

derivă din acestea, obligarea de a nu crea impedimente întru exercitarea dreptului

de proprietate asupra bunului imobil amplasat pe str. Xxx, 12 „A”,

mun. Chișinău, prin demontarea macaralei de construcții utilizată în construcții,

care creează pericole vecinilor, din motiv că acestea sunt subsecvent pretențiilor

principale cu privire la anularea actelor permisive, precum și din lipsa suportului

10

probant ce ar demonstra crearea impedimentelor vecinilor prin construcția

blocului locativ.

De asemenea, instanța de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii lui

Eduard Mîndru cu privire la suspendarea procesului-verbal de recepție finală

nr. 527 din 18 septembrie 2014 și aplicarea sechestrului asupra bunului imobil

amplasat pe str. Xxx, 10, mun. Chișinău, or, Eduard Mîndru nu a prezentat careva

probe ce ar justifica această solicitare, conform art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă și art. 21 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare la momentul

depunerii cererii).

La 14 iulie 2021, Eduard Mîndru a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

împotriva deciziei din 17 iunie 2021, solicitând casarea integrală a deciziei

recurate și cu emiterea unei decizii noi prin care să fie admisă integral acțiunea sa

(vol. 15, f.d. 83-84).

La 15 iulie 2021, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri

Auto” a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 17 iunie

2021, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (vol. 15, f.d. 85-87).

La 19 noiembrie 2021, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri

Auto”, reprezentată de Doina Verejan, a prezentat Curții Supreme de Justiție

motivarea recursului împotriva deciziei din 17 iunie 2021 (vol. 15, f.d. 102-115).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și drept ale acțiunii,

similare celor cuprinse în cererile de chemare în judecată, cu concretizările

ulterioare și în cererea de apel, invocând suplimentar că nu este de acord cu

decizia instanței de apel și consideră aceasta a fost adoptată în urma interpretării

și aplicării eronate de către instanță a normelor de drept material și procedural,

precum și neaplicării legii care trebuia să fie aplicată.

În special, recurenta a notat că terenul din str. Xxx, 10, mun. Chișinău. se

află în cartierul rezidențial, iar tipul obiectivului proiectat și realizat nu se

încadrează în Planul urbanistic general. Așa, parametrii construcției cu 17 nivele

pe o suprafața de 0,15 ha nu a permis respectarea restricțiilor normative de la

hotarele și construcțiile învecinate, cum ar fi: distanțele minime obligatorii față

de limitele laterale și posterioare ale terenului cu terenurile vecine, conform

Codului civil și distanțele minime necesare intervențiilor în caz de incendiu,

stabilit pe baza avizului unității teritoriale de pompieri etc.

Recurenta a considerat că la judecarea cauzei, instanța de apel nu a ținut

cont de prevederile coroborate al art. 6 alin. (1) și art. 49 din Legea privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, prin

prisma cărora la caz urma a fi elaborat planul urbanistic de detaliu pentru zona

respectivă.

La fel, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că la eliberarea actelor

permisive pentru construcția blocului locativ din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, nu

au fost eliberate avizul ecologic, avizul sanitar și avizul Serviciul pompieri și

salvatori.

Toate aceste fapte circumscrise denotă că blocul locativ cu 17 nivele din

str. Xxx, 10, mun. Chișinău, a fost construit contrar aspectelor specifice unei zone

rezidențiale și în contradicție cu prevederile legii aplicabile.

11

Alt aspect important, care în opinia recurentei a fost omis de către instanța

de apel, este că actele permisive au fost eliberate cu încălcări ale normativelor în

construcție, în special pct. 2.12 din Normativul în construcție SN1P 02.07.01

„Sistematizarea și construcția localităților urbane și rurale”, care reglementează

distanțele ce trebuie respectate la construirea blocurilor locative și sociale,

precum și clădirile industriale.

De asemenea, recurenta a relevat că după începerea lucrărilor de construcție

a blocului locativ din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, imobilul său care este amplasat

în imediata apropiere este supus unui pericol, deoarece macaraua pentru

încărcături se află deasupra clădirii sale, în interiorul căruia se află peste 200 de

angajați.

În această consecvență, societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări

Drumuri Auto” a remarcat că admiterea acestor încălcări îi afectează grav dreptul

de proprietate și de vecinătate, garantate atât de legislația internațională, cât și cea

națională.

În acest sens, instanța de apel a interpretat în mod eronat și prevederile

art. 17 din Hotărârea Guvernului R. Moldova privind aprobarea Regulamentului

privind construcția locuințelor proprietate privată și pct. l din Instrucțiunea

privind obținerea actelor de executare a construcțiilor, reconstrucțiilor,

amenajărilor, prin prisma cărora beneficiarul actelor permisive pentru construcția

blocului locativ din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, avea obligația de a cere acordul

vecinilor, inclusiv al societății pe acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”,

care este coproprietară a unui imobil învecinat.

Finalmente, recurenta a invocat că nici prima instanță, nici instanța de apel

nu au stabilit cercul persoanelor interesate, ale căror drepturi pot fi lezate prin

hotărârea judecătorească și nu le-a atras în proces.

În condițiile speței urma a fi atras în proces gestionarul blocului locativ,

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/466, care din 12 noiembrie 2014

au fost înregistrați ca gestionari ai blocului din str. Xxx, 10, mun. Chișinău, în

baza actului de transmitere-primire nr. 55/466/ACC din 10 noiembrie 2014.

La 25 și 26 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat

intimaților și terților copia recursurilor depuse de Eduard Mîndru și societatea pe

acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, explicându-le totodată dreptul de

a depune referință asupra acestora. În pofida acestui fapt, până la examinarea

admisibilității recursurilor, intimații și terții nu au făcut uz de dreptul lor

procedural și nu au depus referință în care să-și expună poziția procesuală pe

marginea criticilor formulate în recursuri.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acestora, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Ab initio, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a-și expune poziția în privința

recursului depus de Eduard Mîndru.

12

Alineatul (2) al articolului 246 din Codul administrativ prevede la lit. e) că

recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă indubitabil că decizia Curții de Apel

Chișinău, față de care Eduard Mîndru își manifestă dezacordul prin prezentul

recurs, a fost adoptată și pronunțată la 17 iunie 2021 (vol. 15, f.d. 47-48).

La 14 iulie 2021, Eduard Mîndru a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

împotriva deciziei din 17 iunie 2021, solicitând casarea integrală a deciziei

recurate și cu emiterea unei decizii noi prin care să fie admisă integral acțiunea sa

(vol. 15, f.d. 83-84).

Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8005520855AS copia

deciziei motivate din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată

lui Eduard Mîndru la 19 octombrie 2021 (vol. 15, f.d. 98).

Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru

o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și

atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin

lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii

termenului de prezentare a motivării recursului la Curtea Supremă de Justiție este

ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 20

octombrie 2021, iar ultima zi de exercitare a actului de procedură fiind data de 18

noiembrie 2021, ora 24.00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Eduard Mîndru nu și-a executat obligația

procesuală și nu a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Completul consideră că Eduard Mîndru, fiind interesat în soarta soluționării

litigiului în care este antrenat și care a fost intentat la acțiunea sa, urma să

întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță,

prin depunerea în termen a motivării recursului, în caz contrar intervenind uno ictu

aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în

temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a

reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea

13

din 03 aprilie 2008).

Totodată, imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Eduard Mîndru ca fiind

inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

leza principiul securității raporturilor juridice. Or, certitudinea legală impusă

regulilor de procedură civilă și contencios administrativ, în calitate de condiție sine

qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale

intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale.

Succesiv, completul observă că societatea pe acțiuni „Institutul de Proiectări

Drumuri Auto” s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul

administrativ privind modul și termenul de depunere a recursurilor, or, potrivit

avizului de recepție a corespondenței DS8001878628AS, copia dispozitivului

deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată la 25 iunie

2021 (vol. 15, f.d. 79), iar recursul a fost depus la 15 iulie 2021 (vol. 15, f.d. 85).

Totodată, conform avizului de recepție a corespondenței DS8005520861AS copia

deciziei motivate din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată la

26 octombrie 2021 (vol. 15, f.d. 99), ia motivarea recursului a fost prezentată

Curții Supreme de Justiție la 19 noiembrie 2021 (vol. 15, f.d. 102).

Însă, examinând criticile formulate de către societatea pe acțiuni „Institutul

de Proiectări Drumuri Auto” împotriva concluziilor reținute de instanța de apel,

completul le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

14

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei, 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de Eduard Mîndru și societatea pe

acțiuni „Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, sunt inadmisibile.

15

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Eduard Mîndru și societatea pe acțiuni „Institutul de

Proiectări Drumuri Auto” se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

16