3ra-258/21 — contestarea actului administrativ

3ra-258/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-258/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Catană

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Minciuna, A. Bostan

ÎNCHEIERE

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/246,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/246

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și întreprinderii cu capital

străin „Monarch Developments” societate cu răspundere limitată, terți Oleg

Manea, Radu Baron și Nicolae Platon cu privire la constatarea încălcării

drepturilor la petiționare, obligarea divizării și individualizării bunului imobil cu

destinația încăperi nelocative și înregistrarea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 07 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, s-a

casat hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

emis o decizie nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de către Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/246, ca neîntemeiată,

constată:

La 06 aprilie 2015, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/246 (în

continuare ACC nr. 55/246) a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ, concretizată pe parcursul examinării cauzei,

împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru” (succedată în drepturi de către

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”) și întreprinderii cu capital străin

„Monarch Developments” societate cu răspundere limitată (în continuare

ÎCS „Monarch Developments” SRL) cu privire la constatarea încălcării

drepturilor la petiționare, obligarea divizării și individualizării bunului imobil cu

destinația încăperi nelocative și înregistrarea dreptului de proprietate.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 01 noiembrie

2010, în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 864 a fost recepționat

complexul de blocuri locative cu spațiu comercial și parcare subterană lit. 1 și 2

din str. Xxx , mun.Chișinău de către ÎCS „Monarch Developments” SRL.

1

Ulterior, la 29 iulie 2011, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a înregistrat

dreptul de proprietate al ACC nr. 55/246 asupra încăperilor de uz comun a

blocului locativ din str. Xxx , mun. Chișinău, în baza actului de primire predare

întocmit între ACC nr. 55/246 și ÎCS „Monarch Developments” SRL.

La fel, în baza procesului-verbal a fost recepționată și parcarea subterană cu

suprafața totală de xxx m.p., cu nr. cadastral xxx și care a fost împărțită pe cote-

părți, în 11 locuri de parcare împărțite în procente din suprafața totală a parcării.

Totodată, reclamanta a indicat că în urma înregistrării dreptului de

proprietate asupra locurilor de parcare în baza contractelor de investiții, încheiate

între investitori și ÎCS „Monarch Developments” SRL, a rămas o suprafață

destinată pentru holul parcării, care nu a fost împărțită în procente și nici

delimitată, iar Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a înregistrat dreptul de

proprietate asupra la 7 locuri de parcare din parcarea subterană din str. Xxx ,

mun. Chișinău.

De asemenea, la 06 decembrie 2011, în temeiul procesului-verbal de recepție

finală nr. 864 din 01 noiembrie 2010, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la cota

de 60 % a transmis ÎCS „Monarch Developments” SRL dreptul de proprietate din

parcarea subterană, fără a stabili suprafața concretă și hotarele delimitate care

constituie aceste 60 %,.

La 27 decembrie 2011, cu cota-parte de 4,7 %, Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău a înregistrat dreptul de proprietate al lui Oleg Manea și Eden Manea

asupra locului nr. 8 din parcarea subterană.

Însă, în pofida acestor circumstanțe, în informația din 11 iulie 2014 Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău a indicat că 60 % din parcare aparține cu drept de

proprietate ÎCS „Monarch Developments” SRL.

Astfel, reclamanta a considerat că informația prezentată de Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, precum că 60 % din parcarea subterană aparține cu drept de

proprietate ÎCS „Monarch Developments” SRL nu este veridică. Cu atât mai mult

că dreptul de proprietate asupra cotei-părți de 60 % din parcare nu putea fi

înregistrat după ÎCS „Monarch Developments” SRL, deoarece parcarea subterană

era deja transmisă la balanța ACC nr. 55/246, în baza actului de primire-predare

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 29 iulie 2011.

Reieșind din aceasta, la 09 decembrie 2014, ACC nr. 55/246 s-a adresat

ÎS „Cadastru” cu cerere prin care a solicitat delimitarea holului din parcarea

subterană situată pe str. Xxx , mun. Chișinău, nr. cadastral xxx și radierea din

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a ÎCS „Monarch

Developments” SRL asupra suprafeței holului din parcarea subterană.

Finalmente, reclamanta a considerat că ÎS „Cadastru” a încălcat prevederile

art. 8, 9, 12, 14 și 16 din Legea cu privire la petiționare, manifestat prin

încălcarea termenului legal de examinare a petiției din 19 decembrie 2014.

Reclamanta ACC nr. 55/246 a solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- constatarea încălcării prevederilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2), art. 12 și

14 din Legea cu privire la petiționare, prin încălcarea termenului legal de

examinare a petiției din 19 decembrie 2014 și expedierea unui răspuns formal la

petiție în lipsa unei examinări obiective a circumstanțelor invocate;

- obligarea ÎS „Cadastru” să divizeze și individualizeze bunul imobil cu

destinația încăperi nelocative, cu nr. cadastral xxx , cu suprafața de xxx m.p., din

str. Xxx , mun. Chișinău;

2

- obligarea ÎS „Cadastru” să înregistreze dreptul de proprietate al ACC

nr. 55/246 asupra suprafeței din parcarea subterană de folosință comună cu

nr. cadastral xxx , din str. Xxx , mun. Chișinău (vol. I, f.d. 51-52).

Prin încheierea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

s-au atras în proces Oleg Manea, Radu Baron și Nicolae Platon, în calitate de

intervenienți accesorii de partea reclamantei.

Prin hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis integral acțiunea depusă de către ACC nr. 55/246.

S-a obligat Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” să efectueze

împărțirea și individualizarea bunului imobil cu destinația încăperi nelocative cu

nr. cadastral xxx , cu suprafața de xxx m.p., din str. Xxx , mun. Chișinău, cu

înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra suprafeței din parcarea

subterană de folosință comună cu nr. cadastral xxx , cu suprafața de xxx m.p.,

din str. Xxx , mun. Chișinău, după ACC nr.55/246 (vol. I, f.d. 147-148, 154-160).

La 18 iulie 2018, cu respectarea termenului de atac instituit la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus

apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(vol. I, f.d. 150).

Prin decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, s-a casat hotărârea

din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o decizie

nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către ACC

nr. 55/246 (vol. I, f.d. 245, 246-253).

Prin decizia din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat integral

decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la

Curtea de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 35-46).

Prin decizia din 07 august 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

S-a casat hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă

de către ACC nr. 55/246.

S-a încasat din contul ÎCS „Monarch Developments” SRL în beneficiul

Instituției Publice „Agenția Serviciu Publice” suma de 1 019 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată (vol. II, f.d. 157-158, 159-172).

În consolidarea soluției instanța de apel a considerat neîntemeiate pretențiile

ACC nr. 55/246 cu privire la constatarea încălcării termenului legal de examinare

a petiției din 09 decembrie 2014 și expedierea unui răspuns formal.

În acest sens instanța de apel a reținut că, prin scrisoarea nr. 01-05/822 din

22 ianuarie 2015, ÎS „Cadastru” a informat petiționara ACC nr. 55/246 că, în

urma examinării informației din cadastrul bunurilor imobile, s-a stabilit

necesitatea de a oferi indicații Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău în vederea

clarificării situației elucidate în cererea depusă, prin verificarea dosarelor

cadastrale și de inventariere tehnică, precum și constatare la fața locului, în caz de

necesitate, cu informarea prealabilă a ÎS „Cadastru”.

Astfel, ACC nr. 55/246 a fost informată despre faptul prelungirii termenului

de examinare a cererii până la 06 martie 2015, în conformitate cu prevederile

art. 8 alin. (2) din Legea cu privire la petiționare.

3

Ulterior, prin răspunsul nr. 01.07/627/14/1451 din 31 ianuarie 2015,

ÎS „Cadastru” i-a comunicat ACC nr. 55/246 că actul de predare-primire dintre

ÎCS „Monarch Developments” SRL și ACC nr. 55/246 din 06 iulie 2011 nu

prevede transmiterea spațiului de uz comun din parcarea subterană (exprimat în

procente sau stabilindu-se cota-parte din aceasta).

Respectiv, ÎS „Cadastru” i-a recomandat ACC nr. 55/246 să se adreseze

ÎCS „Monarch Developments” SRL pentru întocmirea unui act suplimentar la

actul din 06 iulie 2011, în care să fie indicată suprafața exactă de uz comun din

parcare, exprimată în procente, care se transmite în gestiunea ACC nr. 55/246, iar

în temeiul acestui act suplimentar să se adreseze la registrator pentru a efectua

modificările de rigoare în registrul bunurilor imobile.

Reieșind din aceasta, instanța de apel a considerat că ÎS „Cadastru” a

acționat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, oferind un răspuns

petiționarei ACC nr. 55/246 în limita informației disponibile.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat cerințele ACC nr. 55/246 ca declarative,

din motiv că petiționara nu dispune de un refuz a organului cadastral, or, prin

prisma Legii contenciosului administrativ în coroborare cu Legea cu privire la

petiționare și Legea cadastrului bunurilor imobile, actul contestat reprezintă o

scrisoare cu titlu de informare, dar nu un act administrativ.

Succesiv, instanța de apel a apreciat ca fiind decăzută necesitatea examinării

capătului de cerere cu privire la obligarea efectuării planului și individualizării

bunului imobil cu destinația încăperi nelocative menționat, deoarece pe parcursul

examinării cauzei Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” a prezentat în

instanța de apel planul încăperilor izolate întocmit la 26 februarie 2020, prin care

s-a individualizat bunul imobil cu destinația încăperi nelocative cu nr. cadastral

xxx , din str. Xxx , mun.Chișinău. Astfel, în baza planului prezentat ACC

nr. 55/246 urmează să se adreseze Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”

cu cerere de înregistrare a dreptului de proprietate asupra suprafeței din parcarea

subterană de folosință comună.

Cu titlu subsecvent, din motiv că ÎCS „Monarch Developments” SRL nu a

achitat nota de plată expediată de Instituția Publică „Agenția Serviciu Publice” în

sumă de 1 019 lei pentru efectuarea lucrărilor cadastrale, instanța de apel a

conchis necesitatea compensării acestora pe cale judiciară.

La 26 noiembrie 2020, ACC nr. 55/246 a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs motivat împotriva deciziei din 07 august 2020 a Curții de Apel Chișinău

(vol. II, f.d. 183-192).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale acțiunii și a concluziilor primei instanțe și ale instanței de apel,

Suplimentar recurenta a reiterat că temei de adresare în instanța de judecată

cu prezenta acțiune a servit faptul că în baza hotărârii din 20 octombrie 2015 a

Judecătoriei Ciocana, menținută prin decizia din 21 ianuarie 2016 a Curții de

Apel Chișinău, executorul judecătoresc Augustin Bodrug a avut două tentative de

scoatere la licitație și vânzare a holului parcării subterane cu nr. cadastral xxx ,

din str. Xxx mun. Chișinău.

La fel, recurenta a invocat că instanța de apel a ignorat argumentul său

precum că planul încăperilor izolate întocmit la 26 februarie 2020 de către

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” nu corespunde suprafeței și

măsurărilor reale a holului parcării subterane.

4

În această ordine de idei, ACC nr. 55/246 a conchis că prima instanță corect

a aplicat prevederile art. 33 alin. (1) și 403 alin. (2) și (4) din Legea privind

cadastrul bunurilor imobile, art. 505 din Codul civil și prevederile art. 93 din

Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra

lor, aprobată prin ordinul nr. 112 din 22 iunie 2005 al Agenției Relații Funciare și

Cadastru, iar Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat aceste dispoziții legale.

Recurenta ACC nr. 55/246 a solicitat prin cererea de recurs admiterea

recursului, casarea deciziei din 07 august 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, ÎCS „Monarch Developments” SRL, lui Oleg

Manea, Radu Baron și Nicolae Platon copia recursului motivat depus de către

ACC nr. 55/246, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor

formulate în recurs (vol. II, f.d. 203).

Prin referința depusă la 19 februarie 2021, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei din 07

august 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, completul decelează că, deși, ÎCS „Monarch Developments” SRL,

lui Oleg Manea, Radu Baron și Nicolae Platon le-a fost notificată copia recursului

motivat, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural și, până la examinarea

admisibilității recursului, nu au depus referințe prin care să-și expună poziția

procesuală.

Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 07 august 2020 (vol. II,

f.d. 157-158). Conform avizului de recepție a corespondenței DS8000220532AS,

decizia motivată din 07 august 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei în data de 30 octombrie 2020 (vol. II, f.d. 175). La 26 noiembrie 2020,

ACC nr. 55/246 a depus recurs motivat (vol. II, f.d. 183-192).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

5

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

6

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/246

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7