2rh-117/21 — cu privire la încasarea datoriei

2rh-117/21 — cu privire la încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-117/21

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun.Chișinău (jud. G.Moscalciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Doagă, Iu. Oprea, G. Stratulat,

O.Sternioală, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinteleședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu

Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu

privire la încasarea datoriei

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție

constată:

La 30 ianuarie 2015, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu

Rusanovschi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Pleșca cu

privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii au invocat că în luna februarie 2012, dânșii și pârâtul

au întocmit un acord de colaborare cu privire la crearea și comercializarea

aplicațiilor (proiecte IT), care urmau a fi comercializate în magazinul online

„iTunesAppstore”.

Au susținut că potrivit acordului menționat, veniturile obținute din vânzări

vor fi distribuite în părți egale între toți trei care l-au încheiat, produsele obținute

prin colaborarea părților reprezintă proprietatea acestora pe cote - părți ideale a

câte 1/3 pentru fiecare parte.

Au afirmat că printr-o înțelegere reciprocă, dânșii au stabilit că plasarea

acestora va fi efectuată de către pârât, care tergiversează distribuirea mijloacelor

bănești obținute de el, ca rezultat al comercializării aplicațiilor IT, sub pretextul

reinvestirii acestora.

1

Au menționat că pârâtul, încercând să se eschiveze de la distribuirea banilor

obținuți în contul virtual al magazinului unde au fost plasate aplicațiile IT, a operat

modificări care au dus la redirecționarea unor venituri care au fost transferate pe

conturile bancare ale mamei acestuia, Elena Pleșca.

Au indicat Andrei Juc și Sergiu Juc că dețin informația de la deținătorii

magazinului virtual „Itunes”, potrivit căreia în beneficiul pârâtului și a Elenei

Pleșca pentru comercializarea produselor menționate, a fost transferată suma de

circa 215000 dolari SUA.

Au relatat Andrei Juc și Sergiu Juc că la 13 ianuarie 2014, s-au adresat

pârâtului cu o cerere prin care au solicitat repartizarea mijloacelor bănești conform

acordului din anul 2012, a câte 71500 dolari SUA pentru fiecare. Până în prezent,

cerința invocată în reclamație nu a fost executată.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 514, 515, 572, 583, 624,

668 Cod civil, art.4, 5, 86 alin. (l), 94,166, 167 Cod de procedură civilă.

Au solicitat admiterea acțiunii, amânarea taxei de stat până la pronunțarea

hotărârii, perceperea în beneficiul lor a sumei de câte 71500 dolari SUA,

echivalent a 1267598 lei, pentru fiecare de la pârât, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată care vor surveni în cadrul examinării dosarului.

Prin cererea de concretizare a cerințelor, Andrei Juc și Sergiu Juc,

reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi au solicitat admiterea acesteia,

încasarea de la pârât a sumei de câte 65217,33 dolari SUA pentru fiecare,

echivalenta a sumei de 1242559,13 lei, conform cursului BNM la 09 iulie 2015, a

taxei de stat în mărime de 25000 lei.

Prin hotărârea din 16 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău a fost

admisă acțiunea, s-a încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc datoria

în mărime de 65217,33 dolari SUA, s-a încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui

Sergiu Juc datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA.

A fost încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc

cheltuielile de judecată, taxa de stat în mărime de 25000 lei.

Prin decizia din 12 noiembrie 2015 aCurții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Petru Pleșca, casată integral hotărârea primei instanțe și adoptată

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. S-a încasat în mod solidar din

contul lui Andrei Juc și Sergiu Juc în beneficiul lui Petru Pleșca taxa de stat pentru

apel în sumă de 18750 lei.

La 04 februarie 2016, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul

Radu Rusanovschi au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu

Rusanovschi, casată integral decizia din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău și menținută hotărârea din 16 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și

Sergiu Juc împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

2

Prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Babin

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Prin decizia suplimentară din 25 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

a fost admisă cererea depusă de către Sergiu Juc și Andrei Juc, reprezentați de către

avocatul Radu Rusanovschi cu privire la emiterea uni hotărâri suplimentare.A fost

încasat din contul lui Petru Pleșca în beneficiul lui Sergiu Juc și Andrei Juc

cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat la depunerea cererii de recurs, în

sumă de 12500 lei.

Prin încheierea din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva

deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 7 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva

deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

La 21 septembrie 2021, Petru Pleșca a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 21 septembrie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea

rejudecării cauzei.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b)

CPC, a invocat că prin decizia irevocabilă din 2 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, dânsul a fost achitat de la comiterea faptei prevăzute de art. 310 alin. (1)

Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

A menționat că instanța de judecată în motivarea poziției sale expusă în

sentința de achitare a indicat că lipsește latura obiectivă a infracțiunii, nu a fost

probată denaturarea adevărului de către Petru Pleșca și nu a fost probată

contrafacerea unei probe sau modificarea conținutului unor probe autentice.

Totodată, prin sentința de achitare a fost constatat că Petru Pleșca a semnat

contractul din 28 octombrie 2011 cu Alexandru Babin, instantaneu, nu s-a

demonstrat că actele de predare-primire a mijloacelor bănești din 9 ianuarie 2015,

10 septembrie 2014, 13 ianuarie 2014, 28 mai 2013, 9 ianuarie 2013 și

28 octombrie 2011 nu sunt reale și nu sunt semnate de către părți.

A mai explicat că prin aceeași sentință de achitare a fost stabilită lipsa unei

expertize grafoscopice care să confirme falsul contractului din 28 octombrie 2011

și a acordurilor adiționale.

În aceste condiții, având în vedere dispozițiile art. 449 lit. b) CPC, a explicat

că concluziile expuse în sentința de achitare pronunțată la 2 iunie 2021 de către

Curtea de Apel Chișinău, sunt circumstanțe și fapte esențiale care nu au putut fi

cunoscute anterior revizuentului.

A indicat că prin încheierea acordului din 1 februarie 2012 în vederea creării

produselor IT, a programelor și aplicațiilor pentru itunnes, appstore, dânsul nu avea

nicio obligație să-i informeze pe Andrei Juc și Sergiu Juc și să coordoneze cu

ultimii alte activități ale sale în acest domeniu, inclusiv cu Alexandru Babin.

3

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

10 din 19 aprilie 2007, § 72 –75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkävs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate

cu art. 449 lit. c) CPC revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o

hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că revizuentul Petru Pleșca, cu referire la

dispozițiile art. 449 lit. b) CPC, a invocat în cererea de revizuire că prin decizia

irevocabilă din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, dânsul a fost achitat de la

comiterea faptei prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

În acest sens, a susținut revizuentul că prin sentința de achitare a fost

constatat că nu a fost probată denaturarea adevărului de către Petru Pleșca și nu a

fost probată contrafacerea unei probe sau modificarea conținutului unor probe

autentice, precum a fost stabilit și faptul că Petru Pleșca a semnat contractul din

28 octombrie 2011 cu Alexandru Babin, instantaneu, nu s-a demonstrat că actele

de predare-primire a mijloacelor bănești din 9 ianuarie 2015, 10 septembrie 2014,

13 ianuarie 2014, 28 mai 2013, 9 ianuarie 2013 și 28 octombrie 2011 nu sunt reale

și nu sunt semnate de către părți.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

4

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele

sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că decizia din

2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care Petru Pleșca a fost achitat de la

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu

întrunește elementele infracțiunii, nu constituie o circumstanță nouă în sensul

art. 449 lit. b) CPC, prin urmare nu constituie temei de revizuire a deciziei din

21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Or, în speță este cert că în cadrul judecării anterioare a pricinii, instanța de

judecată nu și-a bazat soluția pe circumstanțele examinate în cadrul procesului

penal finalizat cu achitarea revizuentului.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Petru

Pleșca nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă caracteristicilor cerute de

norma de drept sus indicată, în timp ce cele invocate nu au putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori de natură să răstoarne o situație

juridică deja stabilită.

Mai cu seamă că în cererea de revizuire, revizuentul Petru Pleșca a indicat și

la împrejurări ce țin de fondul cauzei, cât și dezacordul cu actul de dispoziție

adoptat, care la fel, nu constituie motive pentru revizuirea actului judecătoresc.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că

securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității

lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

5

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Față de cele ce preced și având în vedere că motivul indicat de revizuent nu

corespunde prevederilor art. 449 lit. b) CPC, Colegiul Civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați

de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea

datoriei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

6