2rh-4/17 — cu privire la încasarea datoriei

prima instanță: G. Moscalciuc nr. 2rh-4/17

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu

instanța de recurs: V. Doagă, Iu. Oprea, G. Stratulat, O. Sternioală, A. Cobăneanu

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Alexandru Babin

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și

Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca

cu privire la încasarea datoriei

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, prin

care a fost admis recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de

avocatul Radu Rusanovschi, casată decizia Curții de Apel Chișinău din

12 noiembrie 2015 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

16 iulie 2015, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 30 ianuarie 2015, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul

Radu Rusanovschi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii au invocat că în luna februarie 2012, dânșii au semnat

cu Petru Pleșca un acord de colaborare cu privire la crearea și comercializarea

aplicațiilor (proiecte IT), care urmau a fi comercializate în magazinul online

„iTunes Appstore”.

Susțin că potrivit acordului menționat, veniturile obținute din vânzări urmau

a fi distribuite în părți egale între toți trei care l-au încheiat, produsele obținute prin

colaborarea părților reprezintă proprietatea acestora pe cote - părți ideale a câte 1/3

pentru fiecare parte.

Afirmă că printr-o înțelegere reciprocă, dânșii au stabilit că plasarea acestora

va fi efectuată de către pârât, care tergiversează distribuirea mijloacelor bănești

obținute de el, ca rezultat al comercializării aplicațiilor IT, sub pretextul reinvestirii

acestora.

Menționează că pârâtul, încercând să se eschiveze de la distribuirea banilor

obținuți în contul virtual al magazinului unde au fost plasate aplicațiile IT, a operat

1

modificări care au dus la redirecționarea unor venituri care au fost transferate pe

conturile bancare ale mamei acestuia, Elana Pleșca.

Indică că dânșii dețin informația de la deținătorii magazinului virtual

„Itunes”, potrivit căreia în beneficiul pârâtului și a Elenei Pleșca pentru

comercializarea produselor menționate, a fost transferată suma de circa 215000

dolari SUA.

Relatează că la 13 ianuarie 2014, dânșii s-au adresat pârâtului cu o cerere

prin care au solicitat repartizarea mijloacelor bănești conform acordului din

anul 2012, a câte 71500 dolari SUA pentru fiecare. Până în prezent, cerința

invocată în reclamație nu a fost executată.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 514, 515, 572, 583, 624,

668 Cod civil, art. 4, 5, 86 alin. (l), 94,166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, amânarea taxei de stat până la pronunțarea

hotărârii, perceperea în beneficiul lor a sumei de câte 71500 dolari SUA,

echivalent a 1267598 lei, pentru fiecare de la pârât, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată care vor surveni în cadrul examinării dosarului.

Prin cererea de concretizare a cerințelor, Andrei Juc și Sergiu Juc,

reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi au solicitat admiterea acesteia,

încasarea de la pârât a sumei de câte 65217,33 dolari SUA pentru fiecare,

echivalentul sumei de 1242559,13 lei, conform cursului BNM la 09 iulie 2015, a

taxei de stat în mărime de 25000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iulie 2015 a fost

admisă acțiunea, încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc datoria în

mărime de 65217,33 dolari SUA, încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui

Sergiu Juc datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA.

A fost încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc

cheltuielile de judecată: taxa de stat în mărime de 25000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 a fost admis

apelul declarat de Petru Pleșca, casată integral hotărârea primei instanțe și adoptată

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, încasat în mod solidar din contul

lui Andrei Juc și Sergiu Juc în beneficiul lui Petru Pleșca taxa de stat pentru apel în

sumă de 18750 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 a fost admis

recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu

Rusanovschi, casată integral decizia Curții de Apel Chișinău din

12 noiembrie 2015 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 16 iulie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Andrei Juc și Sergiu Juc împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

La 08 noiembrie 2016, Alexandru Babin a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție

din 21 septembrie 2016, rejudecarea cauzei în ordine de recurs cu respingerea

recursului depus de Andrei Juc și Sergiu Juc și menținerea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 noiembrie 2015.

Indică că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 i-au

fost lezate în mod direct drepturile sale patrimoniale și materiale.

2

Explică că la 28 octombrie 2011 a semnat cu Petru Pleșca contractul de

colaborare cu privire la crearea, elaborarea, promovarea și comercializarea

produselor internet marketing (marketing online) și a produselor IT.

Susține că potrivit condițiilor stipulate în acest contract, părțile contractante

începând cu momentul semnării contractului s-au angajat să colaboreze cu bună

credință și să se susțină reciproc în vederea derulării proiectelor comune.

Ca rezultat al colaborării comune, au fost create un șir de proiecte, aplicații,

altele aflându-se la etapa proiectării și elaborării. Produsele finite, în conformitate

cu prevederile contractuale, au început a fi comercializate online, inclusiv prin

intermediul magazinul online Apple „iTunes Store”. Mijloacele financiare

parvenite în urma comercializării au început a fi distribuite părților contractante

conform prevederilor contractuale.

Menționează că decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016,

duce la imposibilitatea onorării condițiilor contractuale stipulate în contractul din

28 octombrie 2011, dat fund faptul interpretării de către Curtea Supremă de

Justiție, prin decizia sa, a acordului din 01 februarie 2012 dintre Petru Pleșca,

Andrei Juc și Sergiu Juc ca un act ce naște drepturi și obligații, respectiv, fiind

recunoscut dreptul lui Andrei Juc și Sergiu Juc asupra produselor IT elaborate de

către Petru Pleșca, precum și încasarea mijloacelor financiare parvenite în urma

comercializării acestora.

Consideră că astfel îi sunt grav încălcate drepturile sale fundamentale, fiind

prejudiciat prin însușirea rezultatelor muncii sale comune cu Petru Pleșca și

imposibilitatea de a obține profitul cuvenit.

Notează că conform contractului încheiat cu Petru Pleșca, este prevăzut

expres restricția contractanților de a dezvălui, împărtăși, precum și de a implica

terțe persoane în activitatea de creare, elaborare și distribuire a produselor create.

Prin prisma acestor prevederi nu are niciun suport juridic o atare conlucrare

cu terții - în cazul dat cu referire la acordul din 01 februarie 2012 dintre Andrei

Juc, Sergiu Juc și Petru Pleșca.

Indică că acest fapt este invocat și în decizia Curții Supreme de Justiție din

12 octombrie 2016, unde se menționează că ,,Or, acordul de colaborare în vederea

creării produselor IT nu reflectă și nu acordă dreptul lui Petru Pleșca de a colabora

cu alte persoane terțe în acest domeniu”.

Menționează că contractul încheiat cu Pleșca Petru conține această clauză

restricționară ce interzice expres angajarea terților, pe când acordul din

01 februarie 2012 dintre Andrei Juc, Sergiu Juc și Petru Pleșca nu prevede aceasta.

Totodată, în opinia sa acordul dintre Andrei Juc, Sergiu Juc și Petru Pleșca

nu trebuie tratat în sine ca un contract dar ca un acord prealabil pentru încheierea

actului juridic, fapt prevăzut de art. 203 Cod civil.

Consideră că contractul încheiat cu Petru Pleșca este prioritar, deoarece este

semnat anterior acordului între Andrei Juc, Sergiu Juc și Petru Pleșca.

În această ordine de idei consideră că decizia Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016 duce la încălcare drepturilor sale ca coautor și beneficiar al

produselor IT create, aceasta fiind în detrimentul său, deoarece banii care trebuiau

să-i revină din comercializarea produselor IT, de către instanța de judecată a fost

dispusă încasarea de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc.

3

Notează că chiar dacă nu a participat ca parte pe dosarul civil pe marginea

căruia s-a expus prin decizia sa Colegiul civil, comercial si de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție la 21 septembrie 2016, prin

aceasta i-au fost lezate drepturile sale în special cele patrimoniale, întrucât

mijloacele financiare ce i se cuveneau în rezultatul colaborării cu Petru Pleșca,

instanța de judecată a dispus sa fie încasate in folosul unor terți și anume în

beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc.

Deoarece, nu a participat la examinarea acestei pricini civile, despre

existența hotărârii de încasare a sumelor bănești în beneficiul lui Andrei Juc și

Sergiu Juc a aflat la începutul lunii octombrie 2016 de la Petru Pleșca în momentul

în care a solicitat de la el achitarea sumelor ce i se cuvin pentru colaborare. Ca

urmare i s-a comunicat că nu poate să-i achite careva sume bănești deoarece

trebuie să se achite conform hotărârii judecătorești.

La 05 decembrie 2016, Andrei Juc și Segiu Juc au depus referință prin care

au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 448 alin. (2) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri

care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-

se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat

hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Iar în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în

care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că, deși a invocat ca temei de revizuire prevederile

art. 449 lit. c) CPC, motivele aduse de revizuent în susținerea cererii de revizuire,

nu se încadrează în prevederile normei date.

Or, la caz Colegiul reține că revizuentul Alexandru Babin nu este subiect al

raportului juridic în litigiu, respectiv, nu poate fi reținut argumentul acestuia

precum că prin emiterea deciziei supuse revizuirii i-au fost lezate careva drepturi

patrimoniale.

În acest sens se va remarca că acordul de colaborare cu privire la crearea și

comercializarea aplicațiilor (proiecte IT), care urmau a fi comercializate

magazinului online ,,iTunes Appostore”, și care constituie obiect al prezentului

litigiu, a fost încheiat între Andrei Juc, Sergiu Juc și Petru Pleșca.

De altfel și suma încasată de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și

Sergiu Juc prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iulie 2015,

menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016,

revizuirea căreia se solicită, rezultă anume din acest acord, la care, după cum a fost

menționat deja, Alexandru Babin nu este subiect de drept.

În contextul celor enunțate, este cert că argumentele invocate de către

revizuent în susținerea cererii de revizuire, precum că prin hotărârea judecătorească

au fost încălcate drepturile lui ca coautor și beneficiar al produselor IT create

împreună cu Petru Pleșca, sunt neîntemeiate, prin urmare nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) CPC.

4

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că revizuirea

este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate

obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că

securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității

lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a o respinge ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru

Babin împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc,

reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu privire la

încasarea datoriei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

5