2rh-112/17 — cu privire la încasarea datoriei

prima instanță: G. Moscalciuc nr. 2rh-112/17

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu

instanța de recurs: V. Doagă, Iu. Oprea, G. Stratulat, O. Sternioală,

A. Cobăneanu

ÎNCHEIERE

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și

Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu

privire la încasarea datoriei

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, prin

care a fost admis recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de

avocatul Radu Rusanovschi, casată decizia Curții de Apel Chișinău din

12 noiembrie 2015 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

16 iulie 2015, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 30 ianuarie 2015, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul

Radu Rusanovschi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii au invocat că în luna februarie 2012, dânșii au semnat cu

Petru Pleșca un acord de colaborare cu privire la crearea și comercializarea

aplicațiilor (proiecte IT), care urmau a fi comercializate în magazinul online „iTunes

Appstore”.

1

Susțin că potrivit acordului menționat, veniturile obținute din vânzări urmau a

fi distribuite în părți egale între toți trei care l-au încheiat, produsele obținute prin

colaborarea părților reprezintă proprietatea acestora pe cote - părți ideale a câte 1/3

pentru fiecare parte.

Afirmă că printr-o înțelegere reciprocă, dânșii au stabilit că plasarea acestora

va fi efectuată de către pârât, care tergiversează distribuirea mijloacelor bănești

obținute de el, ca rezultat al comercializării aplicațiilor IT, sub pretextul reinvestirii

acestora.

Menționează că pârâtul, încercând să se eschiveze de la distribuirea banilor

obținuți în contul virtual al magazinului unde au fost plasate aplicațiile IT, a operat

modificări care au dus la redirecționarea unor venituri care au fost transferate pe

conturile bancare ale mamei acestuia, Elana Pleșca.

Indică că dânșii dețin informația de la deținătorii magazinului virtual „Itunes”,

potrivit căreia în beneficiul pârâtului și a Elenei Pleșca pentru comercializarea

produselor menționate, a fost transferată suma de circa 215000 dolari SUA.

Relatează că la 13 ianuarie 2014, dânșii s-au adresat pârâtului cu o cerere prin

care au solicitat repartizarea mijloacelor bănești conform acordului din anul 2012, a

câte 71500 dolari SUA pentru fiecare. Până în prezent, cerința invocată în

reclamație nu a fost executată.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 514, 515, 572, 583, 624, 668

Cod civil, art. 4, 5, 86 alin. (l), 94,166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, amânarea taxei de stat până la pronunțarea

hotărârii, perceperea în beneficiul lor a sumei de câte 71500 dolari SUA, echivalent

a 1267598 lei, pentru fiecare de la pârât, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată care vor surveni în cadrul examinării dosarului.

Prin cererea de concretizare a cerințelor, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați

de avocatul Radu Rusanovschi au solicitat admiterea acesteia, încasarea de la pârât a

sumei de câte 65217,33 dolari SUA pentru fiecare, echivalentul sumei de

1242559,13 lei, conform cursului BNM la 09 iulie 2015, a taxei de stat în mărime de

25000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iulie 2015 a fost

admisă acțiunea, încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc datoria în

mărime de 65217,33 dolari SUA, încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui

Sergiu Juc datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA.

A fost încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc

cheltuielile de judecată: taxa de stat în mărime de 25000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 a fost admis

apelul declarat de Petru Pleșca, casată integral hotărârea primei instanțe și adoptată

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, încasat în mod solidar din contul

lui Andrei Juc și Sergiu Juc în beneficiul lui Petru Pleșca taxa de stat pentru apel în

sumă de 18750 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 a fost admis

recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu

2

Rusanovschi, casată integral decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015

și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iulie 2015, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc

împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Babin

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016.

Prin decizia suplimentară a Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017, a

fost admisă cererea depusă de către Sergiu Juc și Andrei Juc, reprezentați de către

avocatul Radu Rusanovschi cu privire la emiterea uni hotărâri suplimentare.

A fost încasat din contul lui Petru Pleșca în beneficiul lui Sergiu Juc și Andrei

Juc cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat la depunerea cererii de recurs,

în sumă de 12500 lei.

La 28 martie 2017, Petru Pleșca a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, prin care a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016, și a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

16 iulie 2015, rejudecarea cauzei în ordine de recurs, cu respingerea recursului

depus de Sergiu Juc și Andrei Juc și menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 noiembrie 2015.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC,

potrivit cărora revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Consideră că drept circumstanțe esențiale ale pricinii care i-au devenit

cunoscute constituie faptul că urmează a fi aplicate direct prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale care garantează părților dreptul la un proces echitabil.

Indică că drept circumstanță esențială care constituie drept temei pentru

depunerea revizuirii constituie faptul că după emiterea deciziei, au fost descoperite

dispoziții contradictorii în decizia Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016, care referindu-se la aceeași situație similară, oferă soluții

diferite.

Relevă că prima instanță, cât și instanța de recurs nu au luat în considerație că

mai multe înscrisuri prezentate de Andrei Juc și Sergiu Juc în calitate de probe, sunt

în copie fără a fi certificate în modul stabilit de lege, fiind încălcate dispozițiile

art. 138 alin. (4) CPC, potrivit cărora înscrisul se depune în original sau în copie

autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a originalului.

Înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt act normativ,

circumstanțele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau când

copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte

cazuri când instanța consideră necesară prezentarea originalului.

3

Subliniază că actul pus la baza hotărârii primei instanțe și ulterior la decizia

Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 urmează a fi declarat nul conform

normelor de formă și conținut, prevăzute de prevederile art. 210, 679 Cod civil,

deoarece acordul dat nu conține clauze și prevederi esențiale, necesare pentru

valabilitatea actului.

Consideră că prin prisma prevederilor art. 217, 220 Cod civil instanța,

inclusiv și din oficiu urma să declare acest acord ca fiind nul.

Insistă că prin depunerea acțiunii, Andrei Juc și Sergiu Juc au încălcat

principiile reglementate de prevederile art. 512, 513 Cod civil, or, doar în virtutea

raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea

unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Totodată debitorul și creditorul

trebuie să se comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata

existenței, la momentul executării și stingerii obligației.

În opinia revizuientului, prima instanță a ignorat total dreptul lui și nu a luat

considerație niciun act prezentat de către el.

Notează că aceste circumstanțe i-au devenit cunoscute în momentul în care a

făcut cunoștință cu încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017, prin

care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către

Alexandru Babin.

La 6 iunie 2017, Andrei Juc și Sergiu Juc au depus referință, prin care au

solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Petru Pleșca ca inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuentul, în susținerea cererii de revizuire, cu referire

la dispozițiile art. 449 alin. (1) lit. b) CPC, a invocat că după emiterea deciziei, au

fost descoperite dispoziții contradictorii în decizia Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016 și că prima instanță, cât și instanța de recurs nu au luat în

considerație că mai multe înscrisuri prezentate de Andrei Juc și Sergiu Juc în calitate

de probe, sunt în copie fără a fi certificate în modul stabilit de lege.

A mai invocat revizuientul în susținerea cererii de revizuire că actul pus la

baza hotărârii primei instanțe și ulterior la decizia Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016 urmează a fi declarat nul conform normelor de formă și

conținut, prevăzute de prevederile art. 210, 679 Cod civil, menționând că acordul

dat nu conține clauze și prevederi esențiale, necesare pentru valabilitatea actului.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

4

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau

faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de

către revizuentul Petru Pleșca nu pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale

noi descoperite după pronunțarea deciziei, revizuirea cărei se solicită, și care existau

până la pronunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, dar

constituie în sine niște susțineri ce țin de fondul cauzei.

Ca consecință, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de

către revizuentul Petru Pleșca nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC,

în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ultimul oferind în susținerea

acestei, împrejurări ce țin de fondul cauzei, iar admiterea cererii de revizuire, în

sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor

juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

o respinge ca fiind inadmisibilă.

5

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de

avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea

datoriei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

6