2rh-16/21 — incasarea datoriei

2rh-16/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-16/21

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. G.Moscalciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Doagă, Iu. Oprea, G. Stratulat,

O.Sternioală, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

7 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu

Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu

privire la încasarea datoriei

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție

constată:

La 30 ianuarie 2015, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu

Rusanovschi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Pleșca cu

privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii au invocat că în luna februarie 2012, dânșii și pârâtul

au întocmit un acord de colaborare cu privire la crearea și comercializarea

aplicațiilor (proiecte IT), care urmau a fi comercializate în magazinul online

„iTunes Appstore”.

Au susținut că potrivit acordului menționat, veniturile obținute din vânzări

vor fi distribuite în părți egale între toți trei care l-au încheiat, produsele obținute

prin colaborarea părților reprezintă proprietatea acestora pe cote - părți ideale a

câte 1/3 pentru fiecare parte.

Au afirmat că printr-o înțelegere reciprocă, dânșii au stabilit că plasarea

acestora va fi efectuată de către pârât, care tergiversează distribuirea mijloacelor

bănești obținute de el, ca rezultat al comercializării aplicațiilor IT, sub pretextul

reinvestirii acestora.

1

Au menționat că pârâtul, încercând să se eschiveze de la distribuirea banilor

obținuți în contul virtual al magazinului unde au fost plasate aplicațiile IT, a operat

modificări care au dus la redirecționarea unor venituri care au fost transferate pe

conturile bancare ale mamei acestuia, Elena Pleșca.

Au indicat Andrei Juc și Sergiu Juc că dețin informația de la deținătorii

magazinului virtual „Itunes”, potrivit căreia în beneficiul pârâtului și a Elenei

Pleșca pentru comercializarea produselor menționate, a fost transferată suma de

circa 215000 dolari SUA.

Au relatat Andrei Juc și Sergiu Juc că la 13 ianuarie 2014, s-au adresat

pârâtului cu o cerere prin care au solicitat repartizarea mijloacelor bănești conform

acordului din anul 2012, a câte 71500 dolari SUA pentru fiecare. Până în prezent,

cerința invocată în reclamație nu a fost executată.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 514, 515, 572, 583, 624,

668 Cod civil, art. 4, 5, 86 alin. (l), 94,166, 167 Cod de procedură civilă.

Au solicitat admiterea acțiunii, amânarea taxei de stat până la pronunțarea

hotărârii, perceperea în beneficiul lor a sumei de câte 71500 dolari SUA,

echivalent a 1267598 lei, pentru fiecare de la pârât, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată care vor surveni în cadrul examinării dosarului.

Prin cererea de concretizare a cerințelor, Andrei Juc și Sergiu Juc,

reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi au solicitat admiterea acesteia,

încasarea de la pârât a sumei de câte 65217,33 dolari SUA pentru fiecare,

echivalenta a sumei de 1242559,13 lei, conform cursului BNM la 09 iulie 2015, a

taxei de stat în mărime de 25000 lei.

Prin hotărârea din 16 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost admisă acțiunea, s-a încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc

datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA, s-a încasat de la Petru Pleșca în

beneficiul lui Sergiu Juc datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA.

A fost încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc

cheltuielile de judecată, taxa de stat în mărime de 25000 lei.

Prin decizia din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Petru Pleșca, casată integral hotărârea primei instanțe și adoptată

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. S-a încasat în mod solidar din

contul lui Andrei Juc și Sergiu Juc în beneficiul lui Petru Pleșca taxa de stat pentru

apel în sumă de 18750 lei.

La 04 februarie 2016, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul

Radu Rusanovschi au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost

admis recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu

Rusanovschi, casată integral decizia din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău și menținută hotărârea din 16 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și

Sergiu Juc împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

2

Prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Babin

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Prin decizia suplimentară din 25 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție a

fost admisă cererea depusă de către Sergiu Juc și Andrei Juc, reprezentați de către

avocatul Radu Rusanovschi cu privire la emiterea uni hotărâri suplimentare. A fost

încasat din contul lui Petru Pleșca în beneficiul lui Sergiu Juc și Andrei Juc

cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat la depunerea cererii de recurs, în

sumă de 12500 lei.

Prin încheierea din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva

deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

La 29 decembrie 2020 Petru Pleșca a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 21 septembrie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea

rejudecării cauzei.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, potrivit cărora revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Consideră că drept circumstanțe esențiale ale pricinii care i-au devenit

cunoscute este ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub urmărire penală și

clasarea procesului penal în cauza penală nr.XXXXX din 11 februarie 2019.

Indică că prin ordonanța de clasare a cauzei penale din 11 februarie 2019 s-a

constatat că frații Juc nu dețin drepturi de proprietate asupra softurilor,

programelor și aplicațiilor pentru Itunnes și Appstore plasate/elaborate de Petru

Pleșca, drepturile exclusive deținând doar învinuitul. Această constatare este una

fundamentală care nu a putut fi cunoscută anterior revizuientului la judecarea

cauzei, deoarece procedura civilă se deosebește de procedura penală.

La 07 aprilie 2021 Petru Pleșca a depus cerere de revizuire suplimentară

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

anunțarea unei întreruperi pentru prezentarea proceselor-verbale de audiere a

intimaților Juc Andrei și Juc Sergiu în cauza penală nr.XXXXX, înscrisuri care ar

justifica admiterea cererii de revizuire, în conformitate cu prevederile art.449 lit. b)

Cod de procedură civilă.

În motivare, Petru Pleșca indică că, din conținutul proceselor-verbale de

audiere a intimaților Juc Andrei și Juc Sergiu s-a constatat că ultimii nu dețin

niciun drept de autor în privința softului, programelor și aplicațiilor pentru iTunes

și AppStore, iar Petru Pleșca nu le datorează nicio sumă de bani.

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

3

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

10 din 19 aprilie 2007, § 72 –75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

În temeiul art. 446 alin. (1) Cod de procedură civilă pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Potrivit art. 447 lit. a) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele

sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

La caz, se constată că revizuirea a fost depusă de Petru Pleșca, invocând ca

temei circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se

cere, prezentând în acest sens ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub

urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr.XXXXX din

11 februarie 2019.

Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma

prevederilor art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, în speță,

argumentele aduse de revizuent nu se încadrează în rigorile normei de drept

enunțate.

4

Așadar, se va reține că temei de depunere a prezentei cereri de revizuire, se

invocă faptul că după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016, a fost emisă ordonanța de scoaterea lui Petru Pleșca de sub

urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr.XXXXX din 11

februarie 2019.

Colegiul relevă, însă, că faptele stabilite prin ordonanța de scoatere a lui

Petru Pleșca de sub urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală

nr. XXXXX din 11 februarie 2019, nu influențează soluția adoptată în prezenta

cauză civilă privind încasarea datoriei.

Or, prin ordonanța menționată s-a constatat lipsa existenței elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.XXXXX Cod Penal, fiind expres

menționat că la caz sunt prezente relații de ordin civil, asupra cărora instanțele de

judecată s-au expus deja, existând o hotărâre irevocabilă în acest sens.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că prejudiciul material nu

a fost încasat ca rezultat al unei fapte ilicite pentru care este necesar întrunirea

condițiilor precum, legătura cauzală și vinovăția, dar ca urmare a nerespectării de

către Petru Pleșca a acordului de colaborare din 01 februarie 2021 încheiat cu

Andrei Juc și Sergiu Juc.

Drept urmare, ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub urmărire

penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr. XXXXX din 11 februarie

2019 nu reprezintă o circumstanță nouă în temeiul art.449 lit. b) Cod de procedură

civilă și nu constituie temei de revizuire a deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții

Supreme de Justiție.

Distinct de aceste constatări, se va nota că motivul invocat de revizuent nu

este de așa natură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și,

în special nu lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs, fapt ce face

posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor juridice

Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, aceasta

fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului

cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de

declarare a revizuirii.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

5

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, §25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere că motivul

invocat de revizuent nu corespunde prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire

depusă de Petru Pleșca ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca

împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați

de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea

datoriei.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

6