2rh-16/21 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rh-16/21 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. G.Moscalciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Doagă, Iu. Oprea, G. Stratulat, O.Sternioală, A. Cobăneanu) ÎNCHEIERE 7 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție constată: La 30 ianuarie 2015, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii au invocat că în luna februarie 2012, dânșii și pârâtul au întocmit un acord de colaborare cu privire la crearea și comercializarea aplicațiilor (proiecte IT), care urmau a fi comercializate în magazinul online „iTunes Appstore”. Au susținut că potrivit acordului menționat, veniturile obținute din vânzări vor fi distribuite în părți egale între toți trei care l-au încheiat, produsele obținute prin colaborarea părților reprezintă proprietatea acestora pe cote - părți ideale a câte 1/3 pentru fiecare parte. Au afirmat că printr-o înțelegere reciprocă, dânșii au stabilit că plasarea acestora va fi efectuată de către pârât, care tergiversează distribuirea mijloacelor bănești obținute de el, ca rezultat al comercializării aplicațiilor IT, sub pretextul reinvestirii acestora.

1 Au menționat că pârâtul, încercând să se eschiveze de la distribuirea banilor obținuți în contul virtual al magazinului unde au fost plasate aplicațiile IT, a operat modificări care au dus la redirecționarea unor venituri care au fost transferate pe conturile bancare ale mamei acestuia, Elena Pleșca. Au indicat Andrei Juc și Sergiu Juc că dețin informația de la deținătorii magazinului virtual „Itunes”, potrivit căreia în beneficiul pârâtului și a Elenei Pleșca pentru comercializarea produselor menționate, a fost transferată suma de circa 215000 dolari SUA. Au relatat Andrei Juc și Sergiu Juc că la 13 ianuarie 2014, s-au adresat pârâtului cu o cerere prin care au solicitat repartizarea mijloacelor bănești conform acordului din anul 2012, a câte 71500 dolari SUA pentru fiecare.

Până în prezent, cerința invocată în reclamație nu a fost executată. Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 514, 515, 572, 583, 624, 668 Cod civil, art. 4, 5, 86 alin. (l), 94,166, 167 Cod de procedură civilă. Au solicitat admiterea acțiunii, amânarea taxei de stat până la pronunțarea hotărârii, perceperea în beneficiul lor a sumei de câte 71500 dolari SUA, echivalent a 1267598 lei, pentru fiecare de la pârât, precum și încasarea cheltuielilor de judecată care vor surveni în cadrul examinării dosarului. Prin cererea de concretizare a cerințelor, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi au solicitat admiterea acesteia, încasarea de la pârât a sumei de câte 65217,33 dolari SUA pentru fiecare, echivalenta a sumei de 1242559,13 lei, conform cursului BNM la 09 iulie 2015, a taxei de stat în mărime de 25000 lei.

Prin hotărârea din 16 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost admisă acțiunea, s-a încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA, s-a încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Sergiu Juc datoria în mărime de 65217,33 dolari SUA. A fost încasat de la Petru Pleșca în beneficiul lui Andrei Juc și Sergiu Juc cheltuielile de judecată, taxa de stat în mărime de 25000 lei. Prin decizia din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Petru Pleșca, casată integral hotărârea primei instanțe și adoptată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. S-a încasat în mod solidar din contul lui Andrei Juc și Sergiu Juc în beneficiul lui Petru Pleșca taxa de stat pentru apel în sumă de 18750 lei.

La 04 februarie 2016, Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi, casată integral decizia din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 16 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei.

2 Prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Babin împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție. Prin decizia suplimentară din 25 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea depusă de către Sergiu Juc și Andrei Juc, reprezentați de către avocatul Radu Rusanovschi cu privire la emiterea uni hotărâri suplimentare. A fost încasat din contul lui Petru Pleșca în beneficiul lui Sergiu Juc și Andrei Juc cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat la depunerea cererii de recurs, în sumă de 12500 lei. Prin încheierea din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

La 29 decembrie 2020 Petru Pleșca a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 21 septembrie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu dispunerea rejudecării cauzei. În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit cărora revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Consideră că drept circumstanțe esențiale ale pricinii care i-au devenit cunoscute este ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr.XXXXX din 11 februarie 2019. Indică că prin ordonanța de clasare a cauzei penale din 11 februarie 2019 s-a constatat că frații Juc nu dețin drepturi de proprietate asupra softurilor, programelor și aplicațiilor pentru Itunnes și Appstore plasate/elaborate de Petru Pleșca, drepturile exclusive deținând doar învinuitul. Această constatare este una fundamentală care nu a putut fi cunoscută anterior revizuientului la judecarea cauzei, deoarece procedura civilă se deosebește de procedura penală.

La 07 aprilie 2021 Petru Pleșca a depus cerere de revizuire suplimentară împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând anunțarea unei întreruperi pentru prezentarea proceselor-verbale de audiere a intimaților Juc Andrei și Juc Sergiu în cauza penală nr.XXXXX, înscrisuri care ar justifica admiterea cererii de revizuire, în conformitate cu prevederile art.449 lit. b) Cod de procedură civilă. În motivare, Petru Pleșca indică că, din conținutul proceselor-verbale de audiere a intimaților Juc Andrei și Juc Sergiu s-a constatat că ultimii nu dețin niciun drept de autor în privința softului, programelor și aplicațiilor pentru iTunes și AppStore, iar Petru Pleșca nu le datorează nicio sumă de bani.

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios 3 administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca din motivele ce succed. În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea 10 din 19 aprilie 2007, § 72 –75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). În temeiul art. 446 alin. (1) Cod de procedură civilă pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Potrivit art. 447 lit. a) Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces. În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se cere. La caz, se constată că revizuirea a fost depusă de Petru Pleșca, invocând ca temei circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere, prezentând în acest sens ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr.XXXXX din 11 februarie 2019. Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, în speță, argumentele aduse de revizuent nu se încadrează în rigorile normei de drept enunțate.

4 Așadar, se va reține că temei de depunere a prezentei cereri de revizuire, se invocă faptul că după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, a fost emisă ordonanța de scoaterea lui Petru Pleșca de sub urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr.XXXXX din 11 februarie 2019. Colegiul relevă, însă, că faptele stabilite prin ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr. XXXXX din 11 februarie 2019, nu influențează soluția adoptată în prezenta cauză civilă privind încasarea datoriei. Or, prin ordonanța menționată s-a constatat lipsa existenței elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.XXXXX Cod Penal, fiind expres menționat că la caz sunt prezente relații de ordin civil, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus deja, existând o hotărâre irevocabilă în acest sens.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că prejudiciul material nu a fost încasat ca rezultat al unei fapte ilicite pentru care este necesar întrunirea condițiilor precum, legătura cauzală și vinovăția, dar ca urmare a nerespectării de către Petru Pleșca a acordului de colaborare din 01 februarie 2021 încheiat cu Andrei Juc și Sergiu Juc. Drept urmare, ordonanța de scoatere a lui Petru Pleșca de sub urmărire penală și clasarea procesului penal în cauza penală nr. XXXXX din 11 februarie 2019 nu reprezintă o circumstanță nouă în temeiul art.449 lit. b) Cod de procedură civilă și nu constituie temei de revizuire a deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Distinct de aceste constatări, se va nota că motivul invocat de revizuent nu este de așa natură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special nu lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs, fapt ce face posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor juridice Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, aceasta fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. 5 În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, §25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere că motivul invocat de revizuent nu corespunde prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva deciziei din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Juc și Sergiu Juc, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi împotriva lui Petru Pleșca cu privire la încasarea datoriei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic Ala Cobăneanu 6