2ra-1586/21 — declararea nulitatii actului incasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1586/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 08 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bagrin Alina și Bagrin Dumitru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Bagrin Alina și Bagrin Dumitru împotriva lui Teleatnic Ivan, intervenienți accesorii Prepeliță Alexei și Agenția Servicii Publice cu privire la declararea nulității actului și încasarea sumei, împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Bagrin Alina și Bagrin Dumitru și a fost menținută hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, constată: La data de 28 noiembrie 2019, Bagrin Alina și Bagrin Dumitru au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Teleatnic Ivan, intervenienți accesorii Prepelița Alexei și IP ,,Agenția Servicii Publice” solicitând declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, încasarea sumei de 3000 euro și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, sunt în relație de căsătorie și au un buget comun. Iar la 21 decembrie 2016 din mijloacele financiare comune au procurat de la pârâtul Teleatnic Ivan prin intermediul reprezentantului acestuia - Prepeliță Alexei, automobilul de model Toyota Auris, anul fabricării 2015, n/î FLY157, nr. șasiului SB1ZE3JE80E077209, la prețul de 10 500,00 euro. Dovada fiind contractul de vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2016, în care prețul bunului la solicitarea lui Prepeliță Alexei, a fost indicat de 20 000 lei, fapt ce nu corespunde realității. Însă la 24 decembrie 2016 reclamanții au aflat că bunul procurat este viciat, aflându-se în căutare internațională, pe motiv că ar fi fost sustras.

Au menționat reclamanții că pe faptul dat au înaintat plângere la organele de poliție, după care a fost intentată pe faptul dat o cauză penală în temeiul art.190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit.b) Cod Penal. Au susținut reclamanții că, în urma somațiilor înaintate lui Teleatnic Ivan și Prepeliță Alexei, ultimul a restituit reclamanților suma de 7500 euro. La moment 1 existând o restanță de 3000 euro, pe care nici Prepeliță Alexei și nici Teleatnic Ivan nu doresc să o restituie. Au afirmat reclamanții că, prin răspunsul IP Bălți nr.34/23-19737 din 13 august 2019 se confirmă faptul că bunul dat a fost vândut la prețul de 10 500 euro și servește drept dovada existenței cauzei penale nr.2017048024.

Au declarat reclamanții că, prețul bunului este recunoscut și prin tranzacția de împăcare din 29 septembrie 2017 încheiat doar de Bagrin Alina și Prepeliță Alexei, în baza căreia acesta la data de 03 octombrie 2017 a primit mijlocul de transport în litigiu, obligându-se la restituirea sumei de 3000 euro în decursul a unui an și șase luni, fapt care nu a avut loc. Au menționat reclamanții că, automobilul dat a fost înregistrat la CRIS Registru de către reclamanta Bagrin Alina, care a suportând cheltuieli materiale legate de înregistrarea dreptului de proprietate asupra automobilului.

Au solicitat reclamanții, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2016 încheiat între Teleatnic Ivan și Bagrin Alina a automobilului de model Toyota Auris, anul fabricării 2015, n/î FLY157, nr. șasiului SB1ZE3JE80E077209, la prețul de 10500 euro, cu readucerea părților la poziția inițială prin restituirea de către Teleatnic Ivan lui Bagrin Alina și Bagrin Dumitru a diferenței de preț a automobilului, în mărime de 3000 euro, și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea depusă de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru a fost respinsă. La 16 decembrie 2020, Bagrin Alina și Bagrin Dumitru, reprezentați de avocatul Pleșca Iulian, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru, reprezentați de avocatul Pleșca Iulian și a fost menținută hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că temeiuri de a declara nul contractul de vânzare-cumpărare, pe motiv că ar fi fost înstrăinat automobilul afectat de vicii, nu sunt.

Or, interdicția de înstrăinare pe motivul anunțării în căutare de către BNC Interpol a automobilului de model Toyota Auris cu n/î FLY 157 a fost înregistrată în Registrul de stat al transporturilor deținut de ÎP ”Agenția servici publice” la data de 23 decembrie 2016, adică după încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 0153604 din 21 decembrie 2016. La rândul său, cauza penală nr.2017040301 pe elementele infracțiunii prevăzută de art.190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod Penal a fost intentată la 12 iunie 2017, adică la fel după încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 0153604. De altfel, faptul că automobilul în litigiu a fost furat nu denotă și faptul că acest lucru îi era cunoscut vânzătorului Teleatnic Ivan la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 0153604. Totodată, instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit materialelor cauzei, la data de 29 septembrie 2017 între Bagrin Alina și Prepelița Alexei a fost încheiată tranzacția, potrivit căreia ultimii au convenit ca Prepelița Alexei să-i restituie lui Bagrin Alina banii primiți pentru vânzarea automobilului Toyota Auris n/î FLY157, în următoarea ordine: 2000 euro – până la data de 29 septembrie 2017; 1000 euro – până 2 la 31 octombrie 2017; 1000 euro – până la 30 noiembrie 2017 și 3000 euro – până la 31 decembrie 2017. La rândul său, suma restantă de 3000 euro,

după cum s-a convenit în tranzacția de împăcare, Prepelița Alexei i-o va restitui lui Bagrin Alina în termen de 6 luni după încheierea dosarului penal legat de fraudarea vânzării automobilului, cu condiția că urmărirea penală va fi încetată în termen de cel mult un an de la data semnării acestui acord și dacă automobilul în cauză nu va fi confiscat ca probă și nu va fi grevat cu interdicție. La fel instanțele au reținut că, potrivit recipisei din 03 octombrie 2017 eliberată de Bagrin Alina confirmă că dânsa a primit de la Prepeliță Alexei în două tranșe suma de 7000 euro, iar Bagrin Alina i-a restituit lui Prepelița Alexei automobilul în litigiu de model Toyota Auris, anul fabricării 2015, n/î FLY157.

Totodată, înscrisul dat conține declarația lui Bagrin Alina precum că contractul de vânzare-cumpărare a automobilului din 21 decembrie 2016, începând cu 03 octombrie 2017 se consideră a fi rezoluționat definitiv și careva pretenții față de Prepelița Alexei sau Teleatnic Ivan, dânsa nu are. Astfel, odată ce contractul de vânzare-cumpărare nr. 0153604 din 21 decembrie 2016 a cărui anulare se solicită, a fost desființat prin rezoluțiune la data de 03 octombrie 2017, prin urmare începând cu această dată, contractul și-a pierdut actualitatea, părțile convenind amiabil asupra efectelor desființării actului, restituind unei alteia tot ce au primit în baza actului desființat. Deci, odată ce efectele desființării actului juridic au fost atinse de părți în baza rezoluțiunii, decade necesitatea desființării actului juridic prin nulitate absolută, efectele în acest caz fiind identice.

Or, nu poate fi desființat un act juridic inexistent. Respingând argumentul invocat în cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea diferenței de 3000 de euro, instanțele ierarhic inferioare au constat că această diferență nu poate fi acceptată spre încasare, deoarece contravine clauzelor contractului de vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2016 la fel și acordului de rezoluțiune, care s- a finalizat cu acceptarea de către Bagrin Alina a sumei de 7000 euro în favoarea restituirii automobilului, fără a avea careva pretenții. La data de 01 septembrie 2021, Bagrin Alina și Bagrin Dumitru au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel și instanța de fond nu au elucidat circumstanțe importante ale cauzei, au apreciat eronat prevederile art. 373 alin. (1), 738 alin. (1) , 753 alin. (1) , 756 alin. (1) , 764 Cod civil. Au menționat recurenții că instanțele ierarhic inferioare au încălcat normele de drept procedural, deoarece nici una din instanțe nu au dat apreciere prevederilor Codului de procedură civilă cu referire la probe și mijloace de probă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 25 mai 2021. 3 Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa recurenților Bagrin Alina și Bagrin Dumitru la data de 30 iunie 2021 (f.d.

179), însă date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Astfel, recursul declarat la 01 septembrie 2021, este în termen. La data de 22 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților (f.d. 197), cu înștiințarea despre depunerea referinței. Prin referința depusă la data de 03 noiembrie 2021 Agenția Servicii Publice a menționat că va executa decizia definitivă și irevocabilă în partea ce ține de notarea în Registrul de stat a transporturilor. Prin referința depusă la 01 noiembrie 2021, avocatul Ceornea Eduard, în interesele lui Teleatnic Ivan, a solicitat respingerea recursului declarat de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Bagrin Alina și Bagrin Dumitru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5