3ra-996/21 — anularea actului administrativ

3ra-996/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-996/21

Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Iulian Rusanovschi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian

Rusanovschi și Ruslan Verbițchi împotriva Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a

municipiului Chișinău privind anularea/revocarea parțială a Hotărârii nr. 34 din 20 martie

2021 a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, în partea pct. 5,

împotriva hotărârii din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă

acțiunea,

c o n s t a t ă:

La data de 23 martie 2021 Iulian Rusanovschi și Ruslan Verbițchi au depus o cerere de

chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Comisiei Extraordinare de Sănătate

Publică a municipiului Chișinău cu privire la anularea/revocarea parțială a Hotărârii nr.34 din

20 martie 2021 a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, în

partea pct.5, ca fiind abuziv, discriminatoriu și neconform cu normele legale și constituționale

ale Republicii Moldova.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 20 martie 2021 Comisia Extraordinară

de Sănătate Publică a mun. Chișinău a adoptat Hotărârea nr.34 și a stabilit unele restricții

suplimentare pe întreg teritoriul Chișinăului în mod abuziv, după cum urmează: „Pct.5:

procesul educațional în instituțiile de învățământ primar și secundar din mun.

Chișinău...continuă la distanță...”.

Reclamanții apreciază hotărârea sus indicată, ca ilegală, abuzivă și adoptată prin

depășirea atribuțiilor legale, deoarece a fost adoptată în contradictoriu cu prevederile normelor

constituționale, lezând grav drepturile fundamentale ale cetățenilor și instituind măsuri

restrictive aberante dar și neconstituționale.

Susțin reclamanții că prin această hotărâre, copiii au fost scoși din școli, fiind efectiv

lipsiți de posibilitatea exercitării dreptului constituțional la învățătură. Dreptul la educație este

un drept garantat de Constituție și nu poate fi îngrădit, iar școlile nu pot să fie închise fără ca

statul să ofere alternative solide de învățare pentru toți copiii.

Menționează reclamanții că, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică evită

să explice sau să ofere alternative solide de petrecere a procesului educațional în localitățile în

care se atestă gradul de alertă cod roșu. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu a oferit

până astăzi nici unui copil vreun dispozitiv electronic conectat la internet în mod gratuit și nici

1

nu a explicat cum un copil de 7-8 ani poate învăța să scrie prin intermediul unui dispozitiv

electronic.

Susțin că pârâta nu deține dreptul de obstrucționare a unei garanții constituționale -

Dreptul la educație.

Opinează că, prin Hotărârea nr.34 din 20 martie 2021, pârâtul a îngrădit dreptul la

educație prin sistarea procesului educațional în incinta instituțiilor de învățământ și prin

obligarea elevilor/studenților de a învăța de la distanță (on-line), fără ca statul să asigure o

alternativă solidă și gratuită de învățare pentru toți copiii. Municipalitatea nu și-a asumat

cheltuielile pentru procurarea dispozitivelor electronice prin care copiii să poată învăța la

distanță, nu a identificat nici o soluție prin care fiecare copil/familie să fie asigurată gratuit cu

internet pentru desfășurarea procesului educațional, etc.

De asemenea, observă reclamanții că dreptul la educație a fost îngrădit prin Hotărârea

nr.34 a Comisiei, fără analize epidemiologice consistente în unitățile școlare.

Consideră că, Hotărârea prin care s-a dispus suspendarea cursurilor față în față în

unitățile de învățământ, este nelegală. Motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie

să prezinte de o manieră clară și neechivocă. Motivarea unei decizii administrative nu poate fi

limitată la considerente legate de competența emitentului ori la temeiul de drept al acesteia, ci

trebuie să conțină și elementele de fapt care să permită destinatarilor să cunoască și să

evalueze temeiurile deciziei.

Opinează reclamanții că, hotărârea prin care s-a dispus suspendarea cursurilor față în față

în unitățile de învățământ, restricționează accesul la educație al elevilor garantat de

Constituție. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate

democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată

în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Consideră că, hotărârea prin care s-a dispus suspendarea cursurilor față în față în unitățile

de învățământ, este disproporționată. Măsurile adoptate de Comisie (pârâtă) nu trebuie să

depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a răspunde obiectivelor urmărite

de legislația în cauză, iar acolo unde există posibilitatea de a opta între mai multe măsuri

adecvate scopului vizat, alegerea trebuie să se îndrepte către cea mai puțin oneroasă/cea mai

puțin restrictivă, iar dezavantajele cauzate nu trebuie să fie disproporționate cu scopul urmărit.

În ciuda faptului că situația epidemiologică s-a agravat în toată Europa din cauza

pandemiei de Covid-19, în state importante școlile au rămas deschise chiar dacă s-au impus

restricții dure. Statul Republica Moldova nu a făcut nici un studiu prin care să cunoască sau

cel puțin să presupună impactul educației on-line asupra copiilor, dar și posibilitățile reale ale

părinților de a sta cu acești copii acasă pentru petrecerea procesului educațional on-line, în

condițiile în care în majoritatea familiilor ambii părinți sunt angajați în câmpul muncii pentru

a putea asigura existența familiei.

Conform Hotărârii Curții Constituționale din 23 iunie 2020, instanțele de judecată

specializate în materia contenciosului administrativ au fost obligate să examineze odată cu

fondul cauzei, inclusiv dacă măsura dispusă de către autoritatea publică este proporțională cu

situația care a determinat-o. În speță, în opinia reclamanților, decizia de a strămuta procesul

educațional în mediul on-line, nu se fundamentează pe nici un studiu/document care ar

demonstra riscul petrecerii în continuare a actului educațional în sălile de clasă.

Consideră că pârâta nu a înțeles faptul că, hotărârea adoptată nu are caracter de lege și nu

poate impune măsuri care să limiteze dreptul la educație fără o alternativă solidă și

2

nediscriminatorie pentru toți elevii din Republica Moldova. Atare măsuri pot fi impuse doar

print-o lege adoptată de singurul organ legislativ al R. Moldova - Parlamentul, așa cum

prevede art.60 alin.(1) din Constituție: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al

poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului, cu asigurarea egală

pentru toți copiii a dreptului gratuit la educație.

Invocă reclamanții că așa cum nici o prevedere din Constituție nu permite pârâtei să

legifereze nemijlocit, autoritatea în discuție trebuie să respecte voința constituantei de a

încredința puterea legiferării - atât în situații ordinare, cât și pe durata stării de urgență în

sănătate - doar Parlamentului. Parlamentul, în conformitate cu prevederile articolului 60

alin.(1) din Constituție, rămâne a fi în toate situațiile organul reprezentativ suprem al

poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. Parlamentul nu poate

renunța la acest statut constituțional al său nici în cazul situației de urgență în sănătate și nici o

altă autoritate nu-i poate schimba acest statut, altfel s-ar atenta la suveranitatea poporului. Prin

urmare, competențele suplimentare ale autorităților responsabile de gestionarea stării de

urgență în sănătate sunt strict limitate de motivele și obiectivele care au stat la baza declarării

stării de urgență în sănătate și nu pot depăși competențele autorităților publice stabilite prin

Constituție.

Solicită reclamanții anularea/revocarea parțială a Hotărârii nr.34 din 20 martie 2021 a

Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, în partea pct.5, ca fiind

abuziv, discriminatoriu și neconform cu normele legale și constituționale ale Republicii

Moldova.

Concomitent, reclamanții au solicitat suspendarea executării pct.5 din Hotărârea

Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a mun. Chișinău nr.34 din 20 martie 2021, până la

adoptarea hotărârii pe caz.

Prin încheierea din 25 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea înaintată

de Iulian Rusanovschi și Ruslan Verbițchi cu privire la suspendarea executării pct.5 din actul

administrativ normativ – Hotărârea nr.34 din 20 martie 2021 a Comisiei Extraordinare de

Sănătate Publică a mun. Chișinău (f.d.30-31).

Prin Decizia din 12 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de

Iulian Rusanovschi împotriva încheierii din 25 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.128-

131). Instanța de recurs a punctat că, în condițiile speței, nu poate fi aplicată instituția

suspendării executării pct.5 din actul Hotărârea nr.34 din 20 martie 2021 a Comisiei

Extraordinare de Sănătate Publică a mun. Chișinău or, acesta îmbracă forma unui act

administrativ cu caracter normativ.

Prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată

acțiunea în control normativ înaintată de Iulian Rusanovschi și Ruslan Verbițchi (f.d.165, 166-

175).

Pentru a hotăra astfel, prima instanță a reținut că, cererea de chemare în judecată înaintată

de reclamanții Iulian Rusanovschi și Ruslan Verbițchi, reprezintă o acțiune în control

normativ în conformitate cu prevederile art.206 alin.(1) lit.e) Codul administrativ. Or,

elementul central al obiectului acțiunii în control normativ rezidă în faptul că, reclamanții

urmăresc pe cale judiciară scopul de a anula în parte actul administrativ normativ emis de

Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun. Chișinău, și anume pct.5 din Hotărârea

nr.34 din 20 martie 2021.

3

Prima instanță a reținut că, Iulian Rusanovschi și Ruslan Verbițchi, fiind părinții copiilor

minori care studiază în instituțiile de învățământ primar, sunt în drept să înainteze acțiune în

contencios administrativ. Prin urmare, Colegiul a stabilit că acțiunea în control normativ

formulată de reclamanții Iulian Rusanovschi și Ruslan Verbițchi este admisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău a reținut că, potrivit art.66 lit.m) din Constituția RM, Parlamentul are

următoarele atribuții de bază: declară starea de urgență, de asediu și de război.

Conform art.12 din Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război nr.

212-XV din 24.06.2004, starea de urgență, de asediu sau de război se declară prin hotărîre a

Parlamentului.

Astfel, în temeiul art.66 lit.m) din Constituția RM și art.12 din Legea privind regimul

stării de urgență, de asediu și de război, nr.212-XV din 24.06.2004, având în vedere declararea

de către Organizația Mondială a Sănătății a pandemiei de coronavirus (COVID- 19) la 11

martie 2020, și instituirea de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică la 13

martie 2020 a codului roșu la nivel național în legătură cu situația epidemiologică prin infecția

cu COV1D-19, Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020 a

declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie - 15

mai 2020.

La 15 mai 2020, în temeiul art.58 din Legea privind supravegherea de stat a sănătății

publice, nr.10-XVI din 03.02.2009 și Hotărârii nr.10 din 15 mai 2020 a Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică, la propunerea Directorului Agenției Naționale pentru

Sănătate Publică, începând cu data de 16 mai și până pe 30 iunie a fost declarată starea de

urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

La 26 august 2020 a fost prelungită până pe 15 septembrie 2020 starea de urgență în

sănătate publică, declarată prin Hotărârea nr.10 din 15 mai 2020 a Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică, cu posibilitatea de revizuire a termenului dat în funcție de

evoluția situației epidemiologice la nivel național (Hotărârea Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică nr.27 din 26 august 2020).

Prin Hotărârea Comisiei nr.30 din 11 septembrie 2020, a fost prelungită starea de urgență

în sănătate publică până la data de 30 septembrie 2020 inclusiv, pe întreg teritoriul Republicii

Moldova.

Prin Hotărârea Comisiei nr.35 din 27 noiembrie 2020, a fost declarată stare de urgență în

sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 30 noiembrie 2020 - 15

ianuarie 2021.

Prin Hotărârea Comisiei nr.42 din 13 ianuarie 2021, s-a prelungit starea de urgență în

sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova până la data de 15 februarie 2021.

Prin Hotărârea Comisiei nr.45 din 15 februarie 2021, s-a prelungit starea de urgență în

sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova până la data de 15 aprilie 2021.

Prin Hotărârea Comisiei nr.47 din 26 februarie 2021, conform pct.6 s-a dispus

organizarea desfășurării la distanță a procesului educațional în cadrul instituțiilor de

învățământ primar, gimnazial, liceal, extrașcolar, profesional tehnic și superior, în instituțiile

publice și private. Totodată, pct.7 din Hotărârea Comisiei nr.47 din 26 februarie 2021

statuează că, prevederile punctelor 3-12 (inclusiv pct.6) sunt obligatorii pentru autoritățile

administrației publice centrale și locale pentru persoanele fizice și juridice, indiferent de

domeniul de activitate și forma juridică de organizare, în perioada 15 martie 2021 inclusiv, cu

4

excepția punctului 7 care intră în vigoare la 27 februarie 2021. Conform pct.12 din Hotărârea

nominalizată, Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor asigura revizuirea

tuturor hotărârilor/dispozițiilor aprobate, aducându-le în concordanță cu hotărârile Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică a Republicii Moldova.

Prin Hotărârea Comisiei Extraordinare Sănătate Publică a mun. Chișinău nr.32 din 27

februarie 2021 s-a luat act de prevederile Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică nr.47 din 26 februarie 2021. Conform pct.8 din Hotărâre s-a dispus

organizarea desfășurării la distanță a procesului educațional în cadrul instituțiilor de

învățământ primar, gimnazial, liceal, extrașcolar, în instituțiile publice și private și a centrelor

de tineret de pe teritoriul de pe teritoriul municipiului Chișinău, în perioada 01-15 martie 2021

inclusiv.

Prin pct.1.1 al Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.50 din

12 martie 2021, s-a dispus pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă Cod Verde sau

Cod Galben (incidența mai mică de 49 de cazuri COVID-19 la 100 mii populație în ultimele

14 zile) - participarea zilnică a preșcolarilor, elevilor și studenților cu prezență fizică în

instituțiile de învățământ, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind

prevenirea și răspândirea COVID-19. Iar, pct.1.2. prevede că pentru localitățile în care se

atestă gradul de alertă Cod Portocaliu (incidența cuprinsă între 50 și 100 de cazuri COVID-19

la 100 mii populație în ultimele 14 zile): (i) Participarea zilnică cu prezență fizică în instituțiile

de învățământ a preșcolarilor, elevilor din învățământul primar, elevilor din clasele absolvente

(a IX-a, a XH-a, a XlII-a), precum și a elevilor din învățământul profesional tehnic antrenați în

stagiile de practică și a studenților din anii terminali din învățământul superior la orele

practice, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și răspândirea

COVID-19; (ii) Participarea zilnică în procesul educațional la distanță a elevilor și studenților

din celelalte clase și ani de studii; pct.1.3. Pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă

Cod Roșu (incidența mai mare de 100 de cazuri COVID- 19 la 100 mii populație în ultimele

14 zile): (i) Participarea zilnică cu prezență fizică în instituțiile de învățământ a preșcolarilor și

a elevilor din învățământul primar; (ii) Participarea zilnică cu prezență fizică în instituțiile de

învățământ a unui contingent de 50% din numărul total de elevi ai claselor absolvente (a IX-a,

a XII-a, a XlII-a) și a elevilor și studenților din anii terminali din învățământul profesional

tehnic și superior; (iii) Participarea zilnică în procesul educațional la distanță a elevilor și

studenților din celelalte clase și ani de studii.

Prin Hotărârea Comisiei Extraordinare Sănătate Publică a mun. Chișinău, nr.33 din 13

martie 2021, conform pct.8 s-a dispus continuarea procesului educațional în instituțiile de

învațământ preșcolar din orașul Chișinău, cu prezența fizică, în conformitate cu Regulamentul

sanitar pentru instituțiile de educație timpurie, aprobat prin HG nr.1211 din 04 noiembrie 2016

și cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și răspândirea

COVID- 19; pct. 9. Se reia procesul educațional, in instituțiile de învățământ primar și

secundar din orașul Chișinău, începând cu 16 martie 2021; 9.1. cu participarea zilnică, cu

prezență fizică a elevilor din învățământul primar, cu respectarea strictă a normelor de sănătate

publică privind prevenirea și răspândirea COVID-19 și a modelelor, aprobate de Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării (MECC); 9.2. cu participarea zilnică, și prezența fizică, a unui

număr de elevi ai claselor absolvente (a IX-a, a XII-a, a XIII-a), stabilit în baza suprafeței sălii

de clasă, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și raspândirea

COVID- 19 și a modelelor aprobate de MECC; 9.3. cu participarea zilnică în procesul

5

educațional la distanță a elevilor din clasele V-VIII, X-XI; 9.4. activitatea extrașcolară, cu

prezența fizică a unui număr maxim de 15 elevi în grupă, cu respectarea strictă a normelor de

sănătate publică privind prevenirea și răspândirea COVID-19.

Prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.51 din 19 martie

2021, conform pct.11 s-a dispus organizarea procesului educațional în instituțiile de

învățământ se dispune de către Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică din

unitățile administrativ- teritoriale (UAT) de nivelul întâi, UAT de nivelul al doilea: municipiul

Chișinău și municipiul Bălți și UAT ale unității teritoriale autonome Găgăuzia, în funcție de

gradul de alertă atribuit localității, în baza indicatorului incidenței la 100 mii populație,

conform următoarelor scenarii: 11.1. Pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă Cod

Verde sau Cod Galben (incidența mai mică de 49 de cazuri COVID-19 la 100 mii populație în

ultimele 14 zile) - participarea zilnică a preșcolarilor, elevilor și studenților cu prezență fizică

în instituțiile de învățământ, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind

prevenirea și răspândirea COVID-19. 11.2. Pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă

Cod Portocaliu (incidența cuprinsă între 50 și 100 de cazuri COVID-19 la 100 mii populație în

ultimele 14 zile): (i) Participarea zilnică cu prezență fizică în instituțiile de învățământ a

preșcolarilor, elevilor din învățământul primar, elevilor din clasele absolvente (a IX-a, a XH-a,

a XlII-a din învățământ seral), precum și a elevilor din învățământul profesional tehnic

antrenați în stagiile de practică și în grupele absolvente, a studenților din anii absolvenți din

învățământul superior la orele practice, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică

privind prevenirea și răspândirea COVID-19; (ii) Participarea zilnică în procesul educațional

la distanță a elevilor și studenților din celelalte clase și ani de studii; 11.3. Pentru localitățile în

care se atestă gradul de alertă Cod Roșu (incidența mai mare de 100 de cazuri COVID-19 la

100 mii populație în ultimele 14 zile) se recomandă instituirea procesului educațional la

distanță. În funcție de situația epidemiologică din instituție, procesul educațional poate fi

organizat după cum urmează: (i) Participarea zilnică cu prezență fizică în instituțiile de

învățământ a preșcolarilor și a elevilor din învățământul primar; (ii) Participarea zilnică cu

prezență fizică în instituțiile de învățământ a unui contingent de 50% din numărul total de

elevi ai claselor absolvente (a IX-a, a XI-a, a XII-a din învățământ seral), precum și a elevilor

din învățământul profesional tehnic antrenați în stagiile de practică și în grupele absolvente și

a studenților din anii absolvenți din învățământul superior la orele practice, cu respectarea

strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și răspândirea COVID-19; (iii)

Participarea zilnică în procesul educațional la distanță a elevilor și studenților din celelalte

clase și ani de studii.

Conform pct.5 din Hotărârea Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a mun.

Chișinău nr.34 din 20 martie 2021, s-a dispus procesul educațional în instituțiile de învățământ

primar și secundar din municipiul Chișinău pentru elevii din învățământul primar (I-IV), din

învățământul gimnazial (clasele V-IX) și din învățământul liceal (X-XII, XIII) inclusiv

continuă la distanță.

Conform art.2 din Legea nr.10-XVI din 03 februarie 2009 privind supravegherea de stat

a sănătății publice, sănătate publică - ansamblu de măsuri științifico-practice, legislative,

organizatorice, administrative și de altă natură destinate să promoveze sănătatea, să prevină

bolile și să prelungească viața prin eforturile și alegerea informată ale societății, comunităților

publice, celor private și ale indivizilor.

6

Stare de urgență în sănătatea publică - ansamblu de măsuri cu caracter administrativ,

economic, medical, social și de menținere a ordinii publice care se instituie provizoriu în unele

localități sau pe întreg teritoriul țării în caz de pericol sau declanșare a urgențelor de sănătate

publică în scopul prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor acestora. Urgență de sănătate

publică - apariția sau riscul iminent de răspândire a unei boli sau a unui eveniment de sănătate

care determină probabilitatea înaltă a unui număr mare de decese și/sau unui număr mare de

dizabilități în rândul populației afectate ori care determină expunerea largă la acțiunea unui

agent biologic, chimic sau fizic ce poate cauza în viitor riscuri semnificative pentru un număr

substanțial de persoane în mijlocul populației afectate.

Conform art.6 din Legea citată, legislația privind asigurarea sănătății publice (denumită

în continuare legislație sanitară) include prezenta lege și alte acte normative care stabilesc

norme de protecție a sănătății umane, precum și tratatele internaționale la care Republica

Moldova este parte. Normele sanitare care stabilesc criteriile de securitate și siguranță pentru

om ale factorilor mediului înconjurător și ocupațional, ale produselor și serviciilor, cerințele

de asigurare a unor condiții favorabile pentru viață și normativele sanitare sunt reglementate

prin regulamente sanitare elaborate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și

aprobate de Guvern. Regulamentele sanitare se armonizează cu legislația aplicabilă a Uniunii

Europene.

Art.8 din Legea nr.10/2009 stabilește expres că, asigurarea sănătății publice se realizează

prin activități comune ale autorităților publice centrale, autorităților administrației publice

locale, comunităților și societății civile, prin elaborarea și implementarea politicilor de

protecție și promovare a sănătății și de prevenire a maladiilor.

În conformitate cu prevederile art.58 alin.(5) din Legea nr.10/2009, în perioada stării de

urgență în sănătatea publică Comisia națională extraordinară de sănătate publică sau comisia

teritorială extraordinară de sănătate publică are dreptul:

1) să creeze condiții speciale de activitate, de viață și deplasare pentru persoanele

fizice și juridice;

2) să utilizeze toate resursele și mijloacele disponibile pentru organizarea măsurilor

de răspuns;

3) să solicite ajutorul autorităților centrale sau al autorităților locale.

Astfel, din normele legale enunțate rezultă că, actele emise în situația declarării stării de

urgență în sănătate publică, chiar dacă derogă de la procedura generală obișnuită sau impun

niște restricții, în esență au drept scop salvarea unui interes public, în speță sănătatea întregii

populații.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele cauzei, prima instanță a considerat că

argumentele invocate de reclamanți în susținerea pretenției de anulare a pct.5 din Hotărârea

CESP a mun. Chișinău nr.34 din 20 martie 2021 sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Or, dispozițiile analizate, vizează în mod evident, situația critică survenită urmare a

declanșării pandemiei, ce pune în discuție intervenții ferme din partea autorităților competente

ale statului - prin acțiuni și măsuri coerente și adecvate pentru a asigura apărarea sănătății

publice, care pot implica și restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

fundamentale.

Securitatea statului și a instituțiilor sale democratice, securitatea, inclusiv fizică a

funcționarilor și a populației sale - reprezintă interese publice și private vitale care merită și

7

trebuie protejate și care pot conduce la o derogare provizorie de la anumite drepturi ale

omului.

Aceste măsuri se pot concretiza într-o multitudine de acțiuni specifice prin care

autoritatea administrativă este chemată să intervină în aria sa de resort, respectiv cea a

asigurării sănătății publice, atunci când împrejurări deosebite o impun, pentru prevenirea și

gestionarea situației de urgență generată de epidemie.

Prin urmare, instanța de judecată a respins ca neîntemeiate argumentele reclamanților,

precum că restricțiile impuse de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun. Chișinău

prin pct.5 al Hotărârii nr.34 din 20 martie 2021 privind suspendarea cursurilor față în față în

unitățile de învățământ, restricționează accesul la educație al elevilor garantat de Constituție și

că măsura respectivă nu este proporțională cu situația care a determinat-o. Or, principiul

proporționalității vizează situația în care orice măsură luată trebuie să fie bine adaptată și

studiată pentru a atinge scopurile pe care le urmărește.

În această ordine de idei prima instanță a menționat că pentru a completa cadrul

principiului proporționalității, sunt esențiale trei elemente, așa numitul - test de

proporționalitate.

Primul element este cerința caracterului adecvat. Aceasta sugerează că o acțiune publică

trebuie privită cel puțin ca fiind adecvată pentru atingerea scopului său. Examinarea acestui

filtru este limitat doar la întrebarea dacă mijloacele alese sunt considerate „necorespunzătoare

scopului” sau „complet necorespunzătoare”. După cum s-a invocat mai sus, pct.5 al Hotărârii

nr.34 din 20 martie 2021, a fost introdus de Comisia pentru Sănătate Publică a mun. Chișinău

pentru a evita contaminarea în masă a populației cu COVID-19, inclusiv a copiilor.

Al doilea element este cerința necesității. Aceasta se bazează pe premisa că mijloacele

care nu sunt necesare pentru atingerea obiectivului legii, nu pot justifica o limitare a

drepturilor fundamentale pentru că s-ar putea folosi alte mijloace care ar fi atins scopul propus

fără a fi nevoie să se aplice un astfel de grad de restricționare.

Gradul de control depinde de factori precum natura drepturilor care trebuie protejate și

efectul grav al interferențelor aduse. Cu toate acestea, cerința caracterului necesar este supusă

unui examen ex ante de către instanțele de judecată. Agenții administrativi sunt obligați să

aleagă o măsură considerată cea mai puțin împovărătoare/intruzivă la momentul sancțiunii.

În opinia reclamanților, actul normativ în partea contestată, nu este proporțional deoarece

copiii vulnerabili vor fi într-o situație dificilă, neavând acces la școala on-line. Într-adevăr,

instanța nu neagă faptul că sunt situații în care familia nu dispune de dispozitive adecvate

pentru ca copiii să aibă posibilitatea să participe la clasele on-line. Însă, reclamanții nu au ținut

cont de faptul că restricțiile respective au fost introduse cu scopul salvării unui interes public -

a sănătății întregii populației. Prin urmare, în speță se constată întrunirea și celui de al doilea

element din testul la proporționalitate.

Ultim prag al testului și unul decisiv este proporționalitatea stricto sensu. Acest test

interzice luarea măsurii în cazul în care dezavantajul față de individ depășește avantajul

conferit sistemului public sau față de o terță persoană. Cu alte cuvinte, chiar dacă este clar că

un anumit act sau o măsură reprezintă un mijloc adecvat și necesar pentru a realiza o politică

legitimă, un act, o decizie sau o măsură pot fi totuși disproporționate, dacă nu există un

echilibru rezonabil sau echitabil între obiectivele urmărite și interesele rănit.

În prezenta speță, Colegiul consideră că sănătatea întregii populației prevalează asupra

dreptului la învățământ, prin urmare se constată că măsura aplicată prin pct. 5 al Hotărârii

8

Comisiei extraordinare sănătate public a mun. Chișinău nr. 34 din 20.03.2021, trece testul

proporționalității. Or, cu toate că învățământul reprezintă o importanță majoră în societate,

viața și sănătatea omului este cu mult mai importantă. Iar, ținând cont de creșterea cazurilor

asimptomatici de infectare cu COVID-19 în perioada de timp vizată în prezenta speță,

Colegiul consideră că Comisia teritorială corect a concluzionat constatarea existenței

circumstanțelor care impun autoritățile să introducă unele măsuri restrictive mai drastice, la

caz desfășurarea la distanță a procesului educațional, pentru a evita rapiditatea răspândirii

virusului.

Cu atât mai mult, există soluție pentru remedierea situației defavorabile create în urma

desfășurării procesului educațional la distanță, cum ar fi - instruirea profesorilor ca aceștea vor

putea să identifice elevii care riscă să nu revină la școală și să ofere posibilități de recuperare;

dezvoltarea planurilor și strategiilor de recuperare a cunoștințelor pierdute și de asigurare a

tranziției școlare adecvate, finalizării anului școlar, evaluărilor, etc. Iar, ce ține de sănătatea și

viața populației, autoritățile sunt în imposibilitate de a remedia situația defavorabilă, creată în

urma infectării persoanei cu COVID-19, or, boala respectivă poate să provoace și decesul

persoanei infectate. Astfel, o singură ieșire este introducerea restricțiilor în vederea evitării

răspândirii virusului, la caz fiind dispusă desfășurarea la distanță a procesului educațional.

Prin urmare, Colegiul constată că măsurile introduse de Comisia Extraordinară de

Sănătate Publică a mun. Chișinău, prin pct.5 al Hotărârii nr.34 din 20 martie 2021, a trecut

testul de proporționalitate, respectiv sunt neîntemeiate argumentele reclamanților că această

măsură este neproporțională și urmează a fi anulată.

Având în vedere că reușita oricăror măsuri de sănătate publică este condiționată de gradul

de acceptare a acestora la nivel social, autoritățile statului au nu doar obligația de a realiza o

analiză exhaustivă și efectivă a situației de fapt, luând în considerare toate circumstanțele ce

pot conduce la alegerea unei anumite măsuri, dar să și „arate” acest lucru în mod public, astfel

încât măsurile impuse să fie lipsite de orice aparență de arbitrariu sau superficialitate.

Promovarea sănătății reprezintă o strategie de mediere între individ și mediu, combinând

alegerea personală cu responsabilitatea socială și având drept scop asigurarea în viitor a unei

mai bune stări de sănătate.

La caz, ținând cont de situația alarmantă legată de creșterea numărului cazurilor de

infectare a cetățenilor Republicii Moldova cu virusul COVID-19, raportată în perioada din

prezenta speță, și având în vedere faptul că în spațiile închise riscul contaminării cu COVID-

19 este ridicat, iar transmiterea directă a virusului este posibilă prin contactul la o distanță mai

mică de un metru între persoane prin inspirarea picăturilor dispersate la expirare sau

tuse/strănut, introducerea măsurilor temporare de desfășurarea procesului educațional la

distanță este stringent necesară, iar solicitarea de a anula aceste prevederi este disproporționată

și în detrimentul interesului public. Or, virusul poate fi răspândit de persoanele purtătoare a

infecției asimptomatice, atunci când aceștia strănută, tușesc sau chiar vorbesc.

Astfel, prin prisma prevederilor art.art.18, 30 alin.(2) Codul administrativ, prima instanță

a ajuns la concluzie că măsura întreprinsă de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a

mun. Chișinău, este una rezonabilă, dat fiind faptul că ingerința produsă prin ea este

proporțională în raport cu pericolul situației care a generat instituirea acesteia, cât și cu scopul

urmărit de a asigura o maximă protecție față de riscul de transmitere/infectare cu virusul

COVID-19.

9

La 24 iunie 2021 Iulian Rusanovschi, prin intermediul oficiului poștal, a depus recurs

motivat, solicitând casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri prin

care să fie anulată/revocată parțial Hotărârea nr.34 din 20 martie 2021 a CNESP a mun.

Chișinău ca fiind abuzivă, discriminatorie și neconformă cu normele legale și constituționale

ale R. Moldova.

În motivarea recursului Iulian Rusanovschi a indicat că hotărârea instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, iar în susținerea poziției a reiterat argumentele expuse la examinarea

cauzei în fond.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de

fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 10 iunie 2021 (f.d.165).

Materialele cauzei atestă că dispozitivul hotărării din 10 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată recurentului Iulian Rusanovschi la 11 iunie 2021, prin intermediul

poștei electronice (f.d.176).

La 24 iunie 2021 Iulian Rusanovschi, prin intermediul oficiului poștal, a depus recurs

motivat împotriva hotărârii primii instanțe, solicitând casarea hotărârii din 10 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie anulată/revocată parțial

Hotărârea nr.34 din 20 martie 2021 a CNESP a mun. Chișinău ca fiind abuzivă,

discriminatorie și neconformă cu normele legale și constituționale ale R. Moldova.

Instanța de recurs reține din materialele cauzei că, la 15 septembrie 2021 recurentul

Iulian Rusanovschi a recepționat hotărârea motivată din 10 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8002083573AS (f.d.188), ulterior

depunerii cererii de recurs de către recurent.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu respectarea termenului

prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 24 septembrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-

un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Comisia

Extraordinară de Sănătate Publică a mun. Chișinău și lui Ruslan Verbițchi copia recursului

depus de Iulian Rusanovschi, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de

depunere a referinței (f.d.190), fiind recepționat de aceștia la 29 septembrie 2021 și respectiv

la 01 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele

cauzei (f.d.192-193).

La 06 octombrie 2021, intimatul Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun.

Chișinău a depus referința la cererea de recurs declarat de recurentul Iulian Rusanovschi,

solicitând declararea recursului inadmisibil, iar în cazul dacă recursul va fi declarat admisibil,

să fie respins și menținută hotărârea instanței de apel (f.d.195-196).

10

În susținerea referinței intimatul Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun.

Chișinău a mai indicat că, recurentul nu a invocat alte motive și prevederi legale decât cele

indicate în cererea de chemare în judecată. Totodată, menționează că recurentul doar

exteriorizează nemulțumirea față de hotărârea instanței de apel.

Consideră intimatul că, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat

de articolul 6§1 al Convenției.

Totodată, menționează că actul judecătoresc recurat este legal și întemeiat fiind motivat

corespunzător, clar și precis, care se referă la probele administrate în cauză și în concordanță

nemijlocită cu acestea, ce răspunde la toate aspectele incidente în cauză în fapt și în drept și

care fără echivoc conduce în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.

La 01 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurentului

Iulian Rusanovschi referința depusă de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun.

Chișinău la cererea de recurs depusă de recurent împotriva hotărârii din 10 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău (f.d.203).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iulian Rusanovschi, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile

11

pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.

38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul

de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.

212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iulian

Rusanovschi.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iulian Rusanovschi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

12