2ra-1762/21 — Apărarea onoarei si demnitătii

2ra-1762/21 — Apărarea onoarei si demnitătii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra–1762/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. N. Patrașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”,

reprezentată de avocatul Zama Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sainsus Tamara

împotriva Asociației Obștești „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate

Editorială din Moldova” cu privire la constatarea încălcării dreptului la viața privată,

la imagine, retragerea reportajului video de pe paginile de socializare web,

exprimarea scuzelor pentru utilizarea ilegală a imaginii, repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova” și menținută hotărârea din 12

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

con st ată:

La 05 aprilie 2018, Sainsus Tamara a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială cu privire

la constatarea încălcării dreptului la viața privată, la imagine, retragerea reportajului

video de pe paginile de socializare și web, exprimarea scuzelor de către pârât pentru

utilizarea ilegală a imaginii, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 18 februarie 2018,

Asociației Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială (RISE Moldova) a

publicat un ,,teaser”, iar ulterior la 19 februarie 2018 o investigație jurnalistică având

ca subiect o platformă de caritate și membrii acesteia care adună bani pentru diverse

cazuri de caritate.

A menționat că potrivit materialul publicat, cei din spatele platformei au fost

numiți drept un grup criminal organizat, care identifică minori grav bolnavi, făceau

publică povestea și adunau sume impunătoare de bani din donațiile oamenilor.

A explicat că conform investigației în cauză, RISE Moldova declară că a

1

obținut unele documente, potrivit cărora încă din decembrie 2016, Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a deschis un dosar

penal pentru escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari de către un grup

criminal organizat din care fac parte cetățeni ai Republicii Moldova și ai Turciei.

În sensul dat, a relatat că aceștia identifică minori grav bolnavi din Moldova,

apoi, prin intermediul acțiunilor de caritate lansate pe rețelele de socializare,

colectează sume impunătoare de mijloace bănești. Ulterior, impun beneficiarii să

accepte servicii medicale la o clinică din orașul Istanbul, Turcia. Într-un final,

membrii grupării criminale simulează efectuarea unor pretinse intervenții

chirurgicale care ar fi achitate din banii colectați de la donatori.

A precizat reclamanta că în investigația publicată de RISE, atunci când se

vorbește despre grup criminal organizat și intermediari se arată și fotografia dânsei,

publicată, utilizată, plasată fără consimțământul ei, reportajul conținând acuzații

foarte grave, expuse în privința persoanelor, cu numele și fotografiile sale și a

celorlalți membri ai platformei de caritate.

A menționat că investigația la care a făcut referire a fost larg mediatizată,

ajungând în toate sursele media de știri on-line, scrise și televizate.

La fel, a precizat că potrivit legislației naționale cât și a jurisprudenței CtEDO,

imaginea unei persoane este un atribut al personalității sale, ține de viața sa privată,

și presupune dreptul individului de a controla cum este folosită imaginea sa, inclusiv

să refuze publicarea fotografiilor. Este adevărat că libertatea de exprimare include

dreptul de a publica fotografii, dar trebui protejate drepturile și reputația persoanelor

atât timp cât fotografiile pot conține informații personale sau de familie. Dreptul la

viața privată include dreptul la imagine și dreptul la anonimat, la liniște.

Este de părere, că atât timp cât este vorba de viața sa particulară, cea intimă sau

cea de familie omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii

celorlalți, doar el fiind cel care poate decide asupra modalităților de folosire a

informațiilor care îl privesc sau a imaginilor cu el, aceasta fiind valabil atât cât este

într-un loc privat, cât și atunci când se află într-un loc public (stradă, local etc.).

A mai menționat că conform jurisprudenței Curții Europene, în aplicarea art.

10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cel care prevede libertatea de

exprimare, este accentuat rolul primordial al libertății presei în viața unui stat

democratic. Însă statele democratice garantează și viața privată a cetățenilor. Însă în

activitatea sa de satisfacere a interesului public și a exercitării dreptului la

informație, presa abordează subiecte care privesc viața privată a unor indivizi.

Aici apare problema determinării limitelor care fac ca libertatea presei și

dreptul la viața privată să nu fie absolute. Aceste limite diferă în funcție de calitatea

persoanei care face obiectul informației, publică sau privată, de comportamentul ei

anterior vizavi de publicitatea vieții sale private. Când e vorba de fotografii, se iau

în considerare natura informațiilor cuprinse în articolele care le însoțesc, unde este

cazul. Un loc important în analiza acestui raport îl ocupă și contextul social, politic,

cultural sau economic în care a intervenit delimitarea libertății presei de viața

privată.

A invocat suplimentar că prin faptul publicării imaginii reclamantului a fost

abuziv încălcat art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în ceia ce

privește dreptul la propria imagine, protecția demnității și vieții private a persoanei.

2

A menționat că potrivit jurisprudenței CtEDO, libertatea de exprimare include

publicarea de imagini, fotografii, dar acesta este un domeniu în care protecția

drepturilor și a reputației altora capătă o importanță particulară, căci imaginea poate

conține informații personale sau chiar intime despre un individ sau familia sa.

Totodată, imaginea reclamantului care a apărut în investigația jurnalistică sus

numită apare în contextul de a face senzație, care urmărește simpla satisfacere a

curiozității publicului privind detalii din viața privată, fiind supusă hărțuirii și jignirii

prin comentarii jignitoare.

A subliniat faptul că imaginea unei persoane este un atribut al personalității

sale, ține de viața privată și presupune dreptul individului de a controla cum este

folosită imaginea sa, inclusiv să refuze publicarea imaginii.

A mai reiterat că pârâtul în activitatea sa de satisfacere a interesului public și a

exercitării dreptului la informație, a abordat subiecte care privesc viața privată a

reclamantului (ocupația, rudenia, aspectul fizic, familia etc.).

A considerat că pârâtul a abuzat de drepturile sale, folosindu-le cu rea credință,

astfel ca urmare fiind încălcate și prejudiciate drepturile reclamantului, fapt pentru

urmează să survină răspunderea pentru încălcarea legislației în vigoare.

În fine, a solicitat constatarea încălcării la viața privată, la imagine de către

Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială cu privire la folosirea

imaginelor reclamantului Sainsus Tamara fără consimțământul ei în reportajul ce

reflectă investigațiile jurnalistice RISE Moldova - ,,Banii din caritate”, făcut public

și distribuit larg la 18-19 februarie 2018, obligarea pârâtului, Asociația Reporterilor

de Investigație și Securitate Editorială de a retrage de pe paginile sale de socializare

și web reportajul video ce reflectă investigațiile jurnalistice ale RISE Moldova -

,,Banii din caritate”, făcut public și distribuit larg la data de 18-19 februarie 2018,

exprimarea de către pârât pentru utilizarea ilegală a imaginelor reclamantului în

investigația jurnalistică - ,,Banii din caritate”, făcut public și distribuit larg la data

de 18-19 februarie 2018, în același mod și pe aceleași pagini/rețele unde a fost

plasată investigația enunțată, încasarea din contul pârâtului în beneficiul Tamarei

Sainsus a prejudiciului moral cauzat prin publicarea, folosirea și răspândirea

imaginelor în cuantum de 100 000 lei, încasarea din contul Asociației Reporterilor

de Investigație și Securitate Editorială în beneficiul Tamarei Sainsus a tuturor

cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu prezenta cauză.

Prin hotărârea din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sainsus Tamara

împotriva Asociației Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială cu privire

la constatarea încălcării dreptului la viața privată, la imagine, retragerea reportajului

video de pe paginile de socializare și web, exprimarea scuzelor de către pârât pentru

utilizarea ilegală a imaginii, încasarea prejudiciului moral.

A fost constatată încălcarea dreptului reclamantei Sainsus Tamara la viața

privată, la imagine de către Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate

Editorială cu referire la folosirea imaginilor reclamantei Sainsus Tamara, fără

consimțământul ei, în reportajul ce reflectă investigațiile jurnalistice ale RISE

Moldova - „Banii din caritate”, făcut public și distribuit larg la 18-19 februarie 2018.

A fost obligată Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială de

a retrage, de pe paginile sale de socializare și web, din reportajul video ce reflectă

3

investigațiile jurnalistice ale RISE Moldova - „Banii din caritate”, făcut public și

distribuit larg la 18-19 februarie 2018, imaginile reclamantei Sainsus Tamara, cu

exprimarea scuzelor pentru utilizarea ilegală ale acestora, în același mod și pe

aceleași pagini/rețele unde a fost plasată investigația dată.

A fost încasat din contul Asociației Reporterilor de Investigație și Securitate

Editorială în beneficiul lui Sainsus Tamara prejudiciul moral în mărime de 1000 lei

cauzat prin publicarea, folosirea și răspândirea imaginilor.

Au fost încasate din contul Asociației Reporterilor de Investigație și Securitate

Editorială în beneficiul lui Sainsus Tamara cheltuielile de judecată în mărime de

2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și 200 lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, cererea de chemare în judecată sa respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și

Securitate Editorială din Moldova” și menținută hotărârea din 12 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut în hotărârile sale că investigația

publicată de AO ,,Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova” (RISE Moldova), atunci când se vorbește despre grup criminal organizat

și intermediari se arată și fotografia reclamantei Sainsus Tamara, publicată, utilizată,

plasată fără consimțământul ei, reportajul conținând acuzații foarte grave, expuse în

privința acesteia, cu numele și fotografiile, care a fost larg mediatizată în sursele

media.

De altfel, imaginea Tamarei Sainsus care a apărut în investigația jurnalistică

sus numită în contextul de a face senzație, care urmărește simpla satisfacere a

curiozității publicului privind detalii din viața privată, care ar putea fi supusă

hărțuirii și jignirii prin plasarea anumitor comentarii. Or, la acest capitol este de

subliniat faptul că imaginea unei persoane este un atribut al personalității sale, ține

de viața privată și presupune dreptul individului de a controla cum este folosită

imaginea sa, inclusiv să refuze publicarea imaginii. Contrar celor expuse, pârâtul în

activitatea sa de satisfacere a interesului public și a exercitării dreptului la

informație, a abordat subiecte care privesc viața privată a reclamantului (ocupația,

rudenia, aspectul fizic, familia etc.).

La 01 septembrie 2021 (prin poștă electronică), Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, reprezentată de

avocatul Zama Vitalie, a contestat cu recurs decizia din 03 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La 15 noiembrie 2021, Sainsus Tamara, reprezentată de avocatul Chistruga

Dmitri, a depus o referință la recursul declarat de către Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, solicitând

considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 03

4

iunie 2021, expediată părților la 02 și 05 iulie 2021, iar recursul a fost declarat la

01septembrie 2021. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit

de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate

Editorială din Moldova”, reprezentată de avocatul Zama Vitalie, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, reprezentată de avocatul Zama

Vitalie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin

prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod

exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

5

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, reprezentată de avocatul Zama

Vitalie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”,

reprezentată de avocatul Zama Vitalie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6