3ra-1192/21 — cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vânzare- cumpărare

Dosarul nr.3ra-1192/21 Instanța de fond: Judecătoria Ungheni, sediul central – R. Costru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc ÎNCHEIERE 08 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Postică, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Mihail Postică împotriva Primăriei comunei Măcărești, raionul Ungheni cu privire la declararea valabilității contractului de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei din data de 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a casat hotărârea din data de 13 august 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea s-a declarat inadmisibilă, constată: La 18 mai 2020 avocatul Andrei Onofrei, acționând în interesele lui Mihail Postică, a depus acțiune împotriva Primăriei com.

Măcărești, r-nul Ungheni, prin care a solicitat declararea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu destinație pentru construcții, cu suprafața de 0,1272 ha, numărul cadastral xxxxx, încheiat în anul 2003 cu Primăria Măcărești, r-nul Ungheni cu indicarea mențiunii în hotărârea judecătorească că servește temei pentru înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare și a dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acțiunii Mihail Postică a invocat că la 01 octombrie 2003 prin decizia Consiliului com. Măcărești s-a decis vânzarea terenului aferent cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,1272 ha, cu numărul cadastral xxxxx. Tot atunci a fost întocmit borderoul de calcul și contractul de vânzare-cumpărare, achitând pe contul Primăriei Măcărești, r-nul Ungheni, costul terenului cumpărat în sumă de 1 532 lei, însă nu a autentificat contractul notarial.

Reclamantul a menționat că la moment este imposibil autentificarea notarială a contractului de vânzare-cumpărare și înregistrarea acestuia la IP „Agenția Servicii publice”, prin ce i se îngrădește dreptul de proprietate. Prin hotărârea din data de 13 august 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central s-a respins acțiunea înaintată de către Mihail Postică împotriva Primăriei com. Măcărești, r-nul Ungheni cu privire la declararea valabilității contractului de vânzare- cumpărare. (f.d. 20,24-27) 1 Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Mihail Postică, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei. (f.d.23) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 iulie 2021 a casat hotărârea din data de 13 august 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, a emis o decizie nouă prin care a declarat acțiunea inadmisibilă.

(f.d.82,83-88) Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs nemotivat Mihail Postică, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. (f.d. 94) Studiind recursul depus de către Mihail Postică, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă. În conformitate cu art. 244 din Codul administrativ hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Conform art. 233, alin. (1) din Codul administrativ cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211, alin.(1), lit. a) – d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel.

În corespundere cu articolul 211, alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Sub aspectul dat completul specializat notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate. În speță, însă, Mihail Postică nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

2 Din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la 05 octombrie 2021, atât lui Mihail Postică, cât și avocatului Andrei Onofrei, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la filele dosarului 96-97. Astfel, coroborând normele legale precitate, completul specializat conchide că în condițiile speței, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea motivării recursului a început să curgă pentru recurent și reprezentantul acestuia la 06 octombrie 2021, iar data limită de depunere a motivării recursului fiind ziua de 04 noiembrie 2021, ora 24:00. În termenul stabilit de lege nici Mihail Postică și nici avocatul acestuia Andrei Onofrei nu au depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece recurentul, fiind interesat în soarta soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ.

Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, completul specializat concluzionează că la depunerea recursului împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Mihail Postică nu a respectat prevederile articolului 245, alin. (2) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că Mihail Postică nu a respectat prevederile 245, alin. (2), coroborat cu art. 233, alin. (1) și art. 211, alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Mihail Postică, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei, este inadmisibilă. 3 Conform art. 230 și art. 246, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Mihail Postică, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4