3r-356/21 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- depunerea apelului, examinarea admisibilitatii apelului
3r-356/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosar nr. 3r-356/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)
D E C I Z I E
01 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând recursul depus de Sergiu Juncu și avocatul Eugeniu Musteață,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Sergiu Juncu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Serviciul de
Protecție și Pază de Stat cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost declarat inadmisibil apelul depus de Sergiu Juncu împotriva hotărârii din 23 iunie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 27 ianuarie 2021 Sergiu Juncu, reprezentat de avocatul Eugeniu
Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la anularea deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău, sect. Centru nr. 91/2020/61685 din
08 decembrie 2020, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale
nr. J-2899/20 din 14 ianuarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, obligarea emiterii
actului administrativ individual privind recalcularea pensiei și încasarea cheltuielilor
de judecată.
Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Juncu
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de
Stat cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău,
sect. Centru nr. 91/2020/61685 din 08 decembrie 2020, anularea deciziei Casei
1
Naționale de Asigurări Sociale nr. J-2899/20 din 14 ianuarie 2021 cu privire la cererea
prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual privind recalcularea
pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.
La data de 29 iunie 2021, Sergiu Juncu, reprezentat de avocatul Eugeniu
Musteață a depus apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea lui Sergiu Juncu să fie admisă
integral.
Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Sergiu Juncu împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea
apelului în termenul prevăzut de lege.
La data de 12 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Juncu și
avocatul Eugeniu Musteață au depus recurs împotriva încheierii din 28 septembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău prin care au solicitat casarea încheierii instanței de apel.
În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu încheierea instanței
de apel, întrucât concluziile instanței de judecată, sunt în contradicție cu circumstanțele
cauzei.
La fel, cu referire la netemeinicia încheierii contestate, recurentul a susținut că
avocatul Eugeniu Musteață nu a recepționat hotărârea motivată din 23 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar instanța de apel nu a făcut trimitere la actul
de recunoaștere, semnat de către avocatul Eugeniu Musteață.
Recurentul a accentuat că, nici Sergiu Juncu nu a recepționat copia hotărârii
motivate din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar faptul expedierii
actului la adresa părților, nu echivalează cu notificarea actului și nu poate fi considerat
drept reper pentru calcularea termenului de contestare a actului.
De asemenea, recurentul a indicat că după consultarea încheierii din
28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Eugeniu Musteață a verificat
poșta electronică și nu a depistat careva scrisori de notificare a hotărârii motivate din
23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, nici din partea primei instanțe,
nici din partea instanței de apel. Suplimentar, recurentul a menționat că mesajul
expediat avocatului Eugeniu Musteață prin poșta electronică, putea fi repartizat
automat în mapa „spam”.
Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și
ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile
prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de
28 septembrie 2021, fiind notificată lui Sergiu Juncu la data de 06 octombrie 2021,
fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8005403709AS, anexat la actele
cauzei (f.d. 118).
2
Astfel, instanța de recurs consideră că Sergiu Juncu și avocatul Eugeniu
Musteață s-au conformat prevederilor legale și au respectat termenul instituit de
legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în
ordine de recurs.
Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților
de apel.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
La data de 09 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatei Casei Naționale de Asigurări Sociale și terțului Serviciului de Protecție și
Pază de Stat copia recursului depus de Sergiu Juncu și avocatul Eugeniu Musteață.
La data de 12 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat
copia recursului nominalizat, însă, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu
a depus referință.
Prin referința depusă la data de 25 noiembrie 2021, terțul Serviciul de Protecție
și Pază de Stat a solicitat admiterea cererii de recurs depuse de Sergiu Juncu și avocatul
Eugeniu Musteață și casarea încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău.
Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Sergiu Juncu și avocatul
Eugeniu Musteață împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța
de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se
declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil
în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Potrivit prevederilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune
la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Actele cauzei denotă că, la data de 23 decembrie 2020 Sergiu Juncu a încheiat
contract de asistență juridică cu avocatul Eugeniu Musteață, fapt confirmat prin
mandatul seria MA nr. 1417999, anexat la actele cauzei (f.d. 6).
Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Juncu
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de
Stat cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău,
3
sect. Centru nr. 91/2020/61685 din 08 decembrie 2020, anularea deciziei Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. J-2899/20 din 14 ianuarie 2021 cu privire la cererea
prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual privind recalcularea
pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 81, 85-104).
Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 12111-12114,
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul oficiului poștal, la
adresa reclamantului Sergiu Juncu, avocatului Eugeniu Musteață, Casei Naționale de
Asigurări Sociale și Serviciului de Protecție și Pază de Stat copia dispozitivului
hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 82). Iar, la data
de 01 iulie 2021 reclamantului Sergiu Juncu și avocatului Eugeniu Musteață le-a fost
notificată copia dispozitivului hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8001931962AS și
DS8001931960AS (f.d. 107, 109).
La data de 29 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Eugeniu
Musteață care reprezintă interesele lui Sergiu Juncu, a depus apel împotriva hotărârii
din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii
de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care
acțiunea lui Sergiu Juncu să fie admisă integral (f.d. 83).
Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 13530, Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul oficiului poștal, la adresa
reclamantului Sergiu Juncu copia hotărârii motivate din 23 iunie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 106). Copia hotărârii motivate din 23 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, expediată la adresa de domiciliul a lui Sergiu
Juncu – str. XXXXX, mun. XXXXX, a fost restituită în adresa primei instanțe cu
mențiunea „nereclamat”, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8002078188AS
(f.d.111).
La data de 09 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, pe adresa
electronică a avocatului Eugeniu Musteață – eugeniu.musteata777@gmail.com a fost
expediată copia hotărârii motivate din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani (f.d. 105).
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii din
23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în baza art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a
început să curgă de la data de 10 iulie 2021 și a expirat la data de 08 august 2021, zi
de duminică, însă având în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit la
art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de prezentarea motivării
apelului a fost 09 august 2021, zi de luni.
Adresa electronică nominalizată supra este indicată în cererea de chemare în
judecată, în mandatul avocatului, în cererea de apel nemotivată, precum și în cererea
de recurs a recurentului Sergiu Juncu, fapt care atestă că acesta și-a dat consimțământul
la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul
poștei electronice.
Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.
Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să
4
asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar
confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă
prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul
dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului
pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste
inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery
system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării
mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu
a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul
poștei electronice a primei instanțe, care atestă că reprezentantului recurentului Sergiu
Juncu – avocatului Eugeniu Musteață i-a fost notificată hotărârea motivată a primei
instanțe, se demonstrează incontestabil faptul că, hotărârea din 23 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost adusă la cunoștință recurentului și această
modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96
alin. (1) din Codul administrativ.
În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în
termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care
confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile
omise.
Totodată, se atestă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a expediat copia
hotărârii motivate din 23 iunie 2021 recurentului Sergiu Juncu și prin intermediul
oficiului poștal, la adresa indicată de către acesta în cererea de chemare în judecată și
în cererea de recurs. Însă, recurentul Sergiu Juncu nu a recepționat trimiterea poștală
respectivă, aceasta fiind restituită instanței de judecată de către oficiul poștal, cu
mențiunea „nereclamat”.
Aici, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție notează că punctul 2 din Regulile privind prestarea serviciilor
poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, definește
trimiterea nereclamată ca fiind o trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată)
destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.
Potrivit punctului 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, în lipsa destinatarului, în
cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea
poștală.
Conform punctul 102 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poștale, care nu
au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații:
5
la expirarea termenelor de păstrare; la cererea expeditorului; destinatarul refuză să
primească trimiterea; destinatarul nu este la adresa indicată; adresatul căsuței poștale
de abonament nu este indicat sau este indicat incorect; adresa destinatarului indicată
pe trimitere este ștearsă sau ruptă; destinatarul este decedat.
Punctul 101 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, prevede că trimiterile poștale
se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile
calendaristice pentru trimiterile poștale interne și timp de 30 de zile calendaristice
pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a acestora la
oficiul poștal de destinație.
În circumstanțele expuse, se atestă că recurentului Sergiu Juncu i-a fost lăsat de
către oficiul poștal de la domiciliul acestuia, aviz de sosire pentru primirea trimiterii
poștale în unitatea poștală, însă acesta nu s-a prezentat pentru a recepționa scrisorile
expediate și respectiv, aceasta a fost restituită expeditorului, la caz Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, după expirarea termenului de păstrare.
Plicurile cu avizele, prin care au fost expediate lui Sergiu Juncu copia hotărârii
primei instanțe, au fost restituite cu mențiunea „nereclamat”. Astfel, neprezentarea lui
Sergiu Juncu la oficiul poștal pentru recepționarea trimiterilor poștale, urmează a fi
apreciată de către instanța de recurs ca refuz al recurentului Sergiu Juncu de a le
recepționa, prin urmare, fiind eludată posibilitatea acestuia de a prezenta motivarea
recursului în termenul prevăzut de lege. Or, este responsabilitatea destinatarului Sergiu
Juncu de a ridica de la oficiul poștal trimiterea poștală.
Astfel, instanța de recurs menționează că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani
a utilizat toate mijloacele de comunicare, ce ar asigura notificarea copiei hotărârii
motivate din 23 iunie 2021 recurentului Sergiu Juncu și avocatului Eugeniu Musteață.
Cu toate acestea, Sergiu Juncu, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață nu a
prezentat în termenul prevăzut de lege motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău.
În condițiile create, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel
de declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că reprezentantul apelantului Sergiu
Juncu – avocatul Eugeniu Musteață recepționând la 09 iulie 2021 hotărârea motivată a
primei instanțe nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat apelul motivat în
termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
La acest capitol, se menționează că în conformitate cu dispozițiile art. 65
alin. (1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului.
Deci, se reține că reprezentantul apelantului Sergiu Juncu – avocatul Eugeniu
Musteață, depunând cererea de apel, prin conținutul acesteia și-a rezervat dreptul de a
prezenta motivarea apelului (f.d. 84).
Cu toate acestea, reprezentantul apelantului Sergiu Juncu – avocatul Eugeniu
Musteață nu și-a valorificat corespunzător dreptul procedural respectiv și nu a depus
motivarea apelului în termenul prevăzut de lege.
Cât privește alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, precum că
avocatul Eugeniu Musteață nu a recepționat hotărârea motivată din 23 iunie 2021 a
6
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție le apreciază critic, deoarece circumstanțele
stabilite mai sus denotă contrariul.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reamintește recurentului că importanța termenelor
procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru
realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de
drepturile sale procedurale.
Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul
când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o
împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.
Instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate
de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real
(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești
pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din
10 octombrie 2017).
Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de
judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,
hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante
pentru justițiabili.
Astfel, din informația plasată pe portalul național al instanțelor de judecată
rezultă că hotărârea motivată din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
a fost publicată pe portal la 09 iulie 2021.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul lui Sergiu Juncu și
avocatului Eugeniu Musteață, precum că au fost în imposibilitate de a prezenta
motivarea cererii de apel, deoarece nu cunoșteau despre derularea examinării cauzei.
Prin urmare, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între
10 iulie 2021 și 09 august 2021, avocatul Eugeniu Musteață, a dispus de suficient timp
pentru a întocmi și depune la Curtea de Apel Chișinău motivarea cererii de apel
împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind declarativ argumentul
recurentului, potrivit căruia avocatul Eugeniu Musteață a verificat poșta electronică și
7
nu a depistat careva scrisori de notificare a hotărârii motivate din 23 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, nici din partea primei instanțe, nici din partea
instanței de apel. Suplimentar, recurentul a menționat că mesajul expediat avocatului
Eugeniu Musteață prin poșta electronică putea fi repartizat automat în mapa „spam”.
În acest sens, instanța de recurs reține că avocatul Eugeniu Musteață a omis să anexeze
la cererea de recurs o probă care ar confirma cu certitudine cele invocate, cum ar fi –
un extras din poșta electronica.
Mai mult că și în condiția în care mesajul cu hotărârea atașată ar fi fost în mod
automat redirecționat la rubrica „spam”, acest lucru nu împiedica vizualizarea
conținutului mesajului și citirea acestuia de către destinatar.
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din
Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene,
precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform
art. 96-114.
Potrivit art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă
de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură. Autoritățile publice trebuie să
se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate
principală de comunicare, precum și modalități alternative.
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este
comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de
prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de
notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
În circumstanțele descrise, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din
23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu a fost prezentată instanței de
apel nici până la data de 28 septembrie 2021, ziua emiterii încheierii de Curtea de Apel
Chișinău prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Sergiu Juncu.
În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără
a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac.
Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului Sergiu
Juncu și al avocatului Eugeniu Musteață, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate
și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile
procedurale.
8
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,
deoarece recurentul Sergiu Juncu și avocatul Eugeniu Musteață nu au prezentat
motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt
pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă
cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare,
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în
care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise
de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a
considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de
autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu
promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se
informa cu privire la evoluția procedurilor sale.
Actele cauzei, însă, denotă faptul că, recurentul Sergiu Juncu și avocatul
Eugeniu Musteață nu au întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea
examinării cauzei din momentul depunerii apelului nemotivat, până la momentul
contestării cu recurs a încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat
însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată
ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui
termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a
Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a
arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele
de drept, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța
de recurs o consideră întemeiată, or, recurentul Sergiu Juncu și avocatul Eugeniu
9
Musteață, acționând în interesele lui Sergiu Juncu nu au întreprins vreo acțiune de a
prezenta motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ, motiv pentru care Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține
încheierea contestată.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Sergiu Juncu și avocatul Eugeniu Musteață și se
menține încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
10