3rh-86/21 — anularea ordinului de sanctionare , restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei de la lucru

3rh-86/21 — anularea ordinului de sanctionare , restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei de la lucru (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-86/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Instanța de recurs: (jud.T. Chișca-Doneva, A. Cobăneanu, N. Craiu, A. Țurcan, N. Vascan)

ÎNCHEIERE

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Angela Poddubnaia, reprezentată de

avocatul Valeri Astafiev,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Angela Poddubnaia împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu

privire la anularea ordinului de sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea

în funcție și achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru,

împotriva deciziei din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost a admis recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a fost

casată integral decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o decizie nouă

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2019 Angela Poddubnaia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la

anularea ordinului de sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea în

funcție și achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru.

În motivarea acțiunii, reclamanta Angela Poddubnaia a relatat că, prin ordinul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019,

având ca temei concluziile anchetei de serviciu, pornită la 17 iunie 2019 în baza

raportului comisarului principal Ludmila Strat, șef al Direcției generale resurse

umane a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și în conformitate cu

1

prevederile art. 58 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire

la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

art. 148 alin. (2) lit. d) al Codului Muncii și Regulamentului privind modalitatea de

restituire a cheltuielilor pentru instruire de către funcționarii publici cu statut special

din cadrul Poliției de Frontieră, aprobat prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră nr. 27 din 22 ianuarie 2018, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară „concediere din funcția publică cu statut special”, pentru încălcarea

disciplinei de muncă, neprezentarea conform graficului la vizita de studiu organizată

în România, precum și pentru comportament nedemn în raport cu încrederea impusă

de profesia de polițist de frontieră.

Reclamanta a indicat că la 19 septembrie 2019 a depus o solicitare în adresa

șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ca să-i elibereze copia

materialelor anchetei de serviciu și ordinului de eliberare din funcție, însă, până la

sesizarea instanței de contencios administrativ, nu a fost informată despre

modalitatea predării funcției și bunurilor materiale care se aflau în gestiunea sa.

La 09 octombrie 2019, reclamanta a recepționat copia ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”.

Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.

35/8-1-P-401/19 din 07 octombrie 2019, reclamantei i s-a refuzat în prezentarea

materialelor anchetei de serviciu nr. A-85, sub pretextul remiterii materialelor după

competență în gestiunea Centrului Național Anticorupție.

Aici, reclamanta a subliniat că din informațiile prezentate de Centrul Național

Anticorupție rezultă că materialele anchetei de serviciu A-85 au fost expediate de

către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră doar la 01 octombrie 2019.

În continuare, reclamanta a precizat că la 15 octombrie 2019 a expediat cerere

prealabilă în adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, la care nu a

primit niciun răspuns până la data adresării în instanța de judecată.

Așadar, considerând că atât acțiunile, cât și ordinul Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a funcționarului public cu statut special” sunt contrare legislației în

vigoare, reclamanta a apreciat ca fiind ilegal și răspunsul nr. 35/8-1-P401/19 din

07 octombrie 2019, semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, Valentin Fiodorov privind refuzul de a prezenta materialele anchetei de

serviciu A-85, sub pretextul remiterii materialelor după competență în gestiunea

Centrului Național Anticorupție. Or, acest fapt contravine prevederilor legislației în

vigoare, fiind apreciat ca un abuz din partea angajatorului și tratament

discriminatoriu față de angajat.

Reclamanta a menționat, că a fost concediată din funcția publică deținută, în

temeiul concluziilor anchetei de serviciu pornită în baza raportului comisarului

principal Ludmila Strat, care s-a desfășurat cu încălcarea procedurilor expuse la art.

59 al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, îngrădirea accesului la justiție și

prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, norme prevăzute de art. 20-21

din Constituția Republicii Moldova.

A invocat, că aceste acțiuni și tergiversarea cu rea-credință de a prezenta

informația solicitată pentru a-și exercita dreptul său la apărare, reprezintă un

2

tratament discriminatoriu și un abuz din partea pârâtului, urmare a faptelor

infracționale comise din partea unor persoane cu funcție de răspundere din cadrul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în urma cărora a fost prejudiciat

bugetul public cu sume considerabile, prezentate de către reclamantă organelor de

control, în urma cărora a fost pornită o cauză penală aflată la moment în gestiunea

Procuraturii Anticorupție.

În acest context, a notat că la 18 octombrie 2019, a înregistrat la Centrul

Național Anticorupție avertizare de integritate în privința acțiunilor ilegale de

intimidare și răfuială din partea unor persoane cu funcție de răspundere din cadrul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Cu titlu subsidiar, reclamanta a indicat că a fost încadrată în Departamentul

Poliției de Frontieră în luna decembrie 2012, în funcția de șef Direcție pregătire

profesională. După reorganizarea instituției în Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră, a activat în aceeași funcție, unde pe parcursul activității sale a dat dovadă

de profesionalism în domeniul formării personalului, cu multiple abilități și valori,

activ s-a implicat în dezvoltarea profesionalismului polițiștilor de frontieră, astfel

fiind menționată cu diplome de onoare, diplome de mulțumiri și distincții pentru

cooperare, neavând nici o abatere disciplinară.

A solicitat anularea ordinului nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, prin care i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară - concedierea din funcție publică cu statut special,

restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucru.

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis acțiunea depusă de Angela Poddubnaia împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de sancționare prin eliberarea din

funcție, restabilirea în funcție și achitarea salariului pentru absența forțată de la lucru.

A fost anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din

18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public

cu statut special”. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră să emită

actul administrativ cu privire la restabilirea Angelei Poddubnaia în funcția de șef al

Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, cu achitarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la locul de muncă, începând cu 18 septembrie 2019 până la data

pronunțării hotărârii judecătorești, 26 iunie 2020.

La 02 iulie 2020 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus apel

împotriva hotărârii din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la

28 octombrie 2020 a prezentat motivarea apelului, prin care a solicitat casarea

hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii depuse de Angela Poddubnaia.

Prin decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și a fost menținută hotărârea

din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.104-129, vol.I).

La 15 martie 2021 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs

împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 mai 2021

a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Angela Poddubnaia.

3

Prin decizia din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a fost casată integral

decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie de respingere

a acțiunii depuse de Angela Poddubnaia.

La 25 octombrie 2020, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

Angela Poddubnaia, reprezentată de avocatul Valeri Astafiev, a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție,

solicitând casarea deciziei instanței de recurs și menținerea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de revizuire Angela Poddubnaia a invocat că, conform

informațiilor care i-au devenit cunoscute recent, unul din participanții la vizita de

studiu în România - Marin Andronic, șef al Direcției regionale Nord, a plecat la

vizita menționată în ziua de 20-21 martie 2019 și a revenit în ziua de 21-22 martie

2019, însă acesta nu a fost vizat în ancheta de serviciu și nu a fost obligat să restituie

diurnele pentru toată perioada de deplasare în sumă de 2955,90 de lei. Astfel,

consideră că a fost supusă unui tratament discriminatoriu față de alți participanți, ca

rezultatul al unei răfuieli pentru dezvăluirile făcute de ea despre ilegalitățile comise

de angajator.

De asemenea, drept temei de revizuire, Angela Poddubnaia a invocat că

instanța de recurs a dat apreciere doar argumentelor Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, ignorând în totalitate argumentele expuse de ea.

Astfel, revizuenta a indicat că nu corespund realității concluziile instanței de

recurs, precum că în susținerea soluției de aplicare a sancțiunii disciplinare Angelei

Poddubnaia, din ordinul de sancționare nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 al

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, rezultă că Angela Poddubnaia , fiind

delegată la cursurile postuniversitare de perfecționare în domeniul securității și

apărării naționale cu genericul „Probleme actuale ale securității naționale”, nu s-a

prezentat la serviciu după cursuri potrivit graficului.

Invocând că această concluzie nu corespunde realității, revizuenta a indicat că

de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în cadrul anchetei de serviciu

A-85 din 18 septembrie 2019, așa o încălcare nu a fost constată prin probe

concludente. Astfel, Angelei Poddubnaia eronat i-a fost adăugată o încălcare, care

nu a fost stabilită.

Cât privește lipsa de la cursurile postuniversitare în domeniul securității și

apărării naționale cu genericul „Probleme actuale ale securității naționale”, la care

face referire instanța de recurs, revizuenta invocă că acestea au avut loc în perioada

decembrie 2018 – martie 2019 și nu au fost obiectul anchetei de serviciu A-85 din

18 septembrie 2019.

În acest sens, revizuenta a indicat că conform concluziilor anchetei de serviciu

A-85 din 18 septembrie 2019 și ordinului Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019, Angelei Poddubnaia nu-i sunt imputate

careva lipsuri în această perioadă, chiar dacă la dosarul administrativ sunt anexate

descifrările intrărilor și ieșirilor din țară, adică acestea sunt niște învinuiri

declarative, fără a fi menționate date sau perioade concrete în care angajata Angela

Poddubnaia a lipsit nemotivat de la lucru. În opinia revizuentei Angelei Poddubnaia,

aceste încălcări, ce i-au fost imputate de către angajator sunt declarative, deoarece

4

dânsa revenea la serviciu cu automobilul de serviciu și respectiv, intrările ei

personale nu erau fixate de către Poliția de Frontieră.

Referitor la capătul de învinuire adus de către angajator la stabilirea pedepsei

disciplinare, la care face referire instanța de recurs în decizia supusă revizuirii,

revizuenta a indicat că prin răspunsul nr. 02/09.2829 din 12 noiembrie 2019, Centrul

Național Anticorupție, verificând materialele anchetei de serviciu A-85, nu a stabilit

careva încălcări ce ar servi temei pentru inițierea investigațiilor în privința sa.

A mai indicat că conform constatărilor instanței de recurs, la emiterea ordinului

de concediere, s-a pus în sarcina Direcției economie și finanțe a Inspectoratului

General al Poliției de frontieră de a reține de la comisarul principal Angela

Poddubnaia suma de 2 955,90 de lei, primită pentru vizita de studiu la care dânsa

nu s-a prezentat, precum și cheltuielile de participare la activitățile de instruire

pentru perioada de la 22 ianuarie 2018 până în ziua încetării raporturilor de serviciu.

În opinia revizuentei, aceste prevederi contravin anchetei de serviciu A-85 din

18 septembrie 2019 și ordinului de eliberare, deoarece Angela Poddubnia a fost

sancționată pentru neprezentarea la vizită de studiu în România, ce a avut loc în

perioada 19-23 martie 2019. Respectiv, este ilegală încasarea unor pretinse

cheltuieli, care nu au fost reflectate de la 22 ianuarie 2018 până în ziua încetării

raporturilor de muncă.

Referitor la suma de 2 955,90 de lei, primită pentru vizita de studiu, revizuenta

a indicat că Centrul Național Anticorupție nu a stabilit în acțiunile sale elementele

constitutive ale infracțiunii, prevăzute de art. 315 Cod contravențional.

Revizuenta a mai susținut că urmează de a fi apreciată critic și constatarea

instanței de recurs, precum că, Angela Poddubnaia a recunoscut că nu a participat

nici o zi la vizita de studiu în orașele Brașov și București (f.d. 161 vol. I), deoarece

pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, cât și în instanța de apel, ultima

a declarat că a participat parțial la vizita de studiu, fapt confirmat și prin declarațiile

responsabilului de curs, prorectorului pe știință Igor Sofronescu și ex-șefului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari, probe, care nu au

fost apreciate de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Materialele anchetei de serviciu și actele anexate la dosarul administrativ, nu

conțin date referitor la modul în care urmau să se deplaseze participanții la/de la

vizita de studiu programată.

Astfel, conform declarațiilor responsabilului de organizarea vizitei de studiu în

România, Igor Sofronescu (f.d. 130-131 vol. I) a fost pus la dispoziție un microbuz

cu capacitate de 18 locuri, iar grupurile de audienți fiind de 28-34 persoane.

Respectiv, o parte din participanți s-au deplasat cu microbuzul, iar o altă parte cu

transport personal sau public.

De asemenea, revizuenta a invocat că stabilind caracterul contradictoriu al

documentului întocmit și semnat de către fostul șef al Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari, prin care aceasta a declarat că programul

vizitei de lucru organizată în orașele Brașov și București și devierea de la acest

program a Angelei Poddubnaia, a fost coordonat personal cu dânsul, în interes de

serviciu (f.d. 105), instanța de recurs a tratat discriminatoriu angajata Angela

Poddubnaia față de angajatorul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,

deoarece a admis în mod unilateral doar probele acestuia.

5

Revizuenta a indicat că, de fapt, la caz intimatul Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră nu a apreciat în modul stabilit proba respectivă și nu a solicitat

audierea obligatorie în instanța de fond și de apel a ex-conducătorului Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari.

A menționat revizuenta că instanța de recurs abuziv a constatat că, unicul

document legal care certifică delegarea Angelei Poddubnaia la vizita de studiu în

România, ar fi ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 124 din

14 martie 2019, iar alte acte care ar demonstra contrariul la materialele cauzei nu au

fost administrate, astfel ignorând competențele atribuite conducătorului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, conform art.5¹ din Legea nr.283 din

28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră.

Revizuenta a mai indicat că este abuzivă și constatarea instanței de recurs,

precum că sunt contradictorii declarațiile martorului Igor Sofronescu, care a indicat

că Angela Poddubnia a fost prezentă la curs la data de 21 martie 2019 și că aceasta

ar fi coordonat plecarea de la curs cu organizatorul vizitei de studiu (f.d. 130-131

vol.I).

La acest capitol, revizuenta Angela Poddubnaia a susținut că ulterior martorul

Igor Sofronescu a oferit alte declarații, acestea nefiind apreciate de instanța de

judecată, deși declarațiile ulterioare ale acestuia urmau a fi reținute.

În afară de aceasta, revizuenta consideră că Certificatul de participare, eliberat

Angelei Poddubnaia cu ocazia vizitei efectuate în municipiul București, reținută de

instanța de recurs întru confirmarea participării acesteia la curs, nu întrunește

elementele unei probe pertinente și concludente. Distinct de aceasta, revizuenta a

indicat că conform Certificatului de absolvire cursuri nr.000018548 din 19 aprilie

2019, eliberat Angelei Poddubnaia de către Academia Militară a Forțelor Armate

„Alexandru cel Bun” se certifică absolvirea cursurilor de perfecționare în domeniul

Securitate și Apărare Națională, în perioada 14 ianuarie 2019 - 19 aprilie 2019 cu

calificativul „admis” la toate disciplinele și probele de calificare cu nota „10” la

lucrarea de curs ( f.d. 52 vol. I).

La fel, a susținut că suspendarea anchetei de serviciu a fost dispusă în

contradicție cu prevederile pct.62 al Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, care stabilește că necesitatea și motivele

suspendării anchetei de serviciu se indică într-un raport și se prezintă spre aprobare

conducătorului care a dispus inițierea anchetei de serviciu sau persoanei care îl

înlocuiește. Revizuenta a invocat depășirea atribuțiilor de serviciu de către Anatolii

Țurțurică, care a dispus suspendarea anchetei de serviciu, deoarece nu a fost

conducătorul, care a dispus efectuarea anchetei și nici persoana care îl înlocuiește.

În motivarea cererii de revizuire, Angela Poddubnaia s-a referit și la depășirea

termenului de desfășurare a anchetei de serviciu, invocând în acest sens că conform

pct.73 al Statutului disciplinar al funcționarului public, cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, abaterea disciplinară se consideră constatată în ziua

aprobării concluziei (încheierii) privind abaterea admisă, care este semnată la 18

septembrie 2019, or aceasta este emisă peste 3 luni de la dispunerea anchetei de

serviciu, fapt ce contravine pct. 59 din Statut, care stabilește termenul de 30 de zile,

fără posibilitatea prelungirii acestuia.

6

Angela Poddubnaia în cererea de revizuire a susținut că urmează de apreciat

critic constatarea Curții Supreme de Justiție că Inspectoratului General al Politiei de

Frontieră nu-i poate fi imputat faptul că a refuzat de a-i prezenta Angelei Poddubnaia

materialele anchetei de serviciu, în condițiile în care acestea au fost remise după

competență în gestiunea Centrului National Anticorupție.

În acest sens, revizuenta a invocat, că Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a refuzat de a-i prezenta materialele anchetei de serviciu, în condițiile în

care acestea nu erau remise către Centrul Național Anticorupție la momentul

depunerii cererii, fiind expediate doar la 01 octombrie 2019.

În final, Angela Poddubnaia a menționat că este declarativă constatarea

instanței de recurs, precum că, dânsa a admis în activitatea sa abateri disciplinare

prin încălcarea disciplinei muncii, a prevederilor fișei postului, ale codului de etică

și deontologie.

Contrar acestor argumente, Angela Poddubnaia a indicat că ea a absolvit cu

succes „Cursurile de „Perfecționare în domeniul Securitate si Apărare Națională” cu

calificativul „admis” la toate disciplinele si probele de calificare cu nota ”10” la

lucrarea de curs (f.d. 52 vol. I). Respectiv, scopul pentru care ea a fost delegată la

aceste cursuri a fost realizat.

De asemenea, consideră neîntemeiată referirea instanței de recurs la

încălcările prevederilor fișei de post, revizuenta menționând că în lipsa acesteia la

materialele dosarului nu este clar la care încălcări s-a referit instanța de recurs.

În opinia Angelei Poddubnaia toate aceste circumstanțe nu au fost luate în

considerare de către instanța de recurs, invocând că dânsa a fost pusă într-o situație

discriminatorie față de alți participanți, acesta fiind rezultatul unei răfuieli pentru

dezvăluirile făcute de ea referitor la ilegalitățile comise de angajator.

În esență, revizuenta consideră că circumstanțele enunțate constituie un temei

decisiv ce se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă

pentru declararea revizuirii și desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Prin referința din 29 noiembrie 2021 Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Angela Poddubnaia

ca fiind inadmisibilă.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă, din

următoarele motive.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Iar, în corespundere cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Potrivit art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune

în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

7

cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Iar, conform cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel,

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate.

Conform cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție specifică că la probarea circumstanțelor conform art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, trebuie de avut în vedere ca circumstanțele prezentate ca fiind noi

trebuie să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut fi cunoscute revizuentului

anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării cauzei, mijloacele

de probă prin care se constată „circumstanțele nou descoperite” trebuie să fi existat

în momentul judecării procesului terminat prin hotărîrea revizuită, iar revizuentul să

fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința sa,

revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Totodată, circumstanțele prezentate ca fiind noi, invocate în sprijinul cererii de

revizuire, trebuie să fie probate și pot fi prezentate prin orice mijloc de probă

prevăzut de art. 117 alin. (2) Cod de procedură civilă.

Colegiu precizează, însă, că dat fiind faptul că circumstanțele care vor servi

drept temei al revizuirii hotărârilor judecătorești irevocabile conform art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă, vor fi noi, respectiv și probele prin care se vor confirma

acestea, de asemenea, vor fi noi – în raport cu obiectul anterior al probației: adică

totalitatea circumstanțelor ce au fost constatate în cauza examinată și respectiv,

probele prin care s-au constatat acestea.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de

8

revizuire depusă de Angela Poddubnaia împotriva deciziei din 04 august 2021 a

Curții Supreme de Justiție, nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a

acestor prevederi legale.

Or, argumentele aduse de Angela Poddubnaia în susținerea cererii de revizuire

nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentei anterior. Colegiul observă că argumentele menționate

de Angela Poddubnaia în susținerea cererii de revizuire constituie, mai mult, o critică

adusă deciziei instanței de recurs, circumstanțelor stabilite și probelor ce le confirmă,

fiindu-le dată o altă interpretatre de către revizuentă. Însăși revizuenta a indicat în

cererea de revizuire pagina dosarului unde sunt anexate probele la care face referire

în cererea de revizuire. Iar, existența lor la materialele dosarului deja semnifică că

acestea nu sunt noi și că au fost examinate de către instanța de judecată. Astfel,

circumstanțele invocate în cererea de revizuire erau cunoscute revizuentei anterior

și nu au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Așadar, argumentele invocate de revizuentă nu cad sub incidența prevederilor

art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul

declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt

al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Colegiul apreciază că aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă

caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție

judecătoresc, revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în

decizia din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul

depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a fost casată integral decizia

din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o decizie nouă de respingere a

acțiunii reclamantei Angelei Poddubnaia.

Astfel, motivele invocate întru susținerea cererii de revizuire, de fapt, se referă

la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 Cod de

procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești irevocabile.

Instanța de recurs consideră necesar a specifica că argumentul revizuentei

Angelei Poddubnaia, prezentat ca fiind o circumstanță nouă, care nu i-a fost

cunoscută anterior și care i-a devenit cunoscută recent, și anume faptul că unul din

participanții la vizită - Marin Andronic, șef al Direcției regionale Nord, a plecat la

vizita menționată în ziua de 20-21 martie 2019 și a revenit în ziua de 21-22 martie

2019, însă acesta nu a fost vizat în ancheta de serviciu și nu a fost obligat să restituie

diurne pentru toată perioada de deplasare în sumă de 2955,90 de lei, nu poate fi

apreciat ca fiind o circumstanță nouă în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Astfel, pe lângă faptul că aceste declarații sunt lipsite de suport probator,

Colegiul remarcă că nu poate constitui temei de revizuire o pretinsă circumstanță,

care în opinia revizuentei ar justifica o adresare cu cerere de revizuire. Mai mult ca

atât, aceasta nu are relevanță la caz și nu are legătură cu obiectul cauzei, în condițiile

în care vizează o altă persoană, care nu este parte în proces. Or, nu există o legătură

de cauzalitate între circumstanța invocată în raport cu abaterea disciplinară admisă

de Angela Poddubnaia și temeiurile de declarare a revizuirii.

9

În acest context, Colegiul denotă că revizuenta în argumentarea cererii de

revizuire nu a invocat careva circumstanțe sau probe care ar putea fi raportate la

temeiurile stabilite în norma procedurală. Or, faptele invocate trebuie să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată și să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, fapt care la caz nu se atestă.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a

cauzei.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă

de Angela Poddubnaia împotriva deciziei din 04 august 2021 a Curții Supreme de

Justiție în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității

raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de revizuenta Angela Poddubnaia în cererea de revizuire depusă împotriva

10

deciziei din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 Cod administrativ, art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul

de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Angela

Poddubnaia, reprezentată de avocatul Valeri Astafiev, împotriva deciziei din

04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Angela Poddubnaia împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului de

sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea în funcție și achitarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Aliona Miron

Nina Vascan

11