3ra-968/21 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, inasarea salariului pentru lipsa fortata de la serviciu s.a.

3ra-968/21 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, inasarea salariului pentru lipsa fortata de la serviciu s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-968/21

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru-Coșleț)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Petru Șargu împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, persoana terță Victor Ursache cu privire

anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 19 noiembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 septembrie 2019 Petru Șargu a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu

privire anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 24 iulie 2005 a fost angajat în cadrul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în calitate de student al Institutului Militar

al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, apoi din anul 2009 în calitate de ofițer, șef

adjunct al pichetului de grăniceri, ulterior pe parcursul carierei a deținut diferite funcții în

cadrul instituției de frontieră, ultima funcție fiind șef adjunct al Sectorului Poliției de

Frontieră „Otaci” al Direcției Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, iar din 13 mai 2019 a fost numit în funcția de șef interimar al Sectorului

Poliției de Frontieră „Soroca” al Direcției Regionale Nord, având sarcina primordială de

contracarare a contrabandei organizate peste frontiera de stat, urmare a reținerii în

1

flagrant delict a șefului de sector și a unui șef de schimb pentru organizarea contrabandei

la frontieră, care la moment au fost condamnați.

În legătură cu inițierea anchetei de serviciu în privința pretinselor acțiuni ilegale

comise, de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră la 26 iulie 2019 a fost emis

ordinul nr. 670/ps „Cu privire la suspendarea din funcție”, prin care a fost suspendat din

funcția publică, comisar, șef adjunct sector, șef al Unității control al frontierei a

Sectorului Poliției de Frontieră „Otaci” al Direcției Regionale Nord, pe perioada

desfășurării anchetei de serviciu, începând cu 26 iulie 2019.

La 28 august 2019 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis ordinul nr.

824/ps „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut special”,

prin care dânsul în temeiul concluziei anchetei de serviciu din 24 iulie 2019 și în

conformitate cu art. 58 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 „Privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, a fost

sancționat disciplinar „concediere din funcție publică cu statut special”, prevăzută de art.

58 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, pentru atitudinea

neconștiincioasă față de îndatoririle de serviciu și organizarea serviciului subdiviziunii la

un nivel nesatisfăcător.

Temei pentru emiterea ordinului de sancționare disciplinară a servit faptul că la 24

iulie 2019 în adresa Direcției Inspecției Efectiv al IGPF a fost remis pentru examinare un

raport anonim depus în adresa Ministerului Afacerilor Interne, în care se comunică despre

mai multe ilegalități precum că a fi fost comise de către el.

A notat că potrivit art. 76 alin. (1) din Codul administrativ, petițiile anonime sau cele

depuse fără indicarea adresei poștale sau electronice a petiționarului nu se examinează,

ceea ce demonstrează acțiunile calomnioase îndreptate împotriva lui.

La 24 iulie 2019 în privința faptelor expuse în raportul anonim, s-a inițiat o anchetă

de serviciu, contrar prevederilor legislației în vigoare.

În cadrul desfășurării anchetei de serviciu a fost descrisă o situație de serviciu vădit

eronată și în lipsa probelor precum că la 24 mai 2019, pe timp de noapte, patrula Poliției

de Frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră „Soroca”, în satul Vasilcău, r-nul

Soroca, a fost depistat și stopat un camion suspect în activitate de contrabandă cu

numărul de înmatriculare din r-nul Briceni, în care se aflau mai multe butoaie din plastic

goale, cu miros specific de alcool etilic. Conducătorul camionului a prezentat două

permise de conducere, unul dintre care fiind cu semne vădite de falsificare. La fața

locului s-a prezentat dânsul, în calitate de comisar, șef adjunct sector, șef al Unității

control al frontierei a Sectorului Poliției de Frontieră „Otaci” al Direcției Regionale Nord,

care a dat indicații patrulei să organizeze serviciul în continuare fără a examina cazul în

detalii, ca urmare camionul nu a fost reținut. Caz similar a avut loc și la data de 08 iunie

2019, când patrula Poliției de Frontieră în sat. Vasilcău, r-nul Soroca, a stopat un

microbuz, iar în rezultatul verificării, s-a stabilit că conducătorul auto nu poseda

certificatul de înmatriculare și revizia tehnică. Faptul dat rezultă din raportul anonim

depus contrar prevederilor legale.

Reclamantul consideră că declarațiile făcute împotriva sa în petiția anonimă sunt

calomnioase, deoarece conform art. 17 alin. (3) din Legea integrității nr. 82 din 25 mai

2

2017, agentul public supus influenței necorespunzătoare este obligat: a) să respingă

expres influenta necorespunzătoare; b) să desfășoare în mod legal activitatea pentru care

a intervenit influenta necorespunzătoare; c) în cazul imposibilității de a respinge expres

influența necorespunzătoare și al afectării activității sale profesionale drept urmare a

acesteia, să depună un denunț scris, în termen de 3 zile lucrătoare, la persoana

responsabilă din cadrul entității publice, desemnată de conducător, despre exercitarea

influenței necorespunzătoare; d) să depună un denunț despre exercitarea influenței

necorespunzătoare la Centrul Național Anticorupție dacă sursa influenței

necorespunzătoare este conducătorul entității publice sau dacă, după ce a depus un denunț

în modul prevăzut la lit. c), conducătorul nu-și onorează obligațiile prevăzute la alin. (2)

lit. d) și e).

A subliniat că polițiștii de frontieră din patrula respectivă din 24 mai 2019 nu au

depus niciun raport în privința sa.

Totodată, în cadrul anchetei de serviciu a dat explicații că la data de 24 mai 2019, în

jurul orei 03:00, fiind anunțat de șeful de schimb al Sectorului Poliției de Frontieră

„Soroca”, inspectorul XXXXX, precum că patrula mobilă a stopat în XXXXX, un

camion suspect, s-a deplasat la fața locului. În timpul verificării actelor persoanei și

mijlocului de transport nu au fost depistate ilegalități, deoarece camionul se deplasa

regulamentar pe drumul public din localitatea ce traversează zona de frontieră, astfel

motive de reținere a camionului nu au fost identificate, având în vedere faptul că conform

art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215 din 04 noiembrie 2011 „Cu privire la frontiera de

stat a Republicii Moldova”, permisul nu este necesar pentru persoanele care călătoresc pe

drumurile ce traversează zona de frontieră. În situația dată patrula a primit indicații să

organizeze în continuare serviciul conform dispoziției primite.

De asemenea, contrar dispozițiilor art. 59 alin. (4) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, nu i-au fost prezentate materialele și concluzia anchetei de serviciu,

fiind astfel lipsit de dreptul să prezinte probe în apărarea sa, precum și de a contesta

rezultatul anchetei de serviciu.

A menționat că reieșind din prevederile art. 59 alin. (11) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016, ancheta de serviciu se desfășoară o perioadă de 30 de zile din momentul

inițierii acesteia de către persoana abilitată.

Cu ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 824-ps din 28

august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut

special” a luat cunoștință la 29 august 2019.

În ordinul contestat s-a stabilit că dânsul prin acțiunile/inacțiunile sale a ignorat

prevederile art. 50 lit. b), d), e) m) și p) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, fără să

concretizeze în ce constau aceste acțiuni/inacțiuni prevăzute la norma dată de drept și

anume, să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament pentru îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor naționale

ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața, sănătatea și bunurile sale sunt

amenințate; să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să-și

consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și

3

conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; să respecte principiile, normele și regulile

activității profesionale; să dea dovadă de demnitate în calitatea sa de funcționar public cu

statut special.

Reclamantul consideră că aceste concluzii pot fi stabilite de către comisia evaluării

performanțelor profesionale, dar nu prin anchetă de serviciu.

De asemenea, în ordin a fost indicat faptul că dânsul a ignorat prevederile pct. 7

subpct. 8 și 19 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie

2017, potrivit cărora, funcționarul este obligat să execute la timp și întocmai atribuțiile

conform funcției deținute, precum și să execute întocmai și în termen oportun ordinele,

dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor, însă lipsesc probe prin care s-ar

demonstra neexecutarea la timp și întocmai a atribuțiilor conform funcției deținute de

către el, la fel, nu au fost specificate care ordine sau dispoziții ale superiorilor nu au fost

executate.

În circumstanțele enunțate, ordinul nr. 824-ps din 28 august 2019 al Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor

publici cu statut special”, emis în privința sa, este neîntemeiat și ilegal.

Mai mult, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să

înceteze doar în situațiile prevăzute la art. 38 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

însă în speță niciuna din situațiile specificate în norma dată de drept nu și-au găsit

confirmare în ordinul contestat.

A notat că în ultimii ani nu a fost sancționat disciplinar, dimpotrivă i-au fost

acordate măsuri de stimulare, decorat cu distincții de stat al Republicii Moldova.

Subsidiar, la sfârșitul anului 2018 a fost efectuată evaluarea performanțelor

profesionale, activitatea și conduita lui în calitate de funcționar public cu statut special,

concluziile consemnate în fișa de evaluare a performanțelor profesionale, cu acordarea

calificativului „XXXXX”. La fel, și în luna iunie 2019 a fost efectuată evaluarea la

formarea profesională, prin care i-a fost acordat calificativul „XXXXX”.

Totodată, și suspendarea lui din funcția de comisar, șef adjunct sector, șef al Unității

control al frontierei a Sectorului Poliției de Frontieră „Otaci” al Direcției Regionale Nord,

a fost efectuată ilegal, or, dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie

2016, expres și imperativ prevăd situațiile de suspendare din funcția publică cu statut

special și anume, a) pe perioada reținerii, arestului preventiv sau arestului la domiciliu al

funcționarului; b) în caz de dispariție a funcționarului – până la declararea dispariției fără

urmă sau până la declararea decesului acestuia, în modul stabilit de lege.

Consideră că atât dispozițiile Codului muncii, cât și ale Legii nr. 288 din 16

decembrie 2016 „Privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”, impun sub sancțiunea decăderii din dreptul tragerii la răspunderea

disciplinară a salariatului, ca sancțiunea disciplinară să fie aplicată în interiorul

termenului legal.

Presupusa abatere disciplinară a avut loc la 24 mai 2019, constatarea presupusei

abateri disciplinare a avut loc la 24 iulie 2019, fapt ce rezultă din ancheta de serviciu

4

desfășurată, iar angajatorul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, contrar art. 59

alin. (9) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 și art. 209 alin. (1) din Codul muncii, i-

a aplicat sancțiunea disciplinară prin ordinul nr. 824/ps din 28 august 2019, peste 30 de

zile, pe când aceasta urma să fie aplicată nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei,

adică la 24 august 2019.

Mai mult ca atât, în perioada de activitate în calitate de polițist de frontieră, a fost

membru de sindicat al Uniunii Sindicale a Direcției regionale Nord (Edineț) a

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, iar potrivit art. 87 alin. (1) din Codul

muncii, concedierea salariaților membri de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a

organului (organizatorului) sindical din unitate, nerespectarea acestei condiții duce la

nulitatea concedierii cu restabilirea salariatului la locul de muncă, în cazul contestării de

către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va

solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical privind

concedierea salariatului respectiv (art. 89 alin. (2) din Codul muncii).

În circumstanțele enunțate, Petru Șargu a solicitat admiterea acțiunii în contencios

administrativ, anularea ordinului nr. 824/ps din 28 august 2019 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut special” emis de șeful

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru absența forțată de la locul de muncă în mărimea calculată de Direcția economie și

finanțe a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, precum și încasarea sumei de

5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin încheierea protocolară din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de terță persoană Victor Ursache.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Petru Șargu. A fost anulat ordinul

nr. 824/ps din 28 august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor

publici cu statut special” emis de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. A

fost obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră să emită act administrativ

privind restabilirea lui Petru Șargu în funcție, de calculare și achitare lui Petru Șargu a

salariului pentru perioada de absență forțată de la serviciu. S-a încasat din contul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în beneficiul lui Petru Șargu suma de

5.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră a depus cerere de apel nemotivată, iar la 03 februarie 2021 a fost

prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din

19 noiembrie 2020, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și s-a menținut hotărârea din 19

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 22 iunie 2021 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, iar la 24 august 2021 a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 01 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

5

sediul Rîșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii în

contencios administrativ depusă de Șargu Petru.

În motivarea recursului Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat că este eronată poziția instanței de apel precum că temeiul inițierii anchetei

de serviciu a servit o informație (sesizare, adresare) anonimă, deoarece din concluzia

anchetei de serviciu în privința șefului interimar al SPF „Soroca” al Direcției Regionale

Nord, Petru Șargu, expres s-a menționat că ancheta de serviciu a fost inițiată în baza

raportului de autosesizare al Direcției inspecție efectiv.

Consideră recurentul că atât prima instanță, cât și instanța de apel în mod intenționat

nu s-au expus asupra argumentului precum că ancheta de serviciu a fost inițiată asupra

unui fapt și nu în privința persoanei în baza informației conținute în petiție, deoarece

conform pct.50 subpct. 6) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din

07 iunie 2017, temei de inițiere și efectuare a anchetei de serviciu servesc și alte

informații cu privire la eventualele abateri disciplinare comise de către funcționari, ca

efect fiind emise hotărâri neîntemeiate.

A menționat recurentul că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința

intimatului Șargu Petru nu a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite de lege, iar acesta

nu atrage după sine anularea actului administrativ contestat.

Este eronată poziția instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că ancheta de

serviciu a fost inițiată în temeiul unei informații anonime. Chiar și în situația în care

ancheta de serviciu s-ar fi realizat în temeiul unei informații anonime, nu poate fi calificat

că a fost încălcată procedura, or, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră prin

definiție este obligat să examineze orice informație în vederea asigurării și menținerii

securității frontierei de stat, precum și în domeniul combaterii contrabandei.

Recurentul consideră că este eronată concluzia instanțelor de judecată referitor la

pretinsa nerespectare de către autoritatea publică a principiului statuat la art. 31 din Codul

administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate, precum și aplicarea sancțiunii celei mai dure,

or, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare lui Petru Șargu este destul de motivat,

fiind indicate temeiurile de fapt și de drept, precum și descrierea detaliată a procedurii

administrative (investigații, probe, audieri, opinii ale participanților), care au stat la

emiterea actului administrativ individual în privința ultimului. La fel, la emiterea actului

administrativ individual contestat întocmai au fost respectate dispozițiile art. 118 din

Codul administrativ, fiind indicate amănunțit circumstanțele de fapt și de drept, abaterea

disciplinară comisă de Petru Șargu, precum și legătura de cauzalitate între faptele

imputate și consecințele acesteia.

Prin acțiunile sale Șargu Petru a încălcat prevederile art. 50 lit. b), d), e), m) și p) din

Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și pct. 7subpct. 9) și 19) din Statutul

6

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017. De asemenea,

intimatul nu și-a executat corespunzător obligațiunile de serviciu prevăzute în pct. 9

subpct. 1) lit. a) și f) din Fișa postului „Atribuțiile de serviciu”, nu a executat

corespunzător obligațiunile de serviciu încălcând în așa mod prevederile pct. 3 lit. a), b),

e), f) și g) din Fișa postului „Planificarea controlului frontierei de stat pe sectorul de

responsabilitate”, precum și prevederile pct. 10 lit. a), b), e), g) din fișa postului

„Responsabilități”.

Consideră recurentul că dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi

îngrădit în limitele stabilite de lege. Chiar pentru o singură abatere disciplinară gravă

polițistului de frontieră îi poate fi aplicată inclusiv și sancțiunea disciplinară „eliberarea

din serviciu”.

De asemenea, este greșită concluzia instanței de apel precum că în ordinul de

aplicare a sancțiunii disciplinare nu au fost raportate circumstanțele de fapt la normele de

drept, or, aceste împrejurări au fost expuse în concluzia anchetei de serviciu, fapt ce s-a

soldat cu constatarea abaterii disciplinare.

Este eronată concluzia instanței de apel precum că odată ce intimatul nu a fost

sancționat penal prin acțiunile imputate, nu poate fi sancționat disciplinar, deoarece

respectarea disciplinei muncii în activitatea de serviciu nu se limitează numai la

neadmiterea unor infracțiuni sau contravenții prin acțiunile/inacțiunile comisarului Petru

Șargu, dar și prin respectarea prevederilor actelor normative în vigoare care

reglementează nemijlocit disciplina de serviciu.

Mai mult, ordonanța de refuz în pornirea urmării penale în privința lui Petru Șargu

din 31 ianuarie 2020, nu este tangențială cu abaterea disciplinară.

Pe lângă acestea, intimatul Petru Șargu a fost sancționat disciplinar în repetate

rânduri pentru diverse abateri disciplinare în diferite perioade de timp în anii 2012 – 2015

cu sancțiuni disciplinare ca „avertisment”, „mustrare” și „mustrare aspră”, sancțiuni

necontestate de către ultimul.

Astfel, funcționarul public cu statut special are obligația să aibă un comportament

integru în activitatea publică și în viața personală și să dea dovadă de demnitate în

calitatea sa de funcționar public cu statut special.

Este pur declarativă constatarea instanței de apel că în ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare nu au fost indicate faptele care au manifestat comportamentul

nedemn.

Mai mult, conform Fișei postului, funcția deținută de intimat era de șef interimar al

SPF „Soroca”, care este o funcție de conducere. Deținând funcția de conducere Petru

Șargu a ignorat totalmente misiunea generală și atribuțiile prevăzute în Fișa postului, cât

și în actele normative prin neacumularea probelor, neorganizarea personalului și ieșirea la

fața locului a grupei de intervenție, neînregistrarea informației parvenite în registrele

specializate. Acestea din urmă sunt unele din faptele ilicite ale lui Petru Șargu, care drept

consecință au dus la încălcarea integrității, au constituit acțiuni care compromit și

denigrează imaginea și prestigiul instituției. Or, obligația de a avea un comportament

7

demn reiese din statutul pe care îl deține și funcția de conducere, care din start nu îi

permitea intimatului de a face abuz de aceasta.

A indicat recurentul că este greșită poziția instanței de apel precum că intimatul a

fost sancționat pentru faptele pretinse ca fiind ilegale invocate în petiția din 19 iulie 2019.

Or, efectuarea anchetei de serviciu nu se limitează doar la cele expuse în petiție/sesizare,

ci are loc o examinare multiaspectuală, obiectivă a circumstanțelor presupuselor abateri

disciplinare, în urma căreia pot fi stabilite și alte încălcări din partea angajatului în

privința căruia se efectuează ancheta de serviciu.

Totodată, recurentul a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu s-au

expus în privința argumentului că funcția deținută de Petru Șargu anterior concedierii

necesită în mod obligatoriu acces la secretul de stat, iar în partea dispozitivă a hotărârii

din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din

01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a explicat modul de executare și de

repunere în funcția anterior deținută fără a deține acces la secretul de stat, condiție

obligatorie la numirea persoanei în funcție.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iunie 2021, însă la

actele cauzei nu se atestă date când dispozitivul deciziei a fost notificat recurentului.

Totodată, la 20 iulie 2021 Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat la adresa juridică a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră decizia

motivată (f.d. 89, vol. II), recepționată de către ultimul la 27 iulie 2021, fapt ce rezultă

din avizul de recepție DS8002089047AS (f.d. 90, vol. II)

În condițiile enunțate, cererea de recurs inițială depusă la 22 iunie 2021 și partea

motivată a acesteia depusă la 24 august 2021, sunt în termen.

La 22 septembrie 2021 în adresa intimatului Petru Șargu au fost expediate copiile

cererii de recurs (nemotivată) și partea motivată a acesteia, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d. 118, vol. II), recepționate de către ultimul la 28

septembrie 2021, fapt ce rezultă din avizul de recepție DS8005412986SA (f.d. 120, vol.

II).

La 15 octombrie 2021 Petru Șargu, reprezentat de avocatul Valeriu Bîrcă, a depus

referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră sau după caz respingerea acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a fost numit pentru examinare în complet

din 5 judecători.

8

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă

de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece înscrisuri, probe pe cauza

dată au fost administrate suficient, criticile prezentate de Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră au fost expuse clar, reprezentantul lui P.Șargu a prezentat referința în care și-

a expus opinia pe marginea recursului, iar părțile nu au solicitat examinarea cauzei în

ședință publică.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind materialele

dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

De asemenea, potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) în coroborare cu art. 219 alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Totodată, articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, prevede că

examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge

acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei

hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

Din materialele cauzei rezultă că Petru Șargu s-a aflat în raporturi de serviciu cu

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din anul 2005, deținând ultima funcție de

comisar, șef adjunct sector, șef al Unității de control al frontierei a Sectorului Poliției de

Frontieră „Otaci” al Direcției Regionale Nord.

Prin ordinul nr.397/ps din 13 mai 2019 emis de șeful Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră „Cu privire la personal”, Petru Șargu, comisar, șef adjunct sector, șef

al Unității control al frontierei a Sectorului poliției de frontieră „Otaci” al Direcției

9

Regionale Nord, a fost detașat la Sectorul poliției de frontieră „Soroca” al Direcției

Regionale Nord, pentru exercitarea temporară a funcției de șef sector, stabilindu-i

drepturile salariale pentru funcția ocupată temporar, pe o perioadă de 30 de zile, începând

cu 13 mai 2019 (f.d. 39-40 din dosarul administrativ).

Ulterior, prin ordinul nr.449/ps din 06 iunie 2019 emis de șeful Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră „Cu privire la detașare”, Petru Șargu, comisar, șef adjunct

sector, șef al Unității control al frontierei a Sectorului poliției de frontieră „Otaci” al

Direcției Regionale Nord, a fost detașat la Sectorul poliției de frontieră „Soroca” al

Direcției Regionale Nord, pentru exercitarea temporară a funcției vacante de șef al

sectorului, stabilindu-i drepturile salariale pentru funcția ocupată temporar, pe o perioadă

de 30 de zile, începând cu 12 iunie 2019 (f.d. 41 din dosarul administrativ).

Totodată, prin ordinul nr. 597/ps din 08 iulie 2019 emis de șeful Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră „Cu privire la detașare”, Petru Șargu, comisar, șef adjunct

sector, șef al Unității control al frontierei a Sectorului poliției de frontieră „Otaci” al

Direcției Regionale Nord, a fost detașat la Sectorul poliției de frontieră „Soroca” al

Direcției Regionale Nord, pentru exercitarea temporară a funcției vacante de șef al

sectorului, stabilindu-i drepturile salariale pentru funcția ocupată temporar, pe o perioadă

de 60 de zile, începând cu 12 iulie 2019 (f.d. 42 din dosarul administrativ).

Se reține că la 24 iulie 2019, în baza raportului de autosesizare a șefului Serviciului

Integritate Profesională a Direcției Inspecție Efectiv din 24 iulie 2019 și în conformitate

cu pct. 50 subpct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la

aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, de către șeful Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră a fost inițiată ancheta de serviciu în privința acțiunilor pretins a fi ilegale

comise de către comisarul Petru Șargu, prin faptul că la data de 24 mai 2019, depistând la

frontieră un camion suspectat de contrabandă cu alcool etilic, a dat indicații ilegale

subalternilor, fără examinarea detaliată a situației și mușamalizarea cazului, de asemenea

s-a invocat că există anumite suspiciuni referitor la implicarea ultimului în activități

ilicite la frontieră (f.d. 13, 15-23, 27-28, din dosarul administrativ).

În legătură cu inițierea anchetei de serviciu și în conformitate cu art. 35 alin. (2) din

Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, pct. 84 din

Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne și pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1145 din 21 noiembrie 2018 cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, la 26 iulie 2019 șeful Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 670/ps, prin care Petru Șargu a fost suspendat din

funcția publică, comisar, șef adjunct sector, șef al Unității control al frontierei a

Sectorului Poliției de Frontieră „Otaci” al Direcției Regionale Nord, pe perioada

desfășurării anchetei de serviciu, începând cu 26 iulie 2019 (f.d. 8, vol. I). Drept temei de

10

suspendare a servit raportul șefului Serviciului integritate profesională a Direcției

inspecție efectiv nr. 125 din 25 iulie 2019 (f.d. 8, vol. I; f.d. 14 din dosarul administrativ).

În cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că la 19 iulie 2019 Direcția Inspecție

Efectiv a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a recepționat de la Serviciul

Protecție Internă Anticorupție al MA1, petiția angajatului Poliției de Frontieră din cadrul

SPF „Soroca” al Direcției Regionale Nord, agent XXXXX, care a comunicat despre

acțiunile pretins ilegale ale șefului interimar al SPF Soroca, comisar Petru Șargu (f.d.2-11

din dosarul administrativ).

Potrivit petiției parvenite, la 24 iunie 2019, comisarul Petru Șargu, realizând

instructajul efectivului la finele serviciului, la punctul de control și trecere interstatal

„XXXXX”, în timpul discuției cu agentul XXXXX, în prezența martorilor, a folosit în

privința ultimului cuvinte necenzurate și înjositoare, manifestând un comportament

nedemn și inadecvat. La petiție au fost anexate rapoartele polițiștilor de frontieră din

cadrul SPF Soroca, agentului - șef adjunct XXXXX și agentului principal XXXXX, care

au confirmat cele relatate în petiția depusă.

La 24 iulie 2019, în adresa conducerii Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră a parvenit raportul adresat Ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase,

depus de către o persoană care a comunicat despre mai multe ilegalități comise de către

șeful interimar al SPF Soroca al Direcției regionale Nord, comisarul Petru Șargu. La

materialele date erau anexate mărturiile depuse anterior de către angajații SPF Soroca,

agent superior XXXXX, agent - șef XXXXX și inspector superior XXXXX.

La aceiași dată, 24 iulie 2019, în privința faptelor expuse în ambele petiții, Direcția

Inspecție Efectiv a inițiat două anchete de serviciu.

Drept urmare, în conformitate cu prevederile pct. pct. 67, 68, 71 cu privire la

aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie

2017, în cadrul desfășurării anchetei de serviciu A - 108 au fost audiați mai mulți angajați

ai SPF Soroca, care au declarat că la data de 24 mai 2019 patrula Poliției de Frontieră în

componența agentului - șef XXXXX și agentului superior XXXXX, exercitând atribuțiile

de serviciu la supravegherea frontierei de stat în baza dispoziției de serviciu nr. 4209, cu

mijlocul de transport de serviciu de model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, aproximativ la ora 02:00, au depistat și au stopat în centrul sat. XXXXX un

autocamion de dimensiuni medii. La stoparea autovehiculului, patrula a solicitat actele de

identitate ale șoferului și actele mijlocului de transport, ultimul la rândul său prezentând

două permise de conducere și buletinul de identitate, ambele documente fiind eliberate pe

numele lui XXXXX, cu domiciliu în or. XXXXX, str. XXXXX. Unul din permisele de

conducere era falsificat, fapt recunoscut ulterior de către titular. La solicitarea patrulei de

a prezenta compartimentul marfar șoferul a refuzat, făcând în timpul acesta mai multe

apeluri telefonice, iar la insistență a prezentat conținutul. În mijlocul de transport au fost

depistate 8-10 butoaie din plastic, persistând miros specific de alcool etilic. Șoferul a

comunicat precum că deja s-a descărcat marfa și că este pentru prima dată la astfel de

activități, totodată dând de înțeles că va continua realizarea faptelor sale, indiferent de

acțiunile patrulei. Imediat după aceasta, informația despre faptul stopării camionului vizat

11

a fost transmisă către persoana de serviciu pe subdiviziune, agentul - șef XXXXX, care s-

a aflat în încăperea de serviciu împreună cu agentul - șef adjunct XXXXX, operator al

sistemului fix de observare. Agentul - șef XXXXX a raportat situația creată șefului de

schimb XXXXX, care la rândul său a raportat despre aceasta șefului interimar al SPF

Soroca, comisar Petru Șargu, ultimul fiind în camera de odihnă. Peste câteva minute,

inspectorul superior XXXXX împreună cu comisarul Petru Șargu s-au deplasat pe jos

spre locul stopării camionului. Ajungând la locul stopării mijlocului de transport, șeful de

schimb a observat că, comisarul Petru Șargu a purtat convorbiri telefonice în timp ce se

apropia la locul faptei. După aceasta, șeful a preluat de la patrulă toate actele șoferului

camionului și a dat indicații patrulei să plece la executarea serviciului în continuare

conform dispoziției de serviciu. Înainte de plecare, patrula a mai comunicat că acest

camion avea în față un mijloc de transport de însoțire, care ulterior a plecat într-o direcție

necunoscută. După ce patrula a părăsit locul stopării autocamionului, la fața locului au

rămas șeful subdiviziunii și șeful de schimb, care așteptau indicațiile comisarului Petru

Șargu, însă ultimul a indicat șefului de schimb să plece în subdiviziune, fiindcă el se va

clarifica singur în cazul dat. Această indicație a șefului a părut suspectă, dar a fost

executată de către inspectorul superior XXXXX. Când acesta a ajuns în subdiviziune,

peste aproximativ 5 minute a revenit și comisarul Petru Șargu, care l-a invitat pe șeful de

schimb în cancelarie. Fiind în birou, comisarul Petru Șargu a comunicat șefului de

schimb precum că nu vede careva suspiciuni în situația constatată și despre acest fapt a

raportat conducerii Direcției Regionale Nord privind lipsa motivelor pentru reținerea

șoferului. Totodată, a declarat că sunt prea puține informații despre acest eveniment,

cazul dat este în competența ofițerului de investigații și că el transmite toate datele

șoferului către Serviciul de Investigații al Direcției Regionale Nord, pentru desfășurarea

cercetărilor suplimentare. În plus, aflându-se încă în birou, comisarul Petru Șargu a

ordonat inspectorului superior XXXXX, să dea indicații componenței patrulei și celor doi

polițiști de frontieră de la SPF Soroca, de serviciu pe subdiviziune, și operatorului

sistemului fix de observare, adică toți cei care au cunoscut despre stoparea camionului, să

nu divulge aceste informații nimănui și să nu indice despre acest fapt nici în raport la

primirea–predarea serviciului sub pretextul că de acest caz se va ocupa ofițerul de

investigații și nu trebuie să existe scurgeri de informații. Dimineața, după ce patrula, în

componența agentului - șef XXXXX și agentul superior XXXXX, a revenit în

subdiviziune, comisarul Petru Șargu încă o dată personal le-a ordonat să nu divulge nicio

informație despre cazul ce a avut loc noaptea, la fel, a procedat și cu inspectorul de

serviciu pe subdiviziune și cu operatorul sistemului fix de observare.

La 10 iunie 2019, ofițerul de investigații al SPF Soroca, inspector XXXXX, a fost

informat de către inspectorul superior XXXXX, despre faptul stopării camionului la data

de 24 mai 2019 și despre depistarea permisului de conducere falsificat, însă în timpul

audierii ofițerul de investigații a declarat precum că nu a fost înștiințat despre cazul

menționat de către comisarul Petru Șargu și nu a cunoscut despre faptul dat până în ziua

de 10 iunie 2019.

Cele enunțate supra au fost bazate și confirmate prin: raportul inspectorului superior

XXXXX din 23 iulie 2019; raportul agentului-șef XXXXX din 23 iulie 2019, raportul

12

agentului superior XXXXX din 23 iulie 2019; raportul anonim expediat în adresa

Ministrului Afacerilor Interne cu anexe; raportul privind situația în zona de competență a

Direcției Regionale Nord din 23-24 mai 2019; explicația inspectorului superior XXXXX;

explicația agentului-șef XXXXX; explicația agentului superior XXXXX; explicația

agentului-șef adjunct XXXXX; explicația agentului XXXXX; explicația agentului –șef

XXXXX; explicația inspectorului XXXXX; explicația comisarului Petru Șargu; extrasul

din Registrul privind primirea-predarea serviciului de către serviciul pe subdiviziune;

extrasul din Registrul de eliberare-recepționare a armamentului și a mijloacelor speciale;

dispoziția de serviciu pentru patrula nr. XXXXX din 23 mai 2019, raportul șefului de

schimb privind rezultatele serviciului din 24 mai 2019.

De asemenea, la 08 iunie 2019 patrula Poliției de Frontieră în componența șefului de

schimb al SPF Soroca, inspectorul superior XXXXX și agentul XXXXX, aproximativ la

ora 20:15, deplasându-se de la sectorul supravegheat spre subdiviziune, în sat. XXXXX,

au stopat un microbuz de model „XXXXX”, de culoare albă, fără numere de

înmatriculare. Inspectorul superior XXXXX a întrebat șoferul, din care motiv a circulat

cu mijlocul de transport fără numerele de înmatriculare, acesta comunicându-i că

numerele de înmatriculare au fost ridicate de către șeful interimar al SPF Soroca, Petru

Șargu, și că încă nu a adunat suma necesară pentru ca numerele de înmatriculare să-i fie

returnate. Imediat după chestionarea șoferului, șeful de schimb a raportat despre acest

incident comisarului Petru Șargu, care a dat indicații de a permite șoferului să plece mai

departe, comunicând că acesta nu are dreptul să mai circule cu acest microbuz până nu-i

vor fi returnate numerele de înmatriculare. La fel, șeful subdiviziunii a dat indicații

inspectorului superior XXXXX să nu comunice nimănui despre cazul dat.

Ulterior, la 16 august 2019, aproximativ la 19:40, în sat. XXXXX, de către angajații

SPF Soroca a fost stopat și escortat la sediul subdiviziunii microbuzul de model

„XXXXX”, de culoare albă, fără acte și numere de înmatriculare. Pe marginea cazului dat

în registrul REI – 2 a fost înregistrat materialul cu nr. XXXXX. Fiind audiat la data de 19

august 2019, șoferul microbuzului a declarat precum că la 08 iunie 2019 a fost stopat de

către patrula Poliției de Frontieră, care i-a cerut să prezinte actele pe mijlocul de transport

și l-au întrebat unde sunt plăcuțele de înmatriculare, la ce au primit răspuns precum că,

actele au fost pierdute cu doi ani în urmă, iar plăcuțele de înmatriculare au fost ridicate de

către angajații INP, pentru lipsa reviziei tehnice. După aceasta, patrula a făcut legătura cu

comisarul Petru Șargu, care a dat indicații subalternilor să dea voie șoferului să meargă

mai departe.

Cele enunțate sunt confirmate prin: raportul anonim expediat în adresa Ministerului

Afacerilor Interne cu anexe; extrasul din raportul privind situația în zona de competență a

IGPF din 16 august 2019; explicația inspectorului superior XXXXX; explicația agentului

XXXXX; explicația lui XXXXX.

În cadrul anchetei de serviciu nr. A-109 din 24 iulie 2019, inițiată în privința

comisarului Petru Șargu, s-a stabilit că ultimul la 23 iunie 2019 a manifestat un

comportament inadecvat față de un subaltern, au fost audiați angajații SPF Soroca,

agentul principal XXXXX, agentul-șef adjunct XXXXX și șeful subdiviziunii Petru

13

Șargu. A doua zi - 25 iulie 2019, în incinta IGPF a fost audiat și agentul XXXXX, care

anterior a depus o petiție în adresa Serviciului Protecție Internă și Anticorupție.

Analizând informația acumulată în cadrul anchetei de serviciu, s-a constatat că la

data de 12 iunie 2019, efectivului SPF Soroca a fost adusă la cunoștința telegrama nr. 195

privind organizarea odihnei de vară a copiilor angajaților și foștilor angajați din sistemul

MAI, prin care s-a solicitat desemnarea din rândul angajaților Direcțiilor regionale a câte

2 educatori, cu studii în domeniul pedagogiei sau psihologiei, întru organizarea odihnei

de vară și desfășurarea măsurilor educativ - culturale. Agentul XXXXX a intervenit cu

solicitarea către comisarul Petru Șargu de a accepta candidatura ultimului în calitate de

educator, la care a primit refuz fără careva explicații. La 18 iunie 2019, agentul XXXXX

s-a adresat șefului Secției resurse umane al Direcției Regionale Nord, comisarul principal

XXXXX, care i-a răspuns că candidatura polițistului de frontieră XXXXX a fost

acceptată și ultimul a fost inclus în lista de educatori. Dimineața la data din 24 iunie

2019, aflându-se în serviciu pe teritoriul punctului de control și trecere XXXXX,

polițistul de frontieră XXXXX, în prezența colegilor de serviciu, a fost înjosit de către

comisarul Petru Șargu, care a folosit în privința acestuia cuvintele necenzurate, fiind

indignat despre faptul că el a fost inclus în lista educatori fără acordul șefului de

subdiviziune.

Din raportul anonim depus în adresa Ministrului Afacerilor Interne rezultă că „în

ultimul timp situația moral-psihologică al SPF Soroca este nesatisfăcătoare, persistă

presiuni de serviciu, relațiile între colegi în cadrul subdiviziunii sunt mai rele pe zi ce

trece, respectiv scade eficiența sectorului. Șeful foarte bine cunoaște totul și în loc să

remedieze situația și să creeze un climat favorabil de lucru pentru angajații săi, el

întreprinde alte acțiuni manageriale ilegale. De exemplu, întreprinde acțiuni

discriminatorii prin identificarea angajaților, pe care îi poate influența cu ceva, poate

manifesta presiune asupra lor sau care sunt mai vulnerabili la capitolul independență,

după care le cere sa îi ofere informați pe ascuns, despre situația din sector și alte

informații ilegale despre viața personală a angajaților; dacă angajatul acceptă atunci el

este favorizat în serviciu, este planificat în serviciu cu automobilul, sau este planificat

mai des la punctele de trecere, iar dacă angajatul refuza propunerea șefului atunci i se

refuză sub orice pretext semnarea rapoartelor la concediu, i se reduc zilele libere, este

planificat în serviciu pe jos pe mai multe ore și manifestă alte presiuni negative asupra

lui, adică pot spune că șeful are un stil de conducere neeficient și neproductiv”.

La 08 august 2019, având temei desfășurarea anchetei de serviciu, angajați DIE s-au

deplasat la sediul SPF Soroca pentru desfășurarea unui sondaj de opinii anonim cu scopul

identificării atitudinii de serviciu și a comportamentului efectivului față de șeful interimar

al SPF Soroca comisar Petru Șargu. A fost solicitată opinia a 39 angajați, care au răspuns

la 2 întrebări în mod anonim cu întocmirea procesului-verbal.

Făcând o analiză a materialelor acumulate în cadrul anchetei de serviciu și a faptelor

constatate, s-a concluzionat că șeful-adjunct al SPF „Otaci” al Direcției Regionale Nord

(detașat la funcția de șef interimar al SPF „Soroca”), comisarul Petru Șargu, prin

acțiunile/inacțiunile sale a dat dovadă de un comportament iresponsabil, nu a acționat cu

14

competență și responsabilitate, ignorând în totalitate prevederile ordinelor și dispozițiilor

instituționale, cât și atribuțiile și obligațiunile de serviciu.

În urma analizei faptelor constatate, s-a evidențiat că în linia de acțiune a

comisarului Petru Șargu, se denotă o serie de efecte negative asupra procesului de lucru a

subdiviziunii Poliției de Frontieră, care ar putea genera mai multe riscuri atât de ordin

intern, cât și extern.

Prin acțiunile/inacțiunile sale Petru Șargu a încălcat prevederile art. 50 lit. b), d), e),

m) și p) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și pct. 7subpct. 9) și 19) din

Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017. La fel,

intimatul nu și-a executat corespunzător obligațiunile de serviciu încălcând prevederile

pct. 9 subpct. 1) lit. a) și f) din Fișa postului „Atribuțiile de serviciu” și anume, să

contribuie la gestionarea activităților de serviciu a sectorului de poliție de frontieră;

cunoașterea particularităților managementului subdiviziunii ce ar permite în lipsa șefului

preluarea conducerii Sectorului de Poliție de Frontieră pentru asigurarea activității de

serviciu; să asigure disponibilitatea către acțiuni imediate a sectorului de poliție de

frontieră. Nu a executat corespunzător obligațiunile de serviciu încălcând în așa mod

prevederile pct. 3 lit. a), b), e), f) și g) din Fișa postului „Planificarea controlului

frontierei de stat pe sectorul de responsabilitate” și anume, cunoașterea permanentă a

situației pe sectorul încredințat și să reacționeze imediat la schimbarea ei; cunoașterea

tacticii de acțiune a infractorilor frontierei și tertipurile aplicate de ei și permanent își

îmbunătățește abilitățile de anticipare și depistare a intențiilor lor; să acumuleze

permanent informația ce prezintă interese de serviciu; planifică acțiunile de serviciu în

controlul frontierei de stat în baza hotărârii șefului sectorului poliției de frontieră, precum

și prevederile pct. 10 lit. a), b), e), g) din fișa postului „Responsabilități” și anume, șeful

adjunct sector, șef al unității control al frontierei al sectorului poliției de frontieră:

răspunde de pregătirea către acțiuni imediate a subdiviziunii de frontieră; răspunde de

planificarea controlului eficient al frontierei de stat pe sectorul de responsabilitate;

răspunde de executarea corectă a indicațiilor și dispozițiilor departamentale și acordarea

ajutorului practic subalternilor; răspunde de prevenirea atentatelor la securitatea frontierei

și inviolabilitatea teritoriului Republicii Moldova prevenirea, contracararea și

documentarea infracțiunilor, conform competenței stabilite pentru poliția de frontieră;

răspunde în comun cu șeful subdiviziunii de realizarea ordinului șefului Direcției

regionale privind controlul frontierei de stat.

În cadrul anchetei de serviciu, șeful Serviciului Integritate Profesională al DIE,

comisar principal XXXXX, coordonat cu șeful Direcției Inspecție Efectiv, comisar,

XXXXX, au propus de a fi aplicată față de comisarul, șef-adjunct al SPF „Otaci” al

Direcției Regionale Nord, Petru Șargu, pentru atitudine neconștiincioasă față de

îndatoririle de serviciu și organizarea serviciului subdiviziunii la un nivel nesatisfăcător,

sancțiunea disciplinară – concediere din funcția publică cu statut special prevăzută de art.

58 lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor.

15

În temeiul concluziei anchetei de serviciu din 24 iulie 2019, precum și în

conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie

2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, la 28 august 2019 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis ordinul

nr. 824/ps „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut

special”, prin care față de comisarul, șef-adjunct al SPF „Otaci” al Direcției Regionale

Nord, Petru Șargu, a fost aplicată sancțiune disciplinară – concediere din funcția publică

cu statut special, pentru atitudine neconștiincioasă față de îndatoririle de serviciu și

organizarea serviciului subdiviziunii la un nivel nesatisfăcător (f.d. 9-11, vol. I; f.d. 109-

111 din dosarul administrativ). Ordinul nominalizat a fost adus la cunoștința lui Șargu

Petru la 29 august 2019, însă acesta a refuzat să semneze, fapt ce rezultă din procesul-

verbal din 29 august 2019 (f.d. 117 din dosarul administrativ).

Considerând că acțiunile și ordinul de sancționare ale Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră sunt ilegale, la 18 septembrie 2019 Șargu Petru, s-a adresat cu

prezenta acțiune în ordinea contenciosului administrativ, solicitând anularea ordinului nr.

824/ps din 28 august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici

cu statut special” emis de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,

restabilirea lui în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă

în mărimea calculată de Direcția economie și finanțe a Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră.

Fiind învestite cu examinarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au

considerat întemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Petru Șargu, au

anulat ordinul nr. 824/ps din 28 august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a

funcționarilor publici cu statut special” emis de șeful Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră, au obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră să emită act

administrativ individual, prin care Petru Șargu să fie restabilit în funcție, precum și să-i

calculeze și să-i achite lui Petru Șargu salariului pentru perioada de absență forțată de la

serviciu. La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au dispus încasarea din contul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în beneficiul lui Petru Șargu sumei de

5.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

menționat că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare lui Petru Șargu nu a fost

motivat, în special, angajatorul nu a raportat faptele presupuse a fi abateri disciplinare la

normele legale care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare.

Au reținut instanțele de judecată că în actul administrativ contestat nu se motivează

în ce mod fapta descrisă reprezintă încălcarea integrității, compromite și denigrează

imaginea și prestigiul instituției, un comportament necinstit, amoral și josnic, și în ce

măsură acțiunile imputate reclamantului urmează a fi încadrate în dispozițiile legale

enumerate, iar descrierea faptelor și enumerarea normelor de drept nu poate fi apreciată

ca o motivare corespunzătoare a sancțiunii aplicate, care să corespundă principiului

transparenței și comprehensibilității. De asemenea, angajatorul nu a motivat soluția de

aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare - concedierea din funcția publică cu statut

special. Prin ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare lui Șargu Petru i-a fost imputată

16

manifestarea unui comportament nedemn în raport cu considerația și încrederea impuse

de profesia de polițist de frontieră, însă această concluzie generalistă nu a fost dezvoltată,

nefiind clar prin care anume fapte concrete se manifestă comportamentul nedemn al lui

Șargu Petru.

Instanțele de judecată au stabilit că obligativitatea motivării sancțiunii disciplinare

de către angajator derivă și din prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie

2017, care la pct. 94 stabilește în mod expres că concedierea este o măsură disciplinară

extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru

comiterea unei abateri disciplinare grave.

Au reținut instanțele că contrar prevederilor art. 118 alin. (2) din Codul

administrativ, angajatorul nu a explicat modul de exercitare a dreptului discreționar, la

aplicarea sancțiunii cele mai dure prevăzută de legislația în vigoare.

Cu atât mai mult, că prin ordonanța din 31 ianuarie 2020 a procurorului în

Procuratura r-nul Soroca s-a refuzat în începerea urmăririi penale pe faptul acțiunilor

ilegale ale lui Șargu Petru, șef interimar al SPF Soroca, deoarece nu există faptul

infracțiunii, cu clasarea procesului penal (f.d.163-164, vol. I).

Instanțele de judecată au subliniat că anterior reclamantul Șargu Petru a fost tras la

răspundere disciplinară, însă aceste sancțiuni disciplinare au fost stinse. Mai mult,

reclamantul fiind caracterizat pozitiv, angajatorul avea obligația de a motiva sancțiunea

disciplinară aplicată salariatului, pentru a fi respectat principiul legalității și certitudinii

juridice la acest aspect.

Nu a fost reținut argumentul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră precum

că instanța de contencios administrativ nu deține competența de a se expune asupra

oportunității actului administrativ contestat, or, potrivit jurisprudenței Curții

Constituționale, în procesul de verificare a legalității ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare, instanța de judecată deține inclusiv și competența de a se expune asupra

legalității sancțiunii disciplinare.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au precizat că angajatorul nu și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare se

materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea

procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce

denotă și ilegalitatea lui în fond.

La fel, au notat că la judecarea cauzei nu s-a pus în discuție oportunitatea actului

administrativ contestat, dar a fost verificat sub aspectul legalității ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare și soluția dată în

sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ depusă de Petru Șargu sunt

neîntemeiate, fapt ce rezultă din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele

cauzei și interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic litigios.

17

Potrivit art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 și pct. 39 din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu

statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte

normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege,

cerințele din fișa postului.

Conform art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție

de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut

special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c)

mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în funcție; f)

concediere din funcția publică cu statut special.

Normele de drept citate supra statuează că angajatorul este în drept să sancționeze

disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile legii,

în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

În acest context, instanța de recurs reține că din conținutul ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră nr. 824/ps din 28 august 2019 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a funcționarilor publici cu statut special” emis în privința lui Petru Șargu,

rezultă că în susținerea soluției de aplicare a sancțiunii disciplinare, angajatorul a invocat

că la 24 iulie 2019 în adresa Direcției Inspecției Efectiv al IGPF a fost remisă pentru

examinare un raport anonim depus în adresa Ministerului Afacerilor Interne, în care s-a

comunicat despre mai multe ilegalități comise de șeful interimar al SPF „Soroca” a

Direcției Regionale Nord (detașat din cadrul SPF „Otaci”), comisarul Petru Șargu.

Totodată, la materialele date au fost anexate și mărturiile depuse anterior de către trei

angajați al subdiviziunii menționate, prin care s-a confirmat faptul comiterii de către

reclamant a încălcărilor de serviciu. La aceiași dată, 24 iulie 2019, în privința faptelor

expuse în raportul parvenit, s-a inițiat o anchetă de serviciu, fiind înregistrată cu nr.

XXXXX. În cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că la 24 mai 2019, în toiul nopții,

patrula Poliției de Frontieră din cadrul SPF „Soroca”, în sat. XXXXX, a depistat și a

stopat un camion suspect în activitatea de contrabandă cu numerele de înregistrare din

XXXXX, în care se aflau mai multe butoaie goale din plastic cu mirosul specific de

alcool etilic. La stoparea mijlocului de transport, patrula a solicitat de la conducătorul

auto actele de identitate și a mijlocului de transport, ultimul prezentând două permise de

conducere, unul din acestea fiind cu semne vădite de falsificare. Imediat după aceasta,

fiind informat despre situația respectivă de către șeful de schimb, la fața locului s-a

prezentat șeful interimar al SPF „Soroca”, comisarul Petru Șargu, care a dat indicații

patrulei să organizeze serviciul în continuare conform dispoziției de serviciu fără a

examina cazul în detalii.

De asemenea, dimineața acesta a dat indicații subalternilor, care au avut tangență cu

incidentul de noapte, de a nu divulga informația privind stoparea autocamionului vizat

din motiv că pe acest caz se vor autosesiza ofițerii de investigații. Drept rezultat,

camionul depistat nu a fost reținut pentru desfășurare măsurilor de cercetare conform

18

prevederilor legislației în vigoare și a mai multor acte instituționale interne. La fel, cazul

menționat nu a fost înregistrat în REI-2 al Poliției de Frontieră.

Caz similar a avut loc și la data de 08 iunie 2019, când patrula Poliției de Frontieră

din cadrul SPF „Soroca”, în centrul sat. XXXXX, a stopat un microbuz de culoare albă

fără numere de înmatriculare. În urma verificărilor întreprinse de către componența

patrulei s-a stabilit că conductorul mijlocului de transport nu poseda certificatul de

înmatriculare și revizia tehnică. Imediat după chestionarea șoferului, superiorul patrulei a

raportat despre acest incident către comisarul Petru Șargu, care a dat indicații de a

permite șoferului să plece mai departe. Totodată, șeful subdiviziunii a dat indicații

superiorului patrulei să nu comunic nimănui despre cazul dat, care, la fel, nu a fost

înregistrat în registrul REI-2 al Poliției de Frontieră. La 08 august 2019, având ca temei

desfășurarea anchetei de serviciu, angajații Direcției Inspecției Efectiv s-au deplasat la

sediul SPF „Soroca” pentru desfășurarea unui sondaj de opinii anonim cu scopul

identificării atitudinii de serviciu și a comportamentului efectivului față de șeful interimar

al SPF „Soroca”, comisar Petru Șargu. Reieșind din rezultatele sondajului, s-a constatat

că majoritatea efectivului din cadrul SPF „Soroca” al Direcției Regionale Nord, au o

atitudine negativă față de comisarul Petru Șargu, referindu-se la modul de conducere a

subdiviziunii și a comportamentului manifestat față de angajații din subordine.

În contextul celor enunțate, în urma analizei faptelor constatate, s-a evidențiat că în

linia de acțiune a comisarului Petru Șargu se denotă o serie de efecte negative asupra

procesului de lucru a subdiviziunii Poliției de Frontieră, care ar putea genera mai multe

riscuri, atât interne, cât și externe.

În cadrul examinării cazurilor respectiv, angajatorul a stabilit că șeful interimar al

SPF „Soroca” al Direcției Regionale Nord, comisarul Petru Șargu, prin

acțiunile/inacțiunile sale, a ignorat în totalitate prevederile art. 50 lit. b), d), e), m) și p)

din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct. 8 și 19 din Hotărârea Guvernului nr.

409 din 07 iunie 2019 „Cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. La fel, de către Petru

Șargu au fost ignorate prevederile Fișei postului și anume Capitolul II – „Atribuțiile de

serviciu”, alin. (1) lit. a) și f), alin. (3) lit. b), e), f) și i), alin. (10) lit. a), b), e), f) și g). Nu

au fost respectate nici prevederile pct. 231 subpct. 1), pct. 329, pct. 448 din Ordinul nr.

33R din 30 noiembrie 2017 și dispozițiile pct. 108 subpct. 1, pct. 109, pct. 548, pct. 549

și pct. 551 din ordinul nr. 665 din 15 octombrie 2018.

Conform art. 50 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, funcționarul public cu

statut special are următoarele obligații: b) să acționeze cu competență, responsabilitate și

devotament pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea

valorilor și intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care

viața, sănătatea și bunurile sale sunt amenințate; d) să fie disciplinat și vigilent, să

manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii

competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; e) să respecte

principiile, normele și regulile activității profesionale; m) să fie respectuos, cuviincios și

19

corect în raporturile cu conducătorii, colegii, subalternii; p) să dea dovadă de demnitate în

calitatea sa de funcționar public cu statut special.

Potrivit pct. 7 subpct 8) și 19) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2019, funcționarul este obligat să execute la timp și

întocmai atribuțiile conform funcției deținute, precum și să execute întocmai și în termen

oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor.

Analizând actul administrativ contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei

și normele legale citate supra, instanța de recurs constatată că ordinul nr. 824/ps din 28

august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut

special” a fost emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în strictă

conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.

Totodată, Colegiul reține că instanțele de judecată ierarhic inferioare în susținerea

ilegalității ordinului de sancționare disciplinară emis în privința lui Petru Șargu au ținut

cont în mod prioritar de patru argumente: temei de inițiere a anchetei de serviciu a servit

o informație, sesizare, adresare anonimă; nerespectarea de către autoritatea publică a

principiului statuat la art.31 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative

individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate; lui Petru Șargu i-a

fost aplicată sancțiunea cea mai dură și angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi

abateri disciplinare la normele legale.

Instanța de recurs consideră că concluziile primei instanțe și a instanței de apel se

bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului legal, aferent

emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare față de funcționarul public cu statut

special Petru Șargu.

Astfel, nu pot fi reținute argumentele instanței de apel precum că temeiul inițierii

anchetei de serviciu a servit o informație, sesizare, adresare anonimă, or, după cum

rezultă din concluzia anchetei de serviciu, efectuată în privința funcționarului public cu

statut special Petru Șargu, ancheta de serviciu a fost inițiată de către șeful Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, în baza raportului de autosesizare al Direcției Inspecției

Efectiv (f.d. 2 din dosarul administrativ).

În acest sens se rețin dispozițiile pct. 50 din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, care stipulează că, temei de inițiere și efectuare a

anchetei de serviciu constituie: 1) petițiile cetățenilor; 2) informațiile și sesizările

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești; 3) demersurile

și interpelările autorităților publice centrale și locale, ale persoanelor cu funcții de

răspundere din întreprinderi, instituții și organizații; 4) publicațiile și informațiile din

mijloacele de informare în masă; 5) comunicările angajaților Ministerului Afacerilor

Interne, autorităților administrative și instituțiilor subordonate despre abaterile

disciplinare comise de către funcționari; 6) alte informații cu privire la eventualele

abateri disciplinare comise de către funcționari.

Respectiv, raportul de autosesizare constituie o altă informație cu privire la

eventualele abateri disciplinare comise de către funcționari.

20

Cu atît mai mult, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră prin lege este obligat

să examineze orice informație în vederea asigurării și menținerii securității frontierei de

stat, precum și în domeniul combaterii contrabandei.

Prin urmare, dispozițiile art. 76 alin. (1) din Codul administrativ, la care a făcut

referire reclamantul Petru Șargu și instanțele de judecată ierarhic inferioare, potrivit

cărora, petițiile anonime sau cele depuse fără indicarea adresei poștale sau electronice a

petiționarului nu se examinează, la cazul speței nu sunt aplicabile.

Mai mult, Direcția Inspecției Efectiv s-a autosesizat în baza petiției din 19 iulie 2019

a angajatorului Poliției de Frontieră din cadrul SPF „Soroca” al Direcției Regionale Nord,

XXXXX, la care au fost anexate rapoartele polițiștilor de frontieră din cadrul SPF

„Soroca”, și anume a agentului șef adjunct XXXXX și agentului principal XXXXX, care

au confirmat cele relatate în petiția respectiv, precum și raportului anonim din 24 iulie

2019 adresat Ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, la care au fost anexate

declarațiile depuse anterior de angajații SPF „Soroca”, agentul superior XXXXX, agentul

șef XXXXX și inspectorul superior XXXXX, referitor la pretinsele ilegalități comise de

șeful interimar al SPF „Soroca” al Direcției Regionale Nord, comisarul Petru Șargu.

Referitor la argumentul invocat de Petru Șargu în cererea de chemare în judecată

precum că nu i-au fost prezentate materialele și concluzia anchetei de serviciu, fiind lipsit

de dreptul de a prezenta probe în apărarea sa sau de a contesta rezultatul, instanța de

recurs reține dispozițiile pct. 70 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

409 din 07 iunie 2019, care statuează că, la finalizarea anchetei de serviciu, persoana

sancționată disciplinar, în baza unei cereri scrise înaintate pe numele persoanei, care a

dispus desfășurarea anchetei de serviciu, este în drept să ia cunoștință de ordinul și

materialele anchetei, cu respectarea legislației privind secretul de stat și protecția datelor

cu caracter personal. Cererea se anexează la materiale anchetei de serviciu.

Colegiul constată că la materialele dosarului nu se atestă astfel de cerere prin care

Petru Șargu ar fi solicitat angajatorului să i se ofere să ia cunoștință cu materialele

anchetei de serviciu.

Dimpotrivă, în cadrul anchetei de serviciu la 24 iulie 2019 Șargu Petru a dat

explicații pe marginea acesteia (f.d. 30-31 din dosarul administrativ).

La fel, sunt nejustificate invocările lui Petru Șargu referitor la depășirea termenului

legal pentru efectuarea anchetei de serviciu.

Conform art. 323 alin. (1) din Codul muncii, salariaților care au încheiat un contract

individual de muncă cu unitățile militare, instituțiile sau organizațiile Forțelor Armate ori

cu cele ale autorităților publice în care legea prevede îndeplinirea serviciului militar sau

special, precum și persoanelor care execută serviciul civil, li se aplică legislația muncii,

cu particularitățile prevăzute de actele normative în vigoare.

Potrivit 59 alin. (7) și (11) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, cadrul general

de desfășurare a anchetei de serviciu, de aplicare, atenuare, agravare și ridicare a

sancțiunilor disciplinare se stabilește de către Guvern. Ancheta de serviciu se desfășoară o

perioadă de 30 de zile din momentul inițierii acesteia de către persoana abilitată, cu

posibilitatea de a fi suspendată în cazul în care vinovăția urmează a fi constatată de către

21

alte organe de ocrotire a normelor de drept sau în cazul în care angajatul se află în

concediu anual de odihnă, în concediu de studii ori în concediu medical, precum și în alte

împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei

de serviciu.

Reieșind din dispozițiile pct. 73 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2019, abaterea disciplinară se consideră constatată în

ziua aprobării concluziei (încheierii) privind abaterea admisă.

Din normele de drept citate supra rezultă că durata anchetei de serviciu nu poate

depăși termenul de 30 de zile calculat din momentul inițierii acesteia de către conducerea

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră până la aprobarea rezultatelor (concluziei

anchetei de serviciu).

În speță, inițierea anchetei de serviciu a fost dispusă de către șeful Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră la 24 iulie 2019, iar la 22 august 2019 a fost aprobată

concluzia acesteia.

Respectiv, termenul legal de 30 de zile prevăzut de lege a fost respectat întocmai de

către angajator.

Conform art. 31 din Codul administrativ, actele administrative individuale și

operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Potrivit art. 118 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe

care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor

discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea

publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la

argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act administrativ

individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului

administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b)

motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de

exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative

defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii

actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al

actului etc.

Astfel, referitor la pretinsa nerespectare de către autoritatea publică a principiului

statuat la art. 31 din Codul administrativ, potrivit căruia actele administrative individuale

și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, precum și aplicarea sancțiunii

cele mai dure, aspect invocat de instanța de apel în decizia contestată, Colegiul constată

că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare emis în privința lui Petru Șargu este

suficient de motivat și detaliat, fiind indicate toate temeiurile ce au justificat emiterea

acestuia, or în acesta nu pot fi preluate și incluse toate detaliile și concluziile din ancheta

efectuată.

Motivarea ordinului contestat conține temeiurile de fapt și de drept, de care a ținut

cont angajatorul la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Petru Șargu.

22

Prin urmare, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră la emiterea actului

administrativ individual – ordinul nr. 824/ps din 28 august 2019, a respectat întocmai

prevederile art. 31 și 118 din Codul administrativ, fiind indicate amănunțit toate

circumstanțele de fapt și de drept, abaterea disciplinară comisă de Petru Șargu, precum și

legătura de cauzalitate între faptele imputate și consecințele acesteia.

De altfel, în concluzia privind nerespectare principiului de motivare a actului

administrativ individual, instanțele de judecată aduc drept argument faptul că angajatorul

nu ar fi explicat modul de exercitare a dreptul discreționar, la aplicarea sancțiunii cele

mai dure prevăzută de legislați în vigoare, însă în privința dreptului discreționar, decizia

de a trage la răspundere disciplinară pe Petru Șargu a fost ghidată de următoarele

încălcări comise de către ultimul: nu a ridicat subdiviziunea pe comanda „Fulger”

conform prevederilor pct. 231 subpct. 1 din ordinul nr. 33 R din 30 noiembrie 2017; nu a

ieșit la fața locului în componența „Grupei de Intervenție”, fiind echipat și înarmat

necorespunzător, conform pct. 548, 549, 551 din ordinul nr. 665 din 15 octombrie 2018;

nu a organizat personal și nu a dat subalternilor indicații referitor la organizarea

examinării terenului adiacent și acțiunilor de căutare la frontieră, conform pct. 108

subpct. 1, pct. 109 din ordinul nr. 665 din 15 octombrie 2018, cât și prevederilor pct. 329

din ordinul nr. 33 R din 30 noiembrie 2017; nu a dat indicații referitor la reținerea

mijlocului de transport suspect și a șoferului cu escortarea la sediul subdiviziunii, pentru

stabilirea circumstanțelor aflării acestuia pe timp de noapte în zona de frontieră conform

prevederilor pct. 551 subpct. 2) și 4) din ordinul nr. 665 din 15 octombrie 2018; nu a

ridicat de la șofer permisul de conducere cu semnele vădite de falsificare; nu a înregistrat

informația parvenită referitor la deplasarea în zona de frontieră a mijlocului de transport

suspect, cât și a documentului falsificat în registru, conform prevederilor Instrucțiunii

privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și altor

informații despre infracțiuni aprobate de ordinul Interdepartamental nr. 121/254/286-

O/95 din 18 iulie 2008; nu a acumulat probele necesare inclusiv poze foto a mijlocului de

transport stopat și a persoanei conform pct. 448 din ordinul nr. 33R din 30 noiembrie

2017; a încercat mușamalizarea cazului de depistare în zona de frontieră a mijlocului de

transport cu suspiciuni, dând indicații subalternilor de a nu înregistra informația referitor

la stoparea camionului vizat în documentația de serviciu; la 08 iunie 2019 a dat indicații

ilegale patrulei Poliției de Frontieră cu privire la eliberarea mijlocului de transport și a

persoanei depistate și stopate în sat. XXXXX, pentru lipsa actelor, numerelor de

înmatriculare și reviziei tehnice, prin acțiunile sale, încălcând grav și în mod repetat

prevederilor ordinele și a dispozițiilor instituționale, cât și atribuțiile și obligațiunile de

serviciu.

În rezultatul acțiunilor descrise, mijlocul de transport nu a fost reținut și escortat la

sediul SPF Soroca nu a fost înregistrat materialul în registrul REI-2 și despre cazul dat nu

a fost informată conducerea Direcției Regionale Nord în conformitate cu prevederile pct.

231 subpct. 5 din ordinul nr. 33R din 30 noiembrie 2017, cât și pct. 6 subpct. 6-1 al

ordinului nr. 52 R din 23 noiembrie 2018.

Toate aceste încălcări constituie abatere disciplinară, pentru săvârșirea cărora a fost

aplicată față de Petru Șargu sancțiunea disciplinară – eliberarea din funcție. Or, cert s-a

23

stabilit că intimatul a admis în activitatea sa abatere disciplinară prin încălcarea

disciplinei muncii, a prevederilor Fișei postului, prevederilor Legii nr. 288 din 16

decembrie 2016 și ale Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, conform art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în

următoarele situații pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui

an sau pentru comiterea unei încălcări grave.

În acest sens, se reține că dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi

îngrădit în limitele stabilite de lege.

Se menționează că pentru o singură abatere disciplinară gravă, cum ar fi atitudinea

neconștiincioasă față de îndatoririle de serviciu și organizarea serviciului la un nivel

nesatisfăcător, polițistului de frontieră îi poate fi aplicată chiar și cea mai dură sancțiune

disciplinară cum ar fi eliberarea din serviciu. Or, prin admiterea unui management

defectuos în funcția de șef interimar al Sectorului Poliției de Frontieră „Soroca” al

Direcției Regionale Nord, Petru Șargu a generat riscuri la securitatea frontierei.

Afară de aceasta, reieșind din concluzia anchetei de serviciu, la aplicarea sancțiunii

disciplinare lui Petru Șargu au fost luate în considerare toate circumstanțele reale,

împrejurările obiective în care au fost comise acțiunile/inacțiunile ilegale, cât și cele

personale (împrejurări subiective), care au legătură cu salariatul.

La determinarea sancțiunii disciplinare aplicabile au fost examinate întrunirea

elementelor definitorii ale răspunderii disciplinare. Gravitatea încălcării în toate situațiile

este apreciată de către angajator, reieșind din circumstanțele stabilite și ținând cont de

împrejurările specifice situației. Caracterul excepțional al instituirii răspunderii rezidă din

responsabilitatea pe care o incubă funcția deținută, iar în aceste cazuri importanța

prezintă faptul încălcării obligațiilor de muncă. Or, încălcarea a fost constatată cu

certitudine, aspectele fiind detaliate în concluziile anchetei de serviciu, precum și în

actele aferente.

Cele nominalizate supra, denotă faptul că Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a respectat întru totul principiul comprehensibilității și transparenței acțiunilor,

asigurând participarea neîngrădită la procedura administrativă a lui Petru Șargu.

În partea ce ține de invocarea instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că

angajatorul nu a motivat soluția de aplicare a cele mai duri sancțiuni față de Petru Șargu,

Colegiul remarcă că rolul instanței este de a verifica legalitatea actului administrativ și nu

de a examina oportunitatea acestuia. De altfel, instanța de judecată și-ar depăși

competențele legale, arogându-și atribuțiile altor organe, or, în caz contrar instanța

judecătorească ar admite o imixtiune în raportul angajator-salariat, ceea ce la rândul său,

este de natură să afecteze negativ exercitarea atribuțiilor legale ale Poliției de Frontieră,

fapt prevăzut în art. 1 alin. (2) și art. 6 din Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu

privire la Poliția de Frontieră și anume, implementarea politicii statului în domeniul

managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migrației ilegale și a

criminalității transfrontaliere.

24

Cât privește concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că

angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale,

instanța de recurs reține următoarele.

Conform pct. 75 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07

iunie 2019, proiectul ordinului și al încheierii urmează să conțină concluziile referitoare

la rezultatele anchetei de serviciu, indicându-se următoarele: 1) numărul și data de

înregistrare a materialului cu privire la ancheta de serviciu; 2) numele, prenumele, funcția

și gradul deținute de către funcționarul cercetat, precum și subdiviziunea în care acesta își

desfășoară activitatea; 3) numele, prenumele, funcția și datele de contact ale persoanei

care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate, după caz; 4) circumstanțele de fapt

și de drept care au servit drept temei de inițiere a anchetei de serviciu; 5) consecințele

faptei comise, probele ce confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, circumstanțele

atenuante sau agravante și, după caz, măsurile întreprinse sau care se propun a fi

întreprinse pentru prevenirea și înlăturarea lor; 6) normele legale care au fost încălcate; 7)

argumentarea constatărilor efectuate; 8) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi

contestată; 9) organul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată.

Reieșind din prevederile legale citate supra, este eronată concluzia instanței de apel

precum că în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu au fost raportate

circumstanțele de fapt la normele de drept. Or, aceste raportări au fost expuse în

concluzia anchetei de serviciu, fapt ce s-a soldat cu constatarea abaterii disciplinare.

Este eronată și concluzia instanțelor de judecată precum că odată ce Petru Șargu nu

a fost sancționat penal pentru acțiunile imputate, acesta nu poate fi sancționat disciplinar.

La acest capitol se rețin prevederile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, care reglementează că, funcționarul public cu statut special care

încalcă cu vinovăție competențele legale și atribuțiile de serviciu ce îi revin este tras la

răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în funcție de gravitatea

situației.

Subsecvent, respectarea disciplinei muncii în activitatea de serviciu nu se limitează

numai la neadmiterea unor infracțiuni sau contravenții prin acțiunile/inacțiunile lui Petru

Șargu, dar și prin respectarea prevederilor actelor normative în vigoare care

reglementează nemijlocit disciplina muncii.

Faptul că intimatul nu a fost tras la răspundere penală, nu denotă că angajatorul nu

era în drept să inițieze în privința acestuia o anchetă de serviciu și să-l atragă la

răspundere disciplinară, în situația în care în acțiunile angajatului s-au depistat abateri

disciplinare.

Prin urmare, ordonanța din 31 ianuarie 2020 a procurorului în Procuratura r-lui

Soroca de refuz în pornirea urmării penale pe faptul pretinselor acțiuni ilegale ale ex-

șefului interimar al SPF Soroca, Petru Șargu, deoarece nu există faptul infracțiunii, cu

clasarea procesului penal, nu este tangențială cu abaterea disciplinară.

Pe lângă acestea, în perioada anilor 2012 – 2015 Petru Șargu a fost sancționat

disciplinar în repetate rânduri pentru diverse abateri disciplinare, pentru care i-au fost

25

aplicate sancțiuni disciplinare sub formă de avertisment, mustrare și mustrare aspră,

sancțiuni care nu au fost contestate de către Petru Șargu (f.d. 112-116 din dosarul

administrativ). Sancțiunile disciplinare sunt stinse, dar aplicarea acestora este unul din

criteriile care caracterizează o persoană, în raport cu obligațiile de serviciu.

Distinct, se reține că prin aplicarea sancțiunii disciplinare „eliberarea din serviciu”

nu poate fi abordat subiectul dreptului vătămat, în situația în care dreptul la muncă nu

este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în limitele stabilite de lege.

Prin urmare, reieșind din faptul că de către Petru Șargu a fost încălcată disciplina

muncii, prevederile fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul MAI și alte acte normative, nu poate fi

imputat angajatorului vătămarea dreptului la muncă în raport cu angajatul, care a admis în

activitatea sa mai multe abateri disciplinare.

Distinct, Curtea Constituțională la pct. 21 din decizia nr. 104 din 07 octombrie 2019

de inadmisibilitate a sesizării nr. 69g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a

unor prevederi din art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a statuat că în conformitate cu art. 4

din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, funcționarul public cu statut special aflat în sau în legătură cu exercitarea funcției

este reprezentant al statului și exercită puterea publică în condițiile legii. Natura

profesională distinctă a funcției publice cu statut special este determinată de tipul,

sarcinile și condițiile de exercitare a atribuțiilor de serviciu, fapt ce impune asumarea unei

conduite speciale și restricții individuale, restrângerea exercițiului unor drepturi

fundamentale și instituirea de incompatibilități. Iar potrivit articolului 15 alin. (9) al Legii

menționate, la angajare, funcționarul public cu statut special ia cunoștință, contra

semnătură, de normele deontologice aplicabile, de restricțiile și interdicțiile stabilite prin

lege. Prin urmare, în virtutea statutului lor, persoanelor în cauză le este interzis să

abuzeze de calitatea lor oficială și să compromită, prin activitatea lor privată ori publică,

prestigiul funcției sau al instituției din care fac parte.

Astfel, funcționarul public cu statut special are obligația să aibă un comportament

integru în activitatea publică și în viața personală și să dea dovadă de demnitate în

calitatea sa de funcționar public cu statut special.

Este declarativă și constatarea instanței de apel că în ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu au fost indicate faptele care au manifestat comportamentul nedemn. Or,

conform Fișei postului funcția deținută de Petru Șargu de șef interimar al SPF „Soroca”,

constituie o funcție de conducere, iar conform pct. 26 din Codul de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 8 august 2017, în vederea creării și menținerii unui

climat organizațional corespunzător, funcționarul public cu statut special care deține

funcție de conducere: 1) promovează normele de conduită și asigură respectarea acestora

de către subalterni; 2) asigură controlul executării sarcinilor de serviciu de către

subalterni; 3) demonstrează pe propriul exemplu și promovează calități morale ca

onoarea, dreptatea, bunătatea, responsabilitatea, exigența și devotamentul; 4) asigură

26

egalitatea de șanse și tratament în ceea ce privește cariera profesională a subalternilor; 5)

examinează și aplică cu obiectivitate criteriile de evaluare a performanțelor profesionale

pentru personalul din subordine; 6) evită criteriile discriminatorii, de rudenie, afinitate

sau alte criterii în afara normelor de conduită prevăzute de prezentul Cod pentru accesul

sau promovarea în funcție; 7) asigură condiții adecvate pentru dezvoltarea calităților

personale și profesionale ale subalternilor.

Deținând funcția de conducere Petru Șargu a ignorat misiunea generală și atribuțiile

prevăzute în Fișa postului, cât și în actele normative prin neacumularea probelor,

neorganizarea personalului și ieșirea la fața locului a grupei de intervenție, neînregistrarea

informației parvenite în registrele specializate. Acestea din urmă sunt unele din faptele

ilicite ale lui Petru Șargu ce au dus în consecință la încălcarea integrității, au constituit

acțiuni care compromit și denigrează imaginea și prestigiul instituției.

Conform art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, natura

profesională distinctă a funcției publice cu statut special este conferită de tipul și

condițiile caracteristice de îndeplinire a sarcinilor de serviciu prevăzute de normele

legale, și anume îndeplinirea atribuțiilor exclusiv în folosul cetățeanului și al comunității,

fapt ce impune asumarea unei conduite speciale, a unor interdicții și restricții individuale,

restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale și instituirea de incompatibilități.

Iar, potrivit art. 15 alin. (9) din aceeași Lege, la angajare, funcționarul public cu

statut special ia cunoștință, contra semnătură, de normele deontologice aplicabile, de

restricțiile și interdicțiile stabilite prin lege.

Mai mult, funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne posedă o pregătire și o cultură juridică specială. În virtutea acestei pregătiri, Petru

Șargu urma să estimeze care acțiuni trebuiau a fi calificate drept factori de risc, care

prejudiciază organele de drept, precum și valorile sociale și morale ale profesiei. Or,

obligația de a avea un comportament demn reiese din statutul pe care îl deține și funcția

de conducere, care din start nu îi permite intimatului de a face abuz de aceasta, de

admiterea cărorva acțiuni sau inacțiuni din partea funcționarului public cu statut special.

Dat fiind cele constatate, instanța de recurs constată că Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră a respectat întocmai prevederile art. 31 și art. 118 și din Codul

administrativ la emiterea actului administrativ individual contestat de către Petru Șargu,

în care au fost elucidate toate circumstanțele de fapt și de drept, abaterea disciplinară

imputată și legătura de cauzalitate între faptele imputate și consecințele acesteia.

La caz, nu poate fi reținută nici concluzia instanței de apel precum că intimatul

Petru Șargu nu a fost sancționat pentru faptele pretinse ca fiind ilegale invocate în petiția

din 19 iulie 2019. Or, efectuarea anchetei de serviciu nu se limitează doar la cele expuse

în petiție/sesizare, ci are loc o examinare multiaspectuală, obiectivă a circumstanțelor

presupuselor abateri disciplinare, în urma cărora pot fi stabilite și alte încălcări din partea

angajatului în privința căruia se efectuează ancheta de serviciu.

Conform art. 29 alin. (1) - (3) din Codul administrativ, orice măsură întreprinsă de

autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege

trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile

publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în

27

temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c)

este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

În circumstanțele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că actul administrativ individual contestat –

ordinul nr. 824/ps din 28 august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinar a

funcționarilor publici cu statut special”, prin care față de Petru Șargu a fost aplicată a

sancțiunea disciplinară „concediere din funcția publică cu statut special”, a fost emis de

către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în conformitate cu legislația în vigoare

și cu respectarea principiului proporționalității prevăzut la art. 29 din Codul

administrativ. Or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis în privința lui Petru

Șargu ca urmare a abaterilor disciplinare comise de către ultimul și constatate cu

certitudine în cadrul anchetei de serviciu.

Faptele constatate și elucidate permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au emis soluții neîntemeiate, cu aprecierea arbitrară a

probelor din dosar și aplicarea eronată a normelor de drept materiale, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată

depusă de Petru Șargu urmează a fi respinsă.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, de a casa integral decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, și de a emite o decizie nouă de respingere a acțiunii în

contencios administrativ depusă de Petru Șargu.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Șargu împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, persoana terță Victor Ursache cu privire anularea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată, și se emite o decizie nouă

prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Petru Șargu împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al

28

Republicii Moldova, persoana terță Victor Ursache cu privire anularea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

29