3ra-688/21 — anularea ordinului de sanctionare , restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei de la lucru

3ra-688/21 — anularea ordinului de sanctionare , restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei de la lucru (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-688/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chișilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

04 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Anatolie Țurcan

Nina Vascan

examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Angela Poddubnaia împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu

privire la anularea ordinului de sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea

în funcție și achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru,

împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră împotriva

hotărârii din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2019 Angela Poddubnaia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la

anularea ordinului de sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea în

funcție și achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru.

În motivarea acțiunii, reclamanta Angela Poddubnaia a relatat că, prin ordinul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019,

având ca temei concluziile anchetei de serviciu, pornită la 17 iunie 2019 în baza

raportului comisarului principal Ludmila Strat, șef al Direcției generale resurse

umane a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și în conformitate cu

prevederile art. 58 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire

la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

art. 148 alin. (2) lit. d) al Codului Muncii și Regulamentului privind modalitatea de

restituire a cheltuielilor pentru instruire de către funcționarii publici cu statut special

din cadrul Poliției de Frontieră, aprobat prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră nr. 27 din 22 ianuarie 2018, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară „concediere din funcția publică cu statut special”, pentru încălcarea

disciplinei de muncă, neprezentarea conform graficului la vizita de studiu organizată

1

în România, precum și pentru comportament nedemn în raport cu considerația și

încrederea impuse de profesia de polițist de frontieră.

Reclamanta a indicat că la 19 septembrie 2019 a depus o solicitare în adresa

șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ca să-i elibereze copia

materialelor cercetării de serviciu și ordinului de eliberare din funcție, însă, până la

sesizarea instanței de contencios administrativ, nu a fost informată despre

modalitatea predării funcției și bunurilor materiale care se aflau în gestiunea sa.

La 09 octombrie 2019, reclamanta a recepționat copia ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”.

Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.

35/8-1-P-401/19 din 07 octombrie 2019, reclamantei i s-a refuzat în prezentarea

materialelor anchetei de serviciu nr. A-85, sub pretextul remiterii materialelor după

competență în gestiunea Centrului Național Anticorupție.

Aici, reclamanta a subliniat că din informațiile prezentate de Centrul Național

Anticorupție rezultă că materialele anchetei de serviciu A-85 au fost expediate de

către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră doar la 01 octombrie 2019.

În continuare, reclamanta a precizat că la 15 octombrie 2019 a expediat cerere

prealabilă în adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, la care nu a

primit niciun răspuns până la data adresării în instanța de judecată.

Așadar, considerând că atât acțiunile, cât și ordinul Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a funcționarului public cu statut special” sunt contrare legislației în

vigoare, reclamanta a apreciat ca fiind ilegal și răspunsul nr. 35/8-1-P401/19 din

07 octombrie 2019, semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, Valentin Fiodorov privind refuzul de a prezenta materialele anchetei de

serviciu A-85, sub pretextul remiterii materialelor după competență în gestiunea

Centrului Național Anticorupție. Or, acest fapt contravine prevederilor legislației în

vigoare, fiind apreciat ca un abuz din partea angajatorului și tratare discriminatorie

față de angajat.

Reclamanta a menționat, că a fost concediată din funcția publică deținută, în

baza concluziilor anchetei de serviciu pornită în baza raportului comisarului

principal Ludmila Strat, care s-a desfășurat cu încălcarea procedurilor expuse la art.

59 al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, îngrădirea accesului la justiție și

prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, norme stipulate la art. 20-21 din

Constituția Republicii Moldova.

A invocat, că aceste acțiuni și tergiversarea cu rea-credință de a prezenta

informația solicitată pentru a-și exercita dreptul său la apărare, reprezintă o tratare

discriminatorie și un abuz din partea pârâtului, urmare a faptelor infracționale

comise din partea unor persoane cu funcție de răspundere din cadrul Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, în urma căruia a fost prejudiciat bugetul public cu

sume considerabile, prezentate de către reclamantă organelor de control, în urma

cărora a fost pornită o cauză penală aflată la moment în gestiunea Procuraturii

Anticorupție.

În acest context, a notat că la 18 octombrie 2019, a depus la Centrul Național

Anticorupție, un avertizor de integritate în privința acțiunilor ilegale de intimidare și

2

răfuială din partea unor persoane cu funcție de răspundere din cadrul Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră.

Cu titlu subsidiar, reclamanta a indicat că a fost încadrată în Departamentul

Poliției de Frontieră în luna decembrie 2012, în funcția de șef Direcție pregătire

profesională. După reorganizarea instituției în Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră, a activat în aceeași funcție, unde pe parcursul activității sale a dat dovadă

de un profesionalism în domeniul formării personalului, cu multiple abilități și

valori, activ s-a implicat în ridicarea profesionalismului polițiștilor de frontieră,

astfel fiind menționată cu diplome de onoare, diplome de mulțumiri și distincții

pentru cooperare, neavând nici o abatere disciplinară.

A solicitat anularea ordinului nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, prin care i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară - concedierea din funcție publică cu statut special,

restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucru.

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis acțiunea depusă de Angela Poddubnaia împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de sancționare prin eliberarea din

funcție, restabilirea în funcție și achitarea salariului pentru absența forțată de la lucru.

A fost anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din

18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public

cu statut special”. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră să emită

actul administrativ cu privire la restabilirea Angelei Poddubnaia în funcția de șef al

Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, cu achitarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la locul de muncă, începând cu 18 septembrie 2019 până la data

pronunțării hotărârii judecătorești, 26 iunie 2020.

La 02 iulie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus apel împotriva

hotărârii din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a

solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii depuse de Angela Poddubnaia. Iar, la 28 octombrie 2020 a

prezentat motivarea apelului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat

admiterea acestora.

Conform extrasului de pe portalul poștei electronice, se atestă că la data de

03 octombrie 2020 apelantului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră i-a

fost notificată copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d. 204, 205 vol. I). Prin

urmare, instanța de apel corect a constatat că apelul depus de Inspectoratul General

al Poliției de Frontieră, este în termen.

Prin decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și s-a menținut hotărârea din

26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.104-129, vol.I).

La 15 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs

împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 mai 2021

a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Angela Poddubnaia.

3

În susținerea recursului recurentul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

a indicat că concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare, sunt în contradicție

cu circumstanțele cauzei, se bazează pe interpretarea eronată a normelor de drept

material și pe aprecierea arbitrară a probelor. Recurentul a enunțat că decizia

instanței de apel nu conține o motivare completă a soluției instanței și nici nu oferă

un răspuns la argumentele sale, fiind respinse fără apreciere.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a indicat că concluziile instanței

de apel aduse în favoarea admiterii acțiunii și anulării ordinului de sancționare a

Angelei Poddubnaia, se bazează pe o interpretare eronată a cadrului normativ aferent

emiterii ordinului.

A menționat că prin contrapunerea probelor și declarațiilor Angelei

Poddubnaia, oferite în cadrul ședinței de judecată, cu cele administrate în cadrul

desfășurării anchetei de serviciu, care au stat la baza constatării săvârșirii abaterii

disciplinare, nu se demonstrează participarea intimatei la vizita de studiu organizată

în orașele Brașov și București.

De asemenea, recurentul consideră că ancheta de serviciu referitor la acțiunile

Angelei Poddubnaia, a fost efectuată conform legii, fără încălcarea procedurii, iar

temeiuri de anulare a ordinului de sancționare a intimatei, nu sunt.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 03 martie 2021,

fiind notificată recurentului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră la 29

aprilie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.141

vol II). Astfel, recursul depus la data de 28 mai 2021 este în termen.

La data de 08 iulie 2021 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus

cerere cu privire la retragerea cererii de recurs (f.d. 210 -211, vol. II), iar la data de

23 iulie 2021 și ulterior la 26 iulie 2021 recurentul a depus o cerere prin care a retras

cererea de retragere a recursului, invocând că la data de 08 iulie 2021 a fost depusă

în mod eronat o cerere de retragere a recursului. În context, Inspectoratul General

al Poliției de Frontieră a susținut în continuare recursul depus la data de 28 mai 2021

în baza temeiurilor de fapt și de drept invocate, solicitând casarea deciziei din

03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii de respingere a

acțiunii depuse de Angela Poddubnaia (f.d. 217-218, 221 vol. II).

Prin referința depusă la 07 iulie 2021 intimata Angela Poddubnaia a solicitat de

a declara inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră prin încheierea din 07 iulie 2021 l-a numit pentru examinare în

complet de 5 judecători.

4

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

prezentate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră au fost expuse cu

suficientă claritate, iar părțile nu au solicitat examinarea cauzei în ședință publică.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind materialele

cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de

respingere a acțiunii depuse de Angela Poddubnaia împotriva Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de sancționare prin

eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterior deținută și achitarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la lucru.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) Cod

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ prevede că, examinând acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind

5

neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute

la lit.a)–e).

Din actele cauzei se atestă că, Angela Poddubnaia s-a aflat în raporturi de

muncă cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, din anul 2012, deținând

funcția de șef al Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane a

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

De asemenea, din materialele cauzei rezultă că, la 26 februarie 2019, Academia

Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” a expediat în adresa secretarului de

stat al Ministerului Afacerilor Interne, Simion Carp un demers, prin care a adus la

cunoștință că, în perioada 14 ianuarie – 19 aprilie 2019, Academia Militară a Forțelor

Armate „Alexandru cel Bun” desfășoară Cursul postuniversitar de perfecționare în

domeniul securității și apărării naționale, cu genericul „Probleme actuale ale

securități naționale”. Cursul nominalizat era destinat demnitarilor, funcționarilor

publici de conducere, inclusiv cu statut special și reprezentanților societății civile,

absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior civil sau militar, care ocupă sau pot

ocupa, în perspectivă, funcții publice de conducere, responsabile de elaborarea și

implementarea politicilor de securitate și apărare ale statului.

În cadrul ciclului de lecții nominalizat, în conformitate cu Planul de activitate

externă a Ministerului Apărării și a Armatei Naționale a Republicii Moldova pentru

anul 2019, în perioada 19-23 martie 2019, a fost planificată o vizită de familiarizare

peste hotarele țării, la Departamentul Regional de Studii pentru Managementul

Resurselor de Apărare (Brașov), Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”

(Brașov) și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (București), România.

Angajaților Ministerului Afacerilor Interne: Liubei Brînzoi, Nataliei Dubneac-

Chioru, Alexei Grosu, Alexei Brăducean-Dulgher, Vitali Guivan, Angelei

Poddubnaia, Victor Morari, Vladimir Sava, Marin Andronic, Iurie Tataru, le-a fost

adus la cunoștință că vor participa la vizitele nominalizate, cu părăsirea hotarelor

țării.

Urmare a demersului respectiv, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră nr. 124 din 14 martie 2019 „Cu privire la delegarea angajaților Poliției

de Frontieră”, s-au delegat pentru participare la vizita de studiu în România privind

bunele practici în domeniul de securitate și apărare, în perioada 19-23 martie 2019,

organizată de către Academia Militară a Forțelor Armare „Alexandru cel Bun”, în

orașele Brașov și București (România), următorii angajați: Angela Poddubnaia, șef

al Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane, Alexei

Braducean-Dulgher, șef adjunct al Direcției investigații speciale, Marin Andronic,

șef al Direcției regionale Nord, Liuba Brînzoi, șef al Direcției proiecte de asistență

a Direcției dezvoltare strategică și asistență externă.

Astfel, s-a pus în sarcina Direcției economie și finanțe a Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră și Secției economie și Finanțe a Direcției Regionale Nord să

achite angajaților delegați cheltuielile de asistență medicală, diurnă, pentru perioada

de delegare în conformitate cu Anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 10 din 5

ianuarie 2012 privind aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților

entităților din Republica Moldova.

Totodată, din materialele cauzei se atestă că la 14 iunie 2019 șeful Direcției

generale resurse umane, Ludmila Strat a depus un raport șefului Direcției inspecție

efectiv al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin care a solicitat

6

suportul pentru verificarea prezenței/lipsei de la serviciu, precum și lipsei de la locul

de muncă pe parcursul zilei de muncă a comisarului principal Angela Poddubnaia,

șef al Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane, în perioada

martie-iunie 2019.

În temeiul raportului respectiv, la 17 iunie 2019 a fost inițiată ancheta de

serviciu nr. A-85, responsabil de efectuarea anchetei de serviciu fiind desemnat Ion

Vrănescu.

În legătură cu efectuarea anchetei de serviciu, la 04 iulie 2019 Direcția inspecție

efectiv a solicitat de la Angela Poddubnaia prezentarea explicațiilor și oferirea

răspunsurilor la întrebările referitor la participarea la vizita de studiu, care a avut

loc în orașele București și Brașov (România) în perioada 19-23 martie 2019, motivul

neprezentării la curs, mijlocul de transport cu care s-a deplasat în România și cu care

a revenit în țară, locul și ora îmbarcării, data traversării frontierei.

La 05 iulie 2019 Angela Poddubnaia a depus refuz de a prezenta explicațiile

solicitate, menționând despre imparțialitatea lui Anatolie Țurțurică și invocând că

este de acord să ofere explicații după competență, unui organ ierarhic superior.

Conform procesului-verbal din 09 iulie 2019 de consemnare a refuzului de a

depune explicații, Angela Poddubnaia a refuzat de a depune explicațiile solicitate în

cadrul anchetei de serviciu nr. A-85, inițiată la data de 17 iunie 2019, în privința

verificării prezenței/lipsei sale de la locul de muncă în perioada martie-iunie 2019,

inclusiv verificarea executării ordinului Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră nr. 124 din 14 martie 2019 „Cu privire la delegarea angajaților Poliției de

Frontieră”. Motivele refuzului de a prezenta explicațiile solicitate, indicate de

Angela Poddubnaia, s-au rezumat la atitudinea tendențioasă, incorectitudine,

imparțialitate din partea comisarului Anatolie Țurțurică și comisarului principal

Ludmila Strat.

La 09 iulie 2019 Direcția inspecție efectiv a solicitat șefului Direcției generale

management operațional a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

prezentarea informației din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră

cu privire la traversarea frontierei de stat de către comisarul principal Angela

Poddubnaia, în perioada 19-23 martie 2019.

Potrivit extrasului din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră,

cu privire la traversarea frontierei de stat de către comisarul principal Angela

Poddubnaia, în perioada 19-23 martie 2019, Angela Poddubnaia a traversat frontiera

de stat, pe direcția „ieșire” la 19 martie 2019, ora 06:45, și pe direcția „intrare” la

22 martie 2019, ora 10:01.

La 10 iulie 2019 Angela Poddubnaia a depus raport pe numele șefului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin care a solicitat indicația și

acordul pentru transmiterea materialelor din posesie către SPIA al MAI, în baza

Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne.

Prin răspunsul nr. 35/13-3909 din 11 iulie 2019 al Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, Angela Poddubnaia a fost informată că, în cazul raportat, nu

este constatat nici un temei care ar pune în aplicare procedura prevăzută de pct.

69 alin. (1) al Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea

Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

7

Ministerului Afacerilor Interne. Mai mult, angajatorul a susținut că, ancheta de

serviciu este efectuată nemijlocit de Ion Vrănescu, iar Anatolie Țurțurică are un rol

secundar în această procedură.

S-a mai stabilit că la 10 iulie 2019 Ion Vrănescu a întocmit un raport cu

propunerea de suspendare a termenului anchetei de serviciu, inițiată la data de

17 iunie 2019 în privința verificării prezenței la locul de muncă a Angelei

Poddubnaia, solicitarea respectivă fiind motivată prin faptul că a fost înaintată o

scrisoare către Ministerul Apărării cu privire la informația de care acesta dispune,

referitor de vizita de studiu efectuată în perioada 19-23 martie 2019.

Concomitent, prin răspunsul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru

cel Bun” nr. 772 din 18 iulie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a

fost informat că, în baza ordinului Ministrului Apărării nr. 149 din 12 martie 2019,

a fost emis ordinul Rectorului Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel

Bun” nr. 64 din 18 martie 2019, cu privire la vizita de studiu peste hotarele țării a

participanților la Cursul postuniversitar de perfecționare în domeniul securității și

apărării naționale, cu genericul „Probleme actuale ale securității naționale”, în

perioada 19-23 martie 2019.

Vizita indicată a avut loc în orașele Brașov și București, la instituțiile vizate în

ordinul respectiv. În lista participanților la curs, sub nr. 11, a fost inclusă pentru

participare Angela Poddubnaia, angajata Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, participantă în cadrul specializării postuniversitare. Referitor la pozele

solicitate, s-a indicat că, Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”

nu dispune de atare materiale, deoarece, în contextul întâlnirilor cu caracter

protocolar, în instituțiile militare de peste hotare, pentru grupul de participanți nu a

fost prevăzută fotografierea întrunirilor realizate, pozele oficiale fiind oferite de

instituțiile gazdă.

La 16 septembrie 2019, prin raportul Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, a fost reluat termenul de efectuare a anchetei de serviciu, inițiată în

privința comisarului principal Angelei Poddubnaia, care a fost aprobat la

17 septembrie 2019.

Prin concluzia anchetei de serviciu, inițiată în privința comisarului principal

Angelei Poddubnaia, s-a propus aplicarea sancțiunii disciplinare - concedierea din

funcția publică cu statut special, prevăzută de art. 58 lit. f) al Legii nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Intrerne, a șefului Direcției formare profesională a Direcției

generale resurse umane a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,

comisarului principal Angela Poddubnaia, pentru încălcarea disciplinei de muncă,

neprezentarea conform graficului la vizita de studiu organizată în România, precum

și pentru comportament nedemn în raport cu considerația și încrederea impuse de

profesia de polițist de frontieră.

Urmare a examinării concluziei anchetei de serviciu, la 18 septembrie 2019,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 964/ps „Cu privire

la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, prin care, în

temeiul concluziei anchetei de serviciu din 17 septembrie 2019, precum și în

conformitate cu art. 58 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art.

148 alin. (2) lit. d) Codul muncii și Regulamentul privind modalitatea de restituire a

8

cheltuielilor pentru instruire de către funcționarii publici cu statut special din cadrul

Poliției de Frontieră, aprobat prin ordinul Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră nr. 27 din 22 ianuarie 2018, s-a aplicat sancțiunea disciplinară - concediere

din funcția publică cu statut special, comisarului principal Angela Poddubnaia, șef

al Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane a

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, pentru încălcarea disciplinei de

muncă, neprezentarea conform graficului la vizita de studiu organizată în România,

precum și pentru comportament nedemn în raport cu considerația și încrederea

impuse de profesia de polițist de frontieră. S-a pus în sarcina Direcției economie și

finanțe a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de a reține de la comisarul

principal Angela Poddubnaia, suma de 2 955,90 lei, primită pentru vizita de studiu

la care aceasta nu s-a prezentat, precum și cheltuielile de participare la activități de

instruire pentru perioada de la 22 ianuarie 2018 până la ziua încetării raportului de

serviciu, fiindu-i adus la cunoștință în aceeași zi.

Prin scrisoarea nr. 35/8-1-P-401/19 din 07 octombrie 2019 Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră a expediat copia ordinului nr. 964/ps „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special” în adresa intimatei

Angelei Poddubnaia, care l-a recepționat la data de 09 octombrie 2019.

Considerând că acțiunile și ordinul de sancționare ale Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră sunt ilegale, Angela Poddubnaia s-a adresat în instanța de

judecată cu prezenta acțiune, solicitând anularea ordinului Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a funcționarului public cu statut special”, restabilirea în funcția anterior

deținută și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă.

Fiind învestite cu examinarea cauzei, prima instanță și instanța de apel, au

anulat ordinul nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a funcționarului public cu statut special”, cu restabilirea Angelei

Poddubnaia în funcție și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la

muncă, menționând că actul administrativ contestat nu întrunește condiția legalității

formale prescrisă de lege.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au menționat că efectuarea primei acțiuni procedurale a avut loc până la inițierea

oficială a procedurii administrative, totodată fiind realizate acțiuni procesuale în

perioada de suspendare a anchetei de serviciu, termenul de suspendare depășind

durata pentru care s-a dispus acesta, iar părțile nu au fost informate despre

suspendarea procedurii administrative.

Instanța de apel a notat că, deși temeiurile suspendării termenului anchetei de

serviciu au decăzut la 02 august 2019, angajatorul, fără o motivare corespunzătoare,

a dispus reluarea termenului de efectuare a anchetei de serviciu la 17 septembrie

2019.

Curtea de Apel a mai indicat că în cadrul anchetei disciplinare, Angela

Poddubnaia a fost privată de dreptul de a face cunoștință cu materialele anchetei, ce

se confirmă prin răspunsul din 07 octombrie 2019 al Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, prin care s-a refuzat în eliberarea copiei materialelor anchetei

de serviciu, inclusiv și prin faptul că la momentul emiterii ordinului de aplicare a

sancțiunii disciplinare, angajatorul, fără o motivare suficientă, a refuzat de a elibera

salariatei Angelei Poddubnaia copia ordinului de eliberare.

9

De asemenea, Curtea de Apel a menționat că o altă încălcare admisă de

angajator în procesul de efectuare a anchetei de serviciu în privința Angelei

Poddubnaia, a constituit și faptul că angajatorul nu a motivat ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare, în special, a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a

sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din funcție, în ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare nu a fost expusă abaterea disciplinară în mod concret,

angajatorul nu a raportat faptele presupuse a fi abateri disciplinare la normele legale

care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare.

Concomitent, instanța de apel a indicat că angajatorul nu și-a motivat soluția de

aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare – concedierea din funcția publică cu

statut special, or, în ordinul contestat nu este indicat niciun argument în susținerea

acestei soluții dispuse de angajator.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile legale

aplicabile la caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată, însă, că concluziile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii acțiunii reclamantei Angela

Poddubnaia sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor

legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a

probelor administrate la materialele cauzei.

Conform art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în

funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu

statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b)

mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în

funcție; f) concediere din funcția publică cu statut special.

Normele de drept enunțate statuează că angajatorul, este în drept să sancționeze

disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile

legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

În acest context, instanța de recurs indică că din conținutul ordinului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019

„Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, în

privința Angelei Poddubnaia, urmează că, în susținerea soluției de aplicare a

sancțiunii disciplinare, angajatorul a invocat precum că, Angela Poddubnaia, fiind

delegată la cursurile postuniversitare de perfecționare în domeniul securității și

apărării naționale cu genericul „Probleme actuale ale securității naționale”, nu s-a

prezentat la serviciu după cursuri potrivit graficului. Ulterior, fiind delegată la vizita

de studiu în România în perioada 19-23 martie 2019, aceasta nu a participat în strictă

conformitate cu ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 124 din

14 martie 2019 și Programul vizitei, stabilit de organizatorii Cursului, la vizita în

orașele București și Brașov (România), revenind în țară la data de 22 martie 2019,

dar nu la 23 martie 2019. Totodată, comisarul principal, Angela Poddubnaia, a

ridicat diurne pentru toată perioada de deplasare în sumă de 2955,90 lei.

În așa mod, angajatorul a concluzionat că Angela Poddubnaia a încălcat

prevederile art. 50 lit. i), p), s), art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7) subpct. 3) 14), 23), 26), pct. 13 subpct. 2), 7)

10

din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din

07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 4 subpct. 11), 16),

pct. 5 supct. 3), pct. 7 subpct 9), pct. 19 al Codului de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu prevederile art. 50 lit. i), p), s) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: i)

să aibă un comportament integru în activitatea publică și în viața personală; p) să

dea dovadă de demnitate în calitatea sa de funcționar public cu statut special; lit. s)

să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia,

în situații temeinic justificate, pentru exercitarea atribuțiilor serviciu, cu

recompensarea timpului lucrat potrivit legislației.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 288 din 16 decembrie

2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, funcționarului public cu statut special îi este interzis: să abuzeze de calitatea

sa oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției

sau al instituției din care face parte.

Conform punctului pct. 7 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, funcționarul este obligat, subpct. 3) să respecte

jurământul depus și normele deontologice; subpct. 14) să manifeste un

comportament integru în activitatea publică și în viața personală; subpct. 23) să dea

dovadă de demnitate în calitatea sa funcționar public cu statut special; subpct. 26) să

se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia,

potrivit prevederilor legislației în vigoare.

Potrivit punctului 13 din același Statut, funcționarului îi este interzis: subpct.

2) să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori

publică, prestigiul funcției sau instituției din care face parte; subpct. 7) să manifeste

un comportament necinstit, amoral și josnic sau alt comportament ce ar denigra

imaginea și prestigiul instituției.

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629

din 08 august 2017, statuează la pct. 4 că, conduita profesională a funcționarului

public cu statut special se bazează pe următoarele principii: subpct. 11) loialitatea,

obligația de a servi cu bună credință instituția în care activează, precum și interesele

legitime ale cetățenilor, a se abține de la orice act sau faptă care poate prejudicia

imaginea, prestigiul sau interesele legale ale instituției; subpct. 16) integritatea

morală, adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate și

respectate în societate.

La punctul 5 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este indicat că funcționarul public

cu statut special ocrotește și promovează următoarele valori morale și profesionale:

subpct. 3) onoarea și demnitatea, calități ce se manifestă prin reputația, autoritatea

personală și devotamentul față de datoria civică și de serviciu.

Punctul 7 din același Cod, prevede că funcționarul public cu statut special este

11

obligat: subpct. 9) să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea

publică a instituției pe care о reprezintă. În punctul 19 se indică că funcționarul

public cu statut special aflat în deplasare de serviciu sau care reprezintă autoritatea

publică în cadrul unor organizații naționale, instituții de învățământ, conferințe,

seminare și alte activități este obligat să manifeste о conduită care să nu prejudicieze

imaginea țării și a autorității саrе о reprezintă, să respecte regulile de protocol și

legile țării gazdă.

Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și

normele legale citate mai sus, instanța de recurs constată, că ordinul Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, de aplicare a

sancțiunii disciplinare Angelei Poddubnaia, a fost emis în strictă conformitate cu

legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.

Totodată, instanța de recurs reiterează că în susținerea ilegalității ordinului de

sancționare a Angelei Poddubnaia, instanțele de judecată ierarhic inferioare au luat

în considerare, prioritar, 3 argumente: 1) efectuarea primei acțiuni procedurale până

la inițierea oficială a procedurii administrative, totodată fiind realizate acțiuni

procesuale în perioada de suspendare; 2) nerespectarea de către autoritatea publică

a principiului statuat la art. 31 din Codul administrativ, conform căruia actele

administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate; 3) intimatei Angela Poddubnaia i-a fost aplicată sancțiunea cea mai dură.

Instanța de recurs consideră că concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare se bazează pe o intepretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului

normativ, aferent emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare

funcționarului public cu statut special Angelei Poddubnaia.

În acest sens, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 38 alin.

(1) lit. j) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al

funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru încălcări repetate ale

disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave.

Astfel, dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în

limitele stabilite de lege.

În acest context, este de menționat faptul că, pentru o singură abatere

disciplinară gravă polițistului de frontieră îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea

disciplinară „eliberare din serviciu”.

Iar, în cadrul anchetei de serviciu nr. A-85, inițiată la data de 17 iunie 2019 în

privința verificării prezenței/lipsei de la locul de muncă a comisarului principal

Angela Poddubnaia, în perioada martie-iunie 2019, precum și în privința verificării

executării ordinului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 124 din

14 martie 2019, s-a stabilit cu certitudine că reclamanta Angela Poddubnaia, fiind

delegată la cursuri postuniversitare de perfecționare în domeniul securității și

apărării naționale cu genericul „Probleme actuale ale securității naționale”, nu s-a

prezentat conform graficului, la vizita de studiu organizată în România, în orașele

Brașov și București, în perioada 19-23 martie 2021. Totodată, comisarul principal

Angela Poddubnaia a ridicat diurne pentru toată perioada de deplasare în sumă de

2955,90 lei, fapt constatat prin documentele contabile. Or, aceste încălcări constituie

12

abateri disciplinare pentru comiterea cărora poate fi aplicată sancțiunea disciplinară

- concediere din funcție.

Totodată, prin extrasul din Sistemul informațional integrat al Poliției de

Frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat de către comisarul principal

Angela Poddubnaia, se confirmă că în perioada 19-23 martie 2019, Angela

Poddubnaia a traversat frontiera de stat, pe direcția „ieșire” la 19 martie 2019, ora

06:45, și pe direcția „intrare” la 22 martie 2019, ora 10:01, fapt ce demonstrează că

aceasta a revenit în țară cu o zi mai devreme decât era programată vizita de studiu.

Instanța de recurs menționează că însăși reclamanta Angela Poddubnaia în

ședința de judecată din data de 26 februarie 2020, a recunoscut că nu a participat nici

o zi la vizita de studiu în orașele Brașov și București, menționând că în perioada 19-

23 martie 2019 s-a aflat la Iași, revenind în Chișinău la data de 22 martie 2019 (f.d.

161 vol. 1).

Aici, instanța de recurs remarcă că, reclamanta Angela Poddubnaia nu a avut

careva obiecții la procesul-verbal al ședinței de judecată, astfel declarațiile acesteia

în ședința de judecată poartă un caracter confirmativ și autentic.

Faptul că reclamanta Angela Poddubnaia a lipsit la vizita de studiu în orașele

Brașov și București, a fost confirmat prin explicațiile martorului Liuba Brânzoi, care

a fost delegată în cadrul acestei vizite de studiu și care a participat la toate ședințele

de lucru din București și Brașov.

De asemenea, se remarcă că nici pe fotografiile de grup ale delegației

moldovenești nu este prezentă Angela Poddubnaia.

La acest segment, instanța de recurs consideră că este contradictorie informația

prezentată în documentul pretins a fi întocmit și semnat de către fostul șef al

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari, pus la baza

motivării soluției de către instanța de apel, prin care acesta a declarat că programul

vizitei de lucru organizată în orașele Brașov și București și devierea de la acest

program a Angelei Poddubnaia, a fost coordonat personal cu dânsul, în interes de

serviciu (f.d. 105).

Distinct de acestea, instanța de recurs observă că la materialele cauzei nu sunt

careva acte privind delegarea intimatei la careva alte întruniri, decât pentru vizita

pentru care a fost delegată prin ordinul Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră nr. 124 din 14 martie 2019.

Respectiv, unicul document legal care certifică delegarea Angelei Poddubnaia

la vizita de studiu în România la cursuri postuniversitare de perfecționare în

domeniul securității și apărării naționale cu genericul „Probleme actuale ale

securității naționale”, este ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.

124 din 14 martie 2019, iar alte acte care ar demonstra contrariul, la materialele

cauzei nu au fost administrate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție apreciază ca fiind contradictorii și declarațiile martorului Igor

Sofronescu, prorector pentru lucrul științific al Academiei Militare „Alexandru cel

Bun”, responsabil de desfășurarea vizitei de studiu în România, luate în considerare

de instanța de apel, care a declarat că Angela Poddubnia a fost prezentă la curs la

data de 21 martie 2019 și că aceasta ar fi coordonat plecarea de la curs cu

organizatorul vizitei de studiu (f.d. 130-131 vol. I). Or, conform materialelor cauzei,

13

la data de 09 iulie 2019, prin demersul nr. 35/13-3826 adresat Ministerului Apărării,

semnat de către șeful la acea etapă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,

Fredolin Lecari, s-a solicitat Ministerului Apărării să se expună în raport cu faptul

dacă organizatorul vizitei de studiu în perioada 19-23 martie 2019, a fost informat

despre motivul lipsei Angelei Poddubnaia la vizita de studiu.

Prin răspunsul nr. 772 din 18 iulie 2019, Academia Militară a Forțelor Armate

„Alexandru cel Bun” a comunicat că potrivit unor potențiale modificări a listei de

prezență a echipei , nu au fost făcute solicitări, atât din partea Angelei Poddubnaia,

cât și a altor participanți la curs.

Tot aici, instanța de recurs consideră că proba reținută de către instanța de apel,

pentru confirmarea participării Angelei Poddubnaia la curs și anume Certificatul de

participare, eliberat Angelei Poddubnaia cu ocazia vizitei efectuate în municipiul

București, nu întrunește elementele unei probe pertinente și concludente pentru a fi

reținută de către instanța de judecată, or lipsește semnătura persoanei care a eliberat

acest Certificat și în acest certificat nu este indicată perioada de participare a

reclamantei la vizita de studiu. Mai mult, Certificatul menționat nu întrunește

condițiile de formă și conținut ale unui document oficial, în esență fiind un simplu

înscris efectuat în condiții neclare (f.d. 116 vol. I).

Astfel, în prezența probelor care atestă cu certitudine lipsa Angelei Poddubnaia

la cursul organizat în România, în perioada 19-23 martie 2019, instanța de recurs

apreciază că instanțele de judecată ierarhic inferioare, în mod eronat au constatat că

rezultatele anchetei de serviciu sunt neobiective și au dispus anularea ordinului de

sancționare a Angelei Poddubnaia.

Totodată, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 87 alin. (1)

lit. b) Cod administrativ, autoritatea publică se conduce de probele pe care le

consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt.

În special, ea poate să audieze participanții, martorii și experți/specialiști sau să

solicite declarații scrise din partea acestora.

Iar, conform art. 88 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării stării de fapt. Ei

urmează să indice, în special, asupra faptelor și probelor care le sunt cunoscute și să

prezinte documentele pe care le dețin.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a respectat

întru totul principiul comprehensibilității și transparenței acțiunilor, asigurând

participarea neîngrădită la procedura administrativă a Anegelei Poddubnaia, în

nenumărate rânduri solicitându-i prin demersuri, explicații referitor la procedura

administrativă și prezentarea probelor în vederea demonstrării participării sale la

vizita de studiu din România.

Instanța de recurs observă că unicul argument cu care operează reclamanta în

cererea de chemare în judecată, este pretinsa nerespectare de către Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră a prevederilor art. 59 din Legea nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne și anume că funcționarul public cu statut special vizat

de ancheta de serviciu, are dreptul să cunoască integral materialele anchetei și că la

individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de activitatea anterioară a

14

funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care a fost săvîrșită

abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de

vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei comise.

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră nu-i poate fi imputat faptul că a refuzat de a-i prezenta Angelei Poddubnaia

materialele anchetei de serviciu, în condițiile în care acestea au fost remise după

competență în gestiunea Centrului Național Anticorupție.

Astfel, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat, se

constată că Angela Poddubnaia a admis încălcarea normelor citate și a acționat în

contradicție cu dispozițiile cadrului legal pertinent. Or, s-a stabilit cu certitudine că

Angela Poddubnaia a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea

disciplinei muncii, a prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și

Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Prin urmare, Colegiul conchide că soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare de admitere a acțiunii și anularea a ordinului nr. 964/ps din 18 septembrie

2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut

special”, cu restabilirea Angelei Poddubnaia în funcție și încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la muncă, este derivata interpretării eronate a normelor

de drept material, motiv pentru care hotărârile urmează fi casate cu emiterea unei

noi decizii privind respingerea acțiunii Angelei Poddubnaia. Or, la aplicarea

sancțiunii disciplinare Angelei Poddubnaia au fost luate în considerare toate

circumstanțele reale, împrejurările obiective în care s-au săvârșit acțiunile

incorecte/inacțiunile, cât și cele personale – împrejurări subiective, care au legătură

cu salariatul.

Instanța de recurs consideră că sunt neîntemeiate argumentele Curții de Apel

Chișinău, referitor la pretinsa nerespectare de către autoritatea publică a principiului

statuat la art. 31 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative

individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Astfel, conform art. 118 Cod administrativ, motivarea completă a unui act

administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru

emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se

bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ,

inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul

actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative

care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale

participanților contrare conținutului final al actului etc.

La acest segment, instanța de recurs observă că ordinul Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră nr. 964/ps din 18 septembrie 2019 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a funcționarului public cu statut special”, este motivat, acesta conținând

detailat temeiurile de fapt și de drept, care au justificat emiterea actului administrativ

individual respectiv. Astfel, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră la emiterea

actului administrativ individual, în speță, a respectat întru totul prevederile art. 118

Cod administrativ, indicând amănunțit circumstanțele de fapt și de drept, abaterea

15

disciplinară, comisă de către Angela Poddubnaia, precum și legătura de cauzalitate

între faptele imputate și consecințele acesteia.

De asemenea, instanța de recurs consideră declarative argumentele instanțelor

de judecată ierarhic inferioare, precum că ordinul de sancționare nu este motivat și

anume, că Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu a explicat modul de

exercitare a dreptului discreționar la aplicarea celei mai duri sancțiuni prevăzută de

legislația în vigoare. Or, decizia de a atrage la răspundere disciplinară a fost ghidată

de următoarele încălcări din partea intimatei Angelei Poddubnaia: 1) neexecutarea

ordinului de delegare la vizita de studiu; 2) neprezentarea la vizita de studiu; 3)

neinformarea subdiviziunii responsabile din cadrul Inspectoratului Geneal al Poliției

de Frontieră despre necesitatea excluderii intimatei din Ordinul de delegare; 4)

ridicarea diurnei pentru vizita de studiu la care nu a participat; 5) denigrarea imaginii

Poliției de Frontieră prin neparticiparea la vizita de studiu; 6) aducerea unui exemplu

nefavorabil pentru alți angajați ai Inspectoratului Geneal al Poliției de Frontieră

delegați la această vizită de studiu, care spre deosebire de intimată au participat la

vizită; 7) încurajarea, prin exemplu, a altor angajați ai Inspectoratului care vor fi

delegați la alte instruiri de a nu participa și de a ridica diurne.

În partea ce ține de invocarea instanțelor de judecată ierarhic inferioare, precum

că angajatorul nu și-a motivat soluția de aplicare Angelei Poddubnaia a celei mai

duri sancțiuni, instanța de recurs remarcă că rolul instanței consacrat legal, este de a

verifica legalitatea actului administrativ și nu de a examina oportunitatea acestuia.

De altfel, instanța judecătorească și-ar depăși competențele legale, arogându-și

atribuțiile ale altor organe, or, în caz contrar instanța judecătorească ar admite o

imixtiune în raportul angajator-salariat, ceea ce la rândul său, este de natură să

afecteze negativ exercitarea atribuțiilor legale ale Poliției de Frontieră, fapt prevăzut

în art. 1 alin. (2) și art. 6 ale Legii cu privire la Poliția de Frontieră nr. 283 din 28

decembrie 2011 și anume: implementarea politicii statului în domeniul

managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migrației ilegale și a

criminalității transfrontaliere.

În acest context, instanța de recurs menționează că distinct de alegațiile

declarative ale reclamantei, la determinarea sancțiunii disciplinare aplicabile au fost

examinate întrunirea elementelor definitorii ale răspunderii disciplinare. Gravitatea

încălcării, în toate situațiile este apreciată de angajator, reieșind din circumstanțele

stabilite și ținând cont de împrejurările specifice situației.

Caracterul excepțional al instituirii răspunderii rezidă din responsabilitatea pe

care incumbă funcția deținută și în asemenea cazuri, importanță prezintă faptul

încălcării obligațiilor de muncă. Or, încălcarea a fost constatată cu certitudine,

aspectele fiind detaliate în concluziile anchetei de serviciu, precum și în alte acte

aferente.

Referitor la concluzia instațelor de judecată ierarhic inferioare, precum că

prima acțiune procedurală a avut loc până la inițierea procedurii administrative,

totodată fiind realizate acțiuni procesuale în perioada de suspendare a anchetei de

serviciu, instanța de recurs menționează că ancheta de serviciu a fost inițiată la data

de 17 iunie 2019, urmare a raportului comisarului principal Ludmila Strat, șef al

Direcției generale resurse umane a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

din 14 iunie 2019. Astfel, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel, precum că

au fost desfășurate acțiuni în afara procedurii administartive. Raportul Ludmilei

16

Strat din 14 iunie 2019 reprezintă sesizarea despre necesitatea inițierii verificărilor

de către Direcția inspecție a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a

prezenței/lipsei de la serviciu, precum și lipsei de la locul de muncă pe parcursul

zilei de muncă a comisarului Angela Poddubnaia în perioada martie – iunie 2019 .

Or, în corespundere cu prevederile pct. 50 din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, temei de inițiere și

efectuare a anchetei de serviciu constituie petițiile cetățenilor, informațiile și

sesizările organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești,

demersurile și interpelările autorităților publice centrale și locale, ale persoanelor cu

funcții de răspundere din întreprinderi, instituții și organizații, publicațiile și

informațiile din mijloacele de informare în masă, comunicările angajaților

Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor

subordonate despre abaterile disciplinare comise de către funcționari, alte informații

cu privire la eventualele abateri disciplinare comise de către funcționari.

În alt context, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În corespundere cu art. 59 alin. (7) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, cadrul general de desfășurare a anchetei de serviciu, de aplicare, atenuare,

agravare și ridicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește de către Guvern.

Pe cale de consecință, prevederile Codului administrativ comportă un caracter

primar. Aceste prevederi sunt detaliate în Statutul disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, care conține norme speciale aplicabile

funcționarilor publici cu statut special și care reglementează procedura, termenii și

particularitățile de desfășurare a anchetelor de serviciu.

Astfel, potrivit pct. pct. 60-63 din Statutul disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, termenul anchetei de serviciu poate fi

suspendat în cazul care funcționarul public cu statut special se află în concediu anual

de odihnă, concediu de studii, concediu medical sau în concediu paternal, precum și

în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare. Termenul de suspendare a anchetei

de serviciu în cazurile descrise la pct. 60 nu va depăși 6 luni din data comiterii

presupusei abateri disciplinare, care este termen de prescripție și de tragere la

răspundere disciplinară. Necesitatea și motivele suspendării anchetei de serviciu se

indică într-un raport și se prezintă spre aprobare conducătorului care a dispus

inițierea anchetei de serviciu sau persoanei care îl înlocuiește. Cu înștiințarea și

acordul scris al conducătorului care a dispus inițierea anchetei de serviciu, aceasta

este reluată dacă au decăzut temeiurile suspendării.

Raportând prevederile normelor de drept expuse supra la circumstanțele cauzei,

instanța de recurs stabilește că la desfășurarea anchetei de servciu inițiată în privința

Angelei Poddubnaia, au fost respectate întru totul și prevederile Codului

administrativ în materia suspendării. Astfel, contrar mențiunilor instanței de fond,

17

cât și a instanței de apel, Codul administrativ la art. 81 reglementează faptul că se

suspendă procedura (în esență termenul procedurii) dacă emiterea actului

administrativ ține de solicitarea unor acte de la alte autorități publice, sau de

efectuarea unor alte operațiuni, etc.

Esențial procedurii de suspendare este faptul că atât Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cât

și Codul administrativ, se referă la suspendarea termenului de procedură și nu la

periclitarea solicitării anumitor acte de la autoritățile publice, sau de emitere a

acestor acte de către autoritățile publice.

Conform materialelor cauzei, la 10 iulie 2019, prin raportul persoanei

responsabile de efectuarea anchetei de serviciu, a fost suspendată ancheta de

serviciu, temei fiind demersul înaintat către Ministerul Apărării al Republicii

Moldova, prin care s-a solicitat informația dacă organizatorul Cursului a fost

informat de către comisarul principal Angela Poddubnaia despre motivul lipsei de la

vizita de studiu din România, la fel s-au solicitat fotografii de grup sau fotografii

făcute în procesul de lucru.

Potrivit pct.60 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, termenul anchetei de serviciu poate fi

suspendat în cazul în care funcționarul public cu statut special se află în concediu

anual de odihnă, concediu de studii, concediu medical sau în concediu paternal,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare.

Din actele cauzei rezultă că intimata Poddubnaia Angela s-a aflat în concediu

de odihnă anual pe 3 iulie 2019 și de la 15 iulie până la19 iulie 2019, fapt confirmat

prin extrasul din ordinul nr.571/ps din 05 iulie 2019 și de la 28 august 2019 până la

6 septembrie 2019, fapt confirmat prin extrasul din ordinul nr.823/ps din 28 august

2019, anexate la materialele cauzei.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs concluzionează că, suspendarea

procedurii administrative, la caz ancheta de serviciu, de iure, a fost prelungită din

motivele expuse supra. Or, termenul de suspendare a anchetei de serviciu în cazurile

descrise la pct. 60 din Statutul menționat nu a depășit 6 luni din data comiterii

presupusei abateri disciplinare, care este termen de tragere la răspunderea

disciplinară.

Luând în considerare cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră au fost în concordanță cu

circumstanțele speței, or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis urmare a

abaterilor disciplinare constatate.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legale aplicabile speței,

motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de

chemare în judecată depusă de Angela Poddubnaia urmează a fi respinsă.

Din considerentele menționate și reieșind din faptul, că cererea de recurs este

întemeiată, iar concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral

18

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de

respingere a acțiunii depuse de Angela Poddubnaia împotriva Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de sancționare prin

eliberarea din funcție, restabilirea în funcție și achitarea salariului pentru absența

forțată de la lucru.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Se casează integral decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Angela

Poddubnaia împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la

anularea ordinului de sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea în

funcție și achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru și se emite

o nouă decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Angela Poddubnaia

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea

ordinului de sancționare privind eliberarea din funcție, restabilirea în funcție și

achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Anatolie Țurcan

Nina Vascan

19