2ra-1754/21 — înlăturarea obstacolelor

2ra-1754/21 — înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1754/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Cotorobai, I. Secrieru, M. Anton)

ÎNCHEIERE

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Galina Turețchi, reprezentată

de avocatul Constantin Sidorovici,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Turețchi

împotriva Rodicăi Gordilă-Hăbășescu, Dumitru Hăbășescu, Alexandru Hăbășescu și

Dumitru Hăbășescu, intervenienți accesorii Întreprinderea Municipală de Gestionare

a Fondului Locativ „nr.8” din Chișinău și Consiliul municipal Chișinău cu privire la

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 februarie 2019, prin intermediul poștei (f.d.23), Galina Turețchi,

reprezentată de avocatul Constantin Sidorovici, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Rodicăi Gordilă, intervenienți accesorii Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „nr.8” din Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, solicitând obligarea pârâtei de a înlătura obstacolele în

exercitarea dreptului de proprietate și anume de a demola pilonii, instalați

samavolnic, la adresa mun.Chișinău, sect. Centru, str. XXXXX, nr. 29

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, este proprietara imobilului cu

număr cadastral XXXXX.196.04.017, amplasat în mun. Chișinău, sec. Centru, str.

XXXXX, ap. 17 (blocul locativ), fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor

imobile pentru efectuarea tranzacțiilor din data 05 februarie 2019 eliberat de către

IP „Agenție Servicii Publice”, Serviciu cadastral teritorial Chișinău.

Totodată, a indicat că, pârâta Rodica Gordilă este vecina sa, care domiciliază

în apartamentul 26 din mun. Chișinău, sec. Centru, str. XXXXX,29.

La adresa dată sunt amplasate imobile locative (apartamente), care se află într-

o curte comună, în folosință comună a cărora este lotul de pământ, ce aparține cu

dreptul de proprietate statului și pe care îl administrează organul administrației

publice locale.

Reclamanta a afirmat că, pârâta Rodica Gordilă a instalat abuziv/samavolnic

piloni pentru uscatul rufelor, care creează incomodități de acces în apartamentul ce-

i aparține cu drept de proprietate și anume prin faptul că pilonii sunt instalați în fața

ușii de intrare în apartament, pe care intră împreună cu membrii familiei și trebuie

de fiecare dată să-i ocolească, la intrare sau ieșire din casă, creându-i obstacole în

1

accesul la locuința personală.

De asemenea, a declarat că i-au fost lezate drepturile, deoarece din cauza

acțiunilor ilegale ale pârâtei până în prezent nu are acces liber până la locuință sa și

este nevoită să se limiteze la o cărărușă îngustă, care nu-i permite să aducă în casă

obiecte mai mari.

Reclamanta a susținut că, de nenumărate ori s-a adresat către pârâta cu

solicitarea eliberării accesului și demolarea pilonilor, însă categoric a refuzat

benevol să înlăture obstacolul pe care l-a creat nu numai ei, dar și vecinilor din

apartamentele amplasate în vecinătate.

La fel, a precizat că problema dată are deja mai mult de 10 ani și văzând că pe

cale pașnică nu poate fi rezolvată, s-a adresat cu plângeri către mai multe organe

competente, precum Pretura Centru, mun. Chișinău, Inspectoratul de Poliție Centru,

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 8 și altele. De mai

multe ori a fost sesizată Pretura Centru, mun. Chișinău, care după examinarea

complexă a petițiilor, au ieșit la fața locului și au constatat că faptele expuse sunt

veridice. După discuții cu reprezentanții Preturii, pârâta și-a asumat, în scris,

obligația de a demonta pilonii, însă până la adresarea în instanța de judecată, pârâta

nu și-a onorat obligația și nu a demolat pilonii.

Ulterior, la 12 iunie 2021, prin intermediul poștei (f.d.56), Galina Turețchi,

reprezentată de avocatul Constantin Sidorovici, a depus o cerere de chemare în

judecată concretizată, prin care pretențiile au fost formulate împotriva pârâților

Rodica Gordilă-Hăbășescu, Dumitru Hăbășescu, Alexandru Hăbășescu și Dumitru

Hăbășescu, fiind indicate cu calitatea de intervenienți accesorii, Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „nr.8” din Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, reiterând cerința din acțiunea inițială,

Prin încheierea protocolară din 03 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, Dumitru Hăbășescu, Alexandru Hăbășescu și Dumitru Hăbășescu au

fost atrași în proces în calitate de copârâți, ca urmare a admiterii cererii părții

reclamante.

Prin hotărârea din 08 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Galina Turețchi împotriva Rodicăi Gordilă-Hăbășescu, Dumitru Hăbășescu,

Alexandru Hăbășescu și Dumitru Hăbășescu, intervenienți accesorii Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „nr.8” din Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate.

Prin decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Galina Turețchi și s-a menținut hotărârea din 08 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel evaluând soluția primei instanțe prin

prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de

drept invocate, a considerat concluzia instanței de fond ca fiind una corectă.

În acest sens, instanța de apel a reținut că dreptul de proprietate este după

conținutul său cel mai larg drept real, care conferă titularului Turețchi Galina

prerogativele proprietarului în deplinătatea lor asupra bunurilor sale, fiind un drept

absolut, perpetuu și exclusiv.

2

Instanța de apel a reiterat prevederile art.315 alin.(1) Cod civil, potrivit cărora

proprietarul are dreptul de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunurilor

sale și le exercită în mod exclusiv, în nume și interes propriu, fără intervenția altor

persoane. În virtutea dreptului de proprietate, proprietarul este îndreptățit să

efectueze cu bunurile sale, în principiu, orice acțiuni. Dar realizarea prerogativelor

proprietarului în deplinătatea lor poate să se reflecte negativ asupra intereselor altor

membri ai societății, precum și asupra societății în întregime.

Din aceste considerente legiuitorul a recurs la stabilirea unor îngrădiri în

exercitarea dreptului de proprietate.

Astfel, temelia îngrădirilor dreptului de proprietate se conține la art.46 alin.(5)

din Constituție, conform căruia proprietarul este obligat la respectarea sarcinilor

privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătății, precum și la

respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

S-a constatat că în temeiul art.315 alin.(3) Cod civil, dreptul de proprietate

poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terț. Scopul principal în stabilirea

îngrădirilor dreptului de proprietate constă în crearea condițiilor necesare pentru a

face posibilă o conlocuire a membrilor societății.

Printre îngrădirile dreptului de proprietate se enumeră și dreptul de vecinătate,

care reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate și cu o sferă de aplicare

redusă. Acesta se explică prin faptul că normele dreptului de vecinătate sunt

aplicabile numai între proprietarii terenurilor sau bunurilor imobile vecine.

Vecinătatea este o stare de fapt care generează anumite drepturi și obligații pentru

proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile de unde se pot produce influențe

reciproce. Pentru asemenea situații legea instituie pentru proprietarii terenurilor

vecine sau a altor bunuri imobile obligația generală de a se respecta reciproc.

Totodată, instanța de apel a reținut că, apelanta, Turețchi Galina invocă

dispozițiile art.379 Cod civil, conform cărora proprietarul poate cere interzicerea

ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se poate afirma cu

certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului

său.

Astfel, apărarea dreptului de proprietate în aceste cazuri se face cu ajutorul

acțiunii negatorii, prin care se înțelege cerința proprietarului posesor al bunului către

persoanele terțe privind înlăturarea piedicilor privind, folosință și dispoziția asupra

bunurilor ce îi aparțin.

Acțiunea negatorie ca și acțiunea în revendicare este o acțiune reală.

Acțiunea negatorie va putea fi înaintată numai atunci când între proprietarul

bunului și persoana terță nu există un raport obligațional, în speță, între Turețchi

Galina și Gordilă Rodica.

Totodată, instanța de apel a reiterat prevederile art.376 alin.(3), Cod civil,

conform cărora, proprietarul nu este îndreptățit să recurgă la intentarea acțiunii

negatorii în cazurile în care conform legii și a drepturilor unor persoane proprietarul

este obligat să admită influența asupra bunurilor sale, precum ar fi în cazul dreptului

de vecinătate prevăzut la art.378, 381, 385, 391, 392 etc.

Respectiv, a conchis că, în speță, sunt în situația când proprietarul este obligat

să admită influența asupra bunurilor sale, or, terenul pe care este construit imobilul

reclamantei este proprietatea statului, fiind la balanța Direcției General locativ

comunale și în gestiunea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ

3

nr.8 și se află doar în posesia și folosință reclamantei Turețchi Galina, fiind instituită

o servitute pe terenul aservit, apelanta fiind îndreptățită doar la solicitarea

prejudiciului, pretenție care la caz nu a fost înaintată de către Turețchi Galina.

Astfel, instanța de apel a respins aserțiunile apelantei referitoare la obligarea

pârâtei Gordilă Rodica să înlăture obstacole în exercitarea dreptului de proprietate a

reclamantei Turețchi Galina prin demolarea pilonilor samavolnic instalați de către

pârâtă, or, coroborând prevederile acestei norme cu cele expuse la art.379 Cod civil,

citat mai sus, instanța de apel a constatat că, apărarea dreptului proprietate prin

intermediul cerinței de încetare a încălcării nu poate fi disproporționată în raport cu

prevederile legale, proprietarul fiind în drept să ceară doar încetarea încălcării, fără

a fi îndreptățit să depășească limitele corespunzătoare.

În acest sens, a reținut că Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nu este

aplicabilă speței, în condițiile în care art.1 alin.(2) al acesteia statuează că obiectul

prezentei legi îl constituie formarea imobilelor, ca obiecte independente de drept,

prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în

Registrul bunurilor imobile, precum și înregistrarea imobilelor formate, cu excepțiile

prevăzute la alin.(4).

Prin urmare, această normă nu reglementează situațiile referitoare la edificarea

bunurilor imobile nou construite, ci doar formarea imobilelor prin separare, divizare,

comasare sau combinare. În speță, se intenționează formarea unui bun nou care nu

va fi format în modul expus.

De asemenea, a relevat că, nu constituie dovezi a încălcării dreptului de

proprietate și de vecinătate al reclamantei probele anexate la cererea de chemare în

judecată: scrisoarea-răspuns a Preturii sectorului Centru nr.554/10 din 24 septembrie

2010, scrisoarea-răspuns a Inspectoratului de Poliție Centru din 30.12.2017 (f.d.13,

f.d.15).

La 08 octombrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.201), Galina Turețchi,

reprezentată de avocatul Constantin Sidorovici, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea spre

examinare a recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel, la emiterea deciziei s-a

bazat pe probe inadmisibile, a interpretat în mod eronat legea. Astfel, s-a admis

încălcarea esențială a normelor de drept material și procedural.

Totodată, a opinat că instanța de apel a examinat pricina unilateral și neobiectiv,

nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei și anume raportul material litigios, norma juridică

aplicabilă acestuia, esența încălcării drepturilor și, ca rezultat, a pronunțat în fond o

decizie neîntemeiată.

Intimații sunt vecinii săi. La adresa menționată sunt amplasate aproximativ 27

imobile locative (apartamente), care se află într-o curte comună, în folosința comună

a cărora este terenul de pământ, ce aparține cu dreptul de proprietate statului și pe

care îl administrează organul administrației publice locale.

Intimata Rodica Gordilă-Hăbășescu a instalat abuziv/samavolnic piloni pentru

uscatul rufelor, care creează incomodități de acces în apartamentul ce-i aparține cu

drept de proprietate și anume prin faptul că pilonii sunt instalați în fața ușei de intrare

4

în apartament, care urmează de fiecare dată să-i ocolească la intrare și ieșire,

formându-i obstacole de acces în locuința personală.

Instanța de apel eronat a apreciat materialul probatoriu și a emis o decizie

neîntemeiată. Motivul principal pe care s-a bazat instanța la respingerea cererii de

chemare în judecată și a cererii de apel este faptul că drepturile sale nu au fost lezate

și aceasta are instalați piloni pentru uscarea hainelor și că proprietarul terenului pe

care sunt instalați piloni este statul, în persoana autorității publice locale. Or, acest

aspect nu este negat și nu este contra ca și intimați să aibă instalați piloni pentru

uscarea hainelor, dar nu în ușa casei sale. Scrisorile și răspunsurile din partea

organelor la care s-a adresat, cum ar fi: Pretura Centru, mun. Chișinău, Inspectoratul

de Poliție Centru, întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 8

și altele, confirmă faptele expuse și nu este clar de ce nu au fost luate în considerare

probele date.

Recurenta a susținut că, la examinarea cazului dat instanța de fond și instanța

de apel nu a pătruns în esența litigiului, circumstanțele parvenirii acestuia. Hotărârea

și decizia emise în cazul dat, au lezat grav drepturile și interesele sale.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii

de însoțire datate cu 20 octombrie 2021 (f.d.205) și a fost recepționată la 25

octombrie 2021, conform avizelor de recepție (f.d.207-211).

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 01 iulie 2021, iar cererea de recurs

a fost depusă la 08 octombrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.201).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei instanței de apel către

participanții la proces la 23 septembrie 2021 și 24 septembrie 2021, inclusiv prin

intermediul poștei electronice către avocatul Constantin Sidorovici, conform

scrisorii de însoțire (f.d.190-192). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Galina Turețchi, reprezentată de

avocatul Constantin Sidorovici, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Galina Turețchi, reprezentată

de avocatul Constantin Sidorovici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Galina Turețchi, reprezentată de avocatul

Constantin Sidorovici.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

6

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Galina Turețchi, reprezentată de

avocatul Constantin Sidorovici, împotriva deciziei din 01 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7