3ra-1144/21 — constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul de a rectifica înscrisurile din Registrul Bunurilor Imobile, obligarea efectuării rectificărilor si dispunerea rectificării în Registrul Bunurilor Imobile

Dosarul nr. 3ra-1144/21 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. M. Grosu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 1 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Mihai Stratan împotriva Serviciului Cadastral Teritorial Călărași al Agenției Servicii Publice, persoane terțe Liuba Olaru, Dumitru Dumitru Stratan, Societatea cu Răspundere Limitată „Lexcolect Consulting” succesor în drepturi Societatea pe Acțiuni ,,Universalbank” în proces de lichidare, Societatea pe Acțiuni „Banca Socială” în proces de lichidare, Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț”, Societatea cu Răspundere Limitată „Easy Credit”, Societatea pe Acțiuni „Moldova Agroindbank”, Societatea pe Acțiuni „Victoriabank” și Societatea pe Acțiuni „Mobiasbanca Groupe Societe Generale” cu privire la constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul de a rectifica înscrisurile din Registrul Bunurilor Imobile, obligarea efectuării rectificărilor și dispunerea rectificării în Registrul Bunurilor Imobile, împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 18 octombrie 2018,

Dumitru Mihai Stratan a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Cadastral Teritorial Călărași al Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Liuba Olaru, Dumitru Dumitru Stratan cu privire la constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul de a rectifica înscrisurile din Registrul Bunurilor Imobile, obligarea efectuării rectificărilor și dispunerea rectificării în Registrul Bunurilor Imobile. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la moment este proprietarul bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în xxxxx, însă după obținerea de la arhiva de stat a copiilor actelor care au stat la baza înregistrării dreptului de proprietate, a 1 constatat că s-a produs o eroare, fiind inclus greșit în Registrul Bunurilor Imobile în calitate de coproprietar devălmaș intervenientul accesoriu Dumitru Dumitru Stratan.

Reclamantul a menționat că dreptul de proprietate asupra bunului imobil aflat în litigiu a luat naștere în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 1984 din 15 septembrie 1993, în care nu se regăsește cu titlu de cumpărător și Dumitru Dumitru Stratan și nu este indicat că dreptul de proprietate asupra bunului imobil enunțat va fi dobândit în devălmășie și că acesta va fi coproprietar devălmaș. A notat că la 4 septembrie 2018 s-a adresat pârâtului cu cererea prealabilă cu solicitarea rectificării înscrisurilor din Registrul Bunurilor Imobile și anume radierea din calitatea de coproprietar pe Dumitru Dumitru Stratan, însă la expirarea termenului de 30 zile din data înaintării cererii prealabile un răspuns nu a primit.

Reclamantul a susținut că la 28 august 2018 a remis și către Dumitru Dumitru Stratan solicitarea de a-și exprima consimțământul privind radierea din Registrul Bunurilor Imobile a calității sale de coproprietar, acesta fiind expus la 29 august 2018. Dumitru Mihai Stratan a solicitat constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul de a rectifica înscrisurile din Registrul Bunurilor Imobile, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul Bunurilor Imobile și dispunerea rectificării în Registrul Bunurilor Imobile privind radierea din coproprietari a lui Dumitru Dumitru Stratan, asupra bunului cu numărul cadastral xxxxx.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central au fost atrași în proces Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț”, Societatea cu Răspundere Limitată „Easy Credit”, Societatea cu Răspundere Limitată „Moldova Agroindbank”, Societatea pe Acțiuni „Victoriabank”, Societatea pe Acțiuni „Mobiasbanca Groupe Societe Generale” și Societatea pe Acțiuni „Banca Socială” în proces de lichidare. Prin încheierea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost atras în proces în calitate de terț Societatea pe Acțiuni ,,Universalbank”. Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Dumitru Mihai Stratan.

La 17 octombrie 2019, Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac, cu respectarea dispozițiilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a depus apel nemotivat, iar la 22 noiembrie 2019 motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate. Prin încheierea din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Societății cu Răspundere Limitată ”Lexcolect Consulting” cu privire la succesiunea în drepturi procedurale a terțului Societatea pe Acțiuni ,,Universalbank” în proces de lichidare, în temeiul contractului de cesiune a creanței.

Prin decizia din 3 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat încheierea din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, fiind admisă succesiunea în drepturi procedurale Societății cu Răspundere Limitată ”Lexcolect Consulting” succesor în drepturi Societatea pe Acțiuni ,,Universalbank” în proces de lichidare. 2 Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de către Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac împotriva hotărârii din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că întrucât cererea de privatizare a imobilului litigios a fost depusă de către reclamant/apelant și contrasemnată de toți membrii adulți ai familiei sale, în cerere fiind specificat și minorul Dumitru Dumitru Stratan, acesta din urmă a participat la privatizarea apartamentului nominalizat, lipsa acestuia din contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 1984 din 15 septembrie 1993 fiind irelevantă. Instanțele de judecată au dat apreciere critică argumentului reclamantului/apelantului privind includerea greșită în Registrul Bunurilor Imobile în calitate de coproprietar devălmaș lui Dumitru Dumitru Stratan.

Or, înscrierea efectuată în Registrul Bunurilor Imobile cu privire la dreptul de proprietate în devălmășie al lui Dumitru Dumitru Stratan, asupra apartamentului specificat a fost realizată în ordinea stabilită de Lege, deoarece în cazul dat dreptul său de coproprietate a fost dobândit la data încheierii contractului din 15 septembrie 1993, momentul în care era minor, iar drepturile lui fiind reprezentate de părinții lui. Deci, instanțele inferioare au conchis că în speță nu se întrunesc temeiurile de rectificare a înscrierii solicitate de reclamant/apelant, motiv pentru care lipsesc temeiuri ce ar justifica admiterea acțiunii. La data de 2 iunie 2021, Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare.

Totodată, a invocat că motivarea recursului urmează să fie prezentată după întocmirea deciziei integrale a instanței de apel. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. 3 În corespundere cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Conform art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din actele cauzei rezultă că, la 12 mai 2021, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei (f.d.4, Vol. III), fiindu-i comunicat recurentului și reprezentantului acestuia, prin intermediul poște electronice, la data de 13 mai 2021 (f.d.15, Vol. III).

La data de 2 iunie 2021, Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.24, Vol. III). Ulterior, la 2 august 2021 reprezentantul recurentului – avocatul Dumitru Mîrzac a recepționat copia deciziei motivate a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.30, Vol. III). În contextul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de 30 zile pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a motivării recursului a început să curgă din 3 august 2021, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei motivate a instanței de apel, și a expirat la 1 septembrie 2021, inclusiv.

Cu toate acestea, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, recurentul Dumitru Mihail Stratan și reprezentantul acestuia avocatul Dumitru Mîrzac nu au întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, adică nu s- a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța de apel. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul consideră că recurentul Dumitru Mihail Stratan fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului, care să corespundă 4 exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei). La acest segment important de a menționa sunt și dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, care expres stipulează că culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Așadar, pentru motivele expuse și având în vedere că Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac nu a depus motivarea recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. În conformitate cu art.193, 230, 245 alin. (2), 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Dumitru Mihail Stratan, reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 5