2ra-1672/21 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1672/2021 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva Ministerului Sănătății, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico- sanitară publică spitalul clinic al Ministerului Sănătății cu privire la încasarea restanței la indemnizația de eliberare din serviciu, a compensației pentru neplata în termen a plăților salariale, încasarea venitului ratat, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 26 iulie 2017, Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena au depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcurs, împotriva Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale (actualmente Ministerul Sănătății), ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-sanitară publică spitalul clinic al Ministerului Sănătății, prin care au solicitat încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți, în beneficiul lui Nicolai Capcec, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 26 924,54 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 1 427 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 174,64 de lei, venitului ratat în mărime de 3 087 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 16 622,14 de lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți, în beneficiul Nataliei Guțul a restanței la suma 1 indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 30 158,50 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 1 233 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 151 de lei, venitului ratat în mărime de 3383 de lei,

prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 16 576,80 de lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Tamarei Liule a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 23 913 lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 853 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de 1 921,64 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 6 417,53 de lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Elenei Racila a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 22238,92 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 853 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de 1 813 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 8 612,41 lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017;

încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Zinaidei Rîciu a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 7 161,66 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 853 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de 1 056 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 6 304,20 lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Verei Vizitiu a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 16 976,71 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 1 025 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 125,69 de lei, venitului ratat în mărime de 2 942 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 14074 de lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Irinei Voloșena a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 22 598,92 de lei,

sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 853 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de 1 793 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 6 925 de lei i-a fost achitată la 19 octombrie 2017. În motivarea acțiunii au indicat că Nicolai Capcec a fost angajat la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 15 februarie 1996 în funcția de medic-chirurg prin ordinul nr. 17. Relațiile de muncă între Nicolai Capcec și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 35 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este 2 concediat, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii).

La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. El a fost concediat la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. A considerat că aceste momente dovedesc atitudinea neglijentă a angajatorului față de dânsul și încălcările legislației în vigoare.

Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 – 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 16 622,41 de lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, el urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 8 300,44 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, reclamanții au susținut că angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen.

De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 3 087 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsul ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă.

Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu se poate folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei. Reclamanta Natalia Guțul a susținut că a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 11 iulie 1984 în funcție de soră medicală superioară în secția chirurgie prin ordinul nr. 47. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 30 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii).

La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de 3 preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 16 576,80 de lei.

Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 4 240 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului.

Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 3 383 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ a influențat la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putu folosi de serviciile medicului de familie.

A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei. Reclamanta Tamara Liule a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 8 octombrie 1979 în funcție de infirmieră în secția terapie prin ordinul nr. 40. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 27 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii).

La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. A considerat că aceste momente dovedesc atitudinea neglijentă a angajatorului față de dânsa și încălcările legislației în vigoare.

Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 6 417,53 lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 1 918,48 lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să- i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a 4 altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen.

Suma suplimentară din sumele salariale neplătite în termen pentru perioada 1 februarie 1017 – 26 iulie 2017 constituia 853 de lei. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 1 921,64 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu.

Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.

Reclamanta Elena Racila a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 8 iulie 1981 în funcție de spălătoreasă prin ordinul nr. 86. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 23 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i- a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți.

Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 8612,41 lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 2016,30 lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii.

Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a 5 obținut suma venitului ratat de 1 813 lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu.

Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.

Reclamanta Zinaida Rîciu a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 2 aprilie 2007 în funcție de infirmieră în secția chirurgie prin ordinul nr. 22. Relațiile de muncă între ea și Spitalul de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 31 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți.

Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 6 304,20 lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 2 752,17 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii.

Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 1 056 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu.

Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu 6 titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.

Reclamanta Valentina Șimeanscaia a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 30 august 1982 în funcție de felcer prin ordinul nr. 119. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 25 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii. La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți.

Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat o restanță la salariu în mărime totală de 11370,47 de lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 3796,94 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii.

Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 3 642 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu.

Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei. Reclamanta Vera Vizitiu a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 2 mai 1995 în funcție de soră medicală prin ordinul nr. 27, dar pe parcursul timpului a evoluat în carieră până la funcția de soră superioară în secție de policlinică.

Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 32 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la 7 momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare.

Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 14 074 de lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 de la 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 4 870,59 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen.

De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 2 942 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă.

Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei. Reclamanta Irina Voloșena a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 21 martie 1983 în funcție de infirmieră în secția terapeutică prin ordinul nr. 22. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 29 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii).

La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 6 925 de lei.

Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească 8 compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 2 096,47 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive consideră că pârâtul urmează să achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului.

Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 1 793 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie.

A considerat că suma de 15000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei. Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost înlocuit pârâtul ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu succesorul în drepturi procedurale asupra Spitalului Feroviar de Circumscripție Stația Bălți cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Prin încheierea din 12 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central au fost atrași în proces ÎS „Calea Ferată din Moldova” în calitate de copârât și Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și Instituția Medico- Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în calitate de intervenienți accesorii.

Prin încheierea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a admis renunțul reclamantei Valentina Șimeanscaia și s-a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare depusă de Valentina Șimeanscaia împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM și ÎS „Calea Ferată din Moldova”, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței la indemnizația la eliberare din serviciu, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, încasarea venitului ratat, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM și ÎS „Calea Ferată din Moldova”, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței 9 la indemnizația la eliberare din serviciu, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, încasarea venitului ratat, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, Nicolai Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba a declarat apel, solicitând casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Ulterior, la 19 aprilie 2021, Nicolai Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, au formulat o cerere suplimentară la apel și o cerere privind renunțare parțială la pretențiile înaintate de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico- Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale, a compensării pierderilor cauzate de neachitate la timp și venitul ratat.

La 15 septembrie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM a înaintat cerere de apel incidentă, solicitând casarea integrală a încheierii din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu privire la succesiunea în drepturi și a hotărârii din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu remiterea cauzei la rejudecare. Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți s-au admis apelurile declarate de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba și de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

S-a casat integral hotărârea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă după cum urmează: S-a încetat procesul civil intentat la cerința lui Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale, compensării pierderilor cauzate de neachitate la timp și venitul ratat.

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței la indemnizația de eliberare din serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

10 Pentru a decide astfel, prin prisma art. 60 alin. (5), 212 alin. (4), 266 alin. (2) Cod de procedură civilă, Colegiul a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat, a casa integral hotărârea primei instanțe, a admite renunțul reprezentantului apelanților la cerințele lui Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale, compensării pierderilor cauzate de neachitate la timp și venitul ratat; și a dispune încetarea procesului în cauza civilă la cererea de chemare în judecată în latura dată.

Totodată, Colegiul a reținut că apelanții solicită emiterea unei hotărâri noi în latura admiterii cerințelor privind încasarea restanței la plata indemnizației de eliberare din serviciu și prejudiciul moral, după cum urmează: încasarea restanței la plata indemnizației de eliberare din serviciu în beneficiul lui Capcec Nicolae – 56621,15 de lei; Guțul Natalia -106 600,29 de lei; Liule Tamara – 63 363,15 de lei; Racila Elena – 132 160,92 de lei, Rîciu Zinaida – 14 001,86 lei, Vizitiu Vera – 107554,12 de lei și Voloșena Irina – 55 351,80 de lei și încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei, pentru fiecare, precum și a cheltuielilor de judecată.

Reținând prevederile art. 372 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța de apel a specificat că cuantumul sumelor ce depășesc sumele solicitate în instanța de fond de către reprezentantul apelanților nu pot fi supuse examinării, apreciate de instanța de apel ca o majorare a pretențiilor în instanța de apel, ceea ce este inadmisibil.

Astfel, instanța de apel a verificat temeinicia acțiunii înaintate de către reprezentantul apelanților Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, avocatul Snejana Teleba împotriva Spitalului Feroviar de Circumscripție Stația Bălți cu privire la încasarea în beneficiul lui Capcec Nicolai, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 26 924,54 de lei, și prejudiciul moral – 15 000 de lei; Guțul Nataliei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 30 158,50 de lei și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Liule Tamarei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 23 913 lei, și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Racila Elenei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 22 238,92 de lei și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Rîciu Zinaidei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 7 161,66 de lei, și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Vizitiu Verei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 16 976,71 de lei, și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Voloșena Irinei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 22 598,92 de lei și prejudiciului moral – 15 000 de lei.

Conform înscrisurilor prezentate, Colegiul a constatat că la 30 iunie 2017, prin ordinele nr. 35, 30, 23, 27, 31, 25, 32 și 29, apelanții au fost concediați în legătură cu reducerea statelor de personal în baza art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, începând cu 2 iulie 2017. 11 Prin prisma prevederilor art. 86 alin. (1) lit. c), 128 alin. (1), 186 Codul muncii și conform informației privind calculul plăților salariale, în legătură cu reducerea statelor de personal, Colegiul a învederat apelanților le-au fost calculate spre achitare următoarele sume: Capcec Nicolai - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 8300,44 de lei, ajutor material la concediul anual – 2 171,55 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 21 788,65 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 4 357,67 de lei, iar în total 36 618,31 lei; Guțul Natalia - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 4 240 de lei, ajutor material la concediul anual – 1 673,28 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 27 934,11 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 3 666,47 de lei, iar în total 37 513,86 lei; Liule Tamara - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 1 918,48 lei, ajutor material la concediul anual – 1 050 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 17 134,05 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 944,81 de lei, iar în total 22 047,34 lei;

Rîciu Zinaida - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 2 752,5 de lei, ajutor material la concediul anual – 616 lei, indemnizație de eliberare I lună – 3 932,14 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 651,4 de lei, iar în total 8 952,04 de lei; Racila Elena - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 2 016,3 lei, ajutor material la concediul anual – 1050 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 15 480 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 912,18 lei, iar în total 20 458,48 de lei; Vizitiu Vera - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 4 870,59 de lei, ajutor material la concediul anual – 1377,6 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 16 305,88 lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 3 112,87 lei, iar în total 25 666,94 de lei; Voloșena Irina - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 2 096,47 de lei, ajutor material la concediul anual – 1 162 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 15 120 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 867,78 de lei, iar în total 20 246,25 de lei.

Reținând prevederile pct. 5, pct. 6, pct. 10 subpct. (1), (2), (3) din Hotărârea Guvernului RM privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26 aprilie 2004, instanța de apel a reținut că la calcularea salariului mediu în modul prevăzut la subpunctele 1), 2) și 3) din prezentul punct nu se iau în calcul zilele (orele) în care angajatul nu a lucrat la întreprindere, cu excepția absențelor imputabile angajatului, precum și sumele bănești plătite pentru aceste zile (ore). Dacă în careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat și nu a avut câștig, luna (lunile) în cauză din perioada de decontare nu se exclude și nu se înlocuiește cu altă lună.

Colegiul a mai învederat și prevederile punctului 14 al Hotărârii Guvernului RM privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26 aprilie 2004, care statuează că suma totală a salariului mediu care urmează să fie plătită lucrătorului se determină precum urmează: 1) la plata indemnizației de concediu sau a compensației pentru concediul nefolosit - prin înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică, calculat în corespundere cu prevederile punctelor 8, 9 și 10 din prezentul Mod de calculare, la numărul zilelor 5 de concediu exprimat în zile calendaristice.

În cazul concediilor de studii, rezultatul căpătat se corectează la cota de menținere a salariului mediu - 75%; 2) la plata indemnizației de eliberare din serviciu, exprimată în salarii medii săptămânale - prin înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică la 7 zile sau a salariului mediu pe oră la 40 ore (35 ore, 30 ore - în cazul duratei reduse a timpului de muncă) și la numărul de ani deplini lucrați la întreprindere de la data ultimei angajări.

În cazul stabilirii indemnizației 12 de eliberare din serviciu în salarii medii lunare, precum și la stabilirea salariului mediu lunar menținut pentru perioada căutării unui alt loc de muncă și în celelalte cazuri de menținere a salariului mediu lunar, specificate la subpunctul 1) al punctului 6 al prezentului Mod de calculare, sumele în cauză se determină prin înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică la 29,4 zile sau a salariului mediu pe oră la 169 ore (148 ore, 126,8 ore - în cazul duratei reduse a timpului de muncă); 3) în alte cazuri de menținere a salariului mediu, specificate la subpunctul 2) al punctului 6 al prezentului Mod de calculare - prin înmulțirea salariului mediu pe o zi lucrătoare sau pe oră, calculat conform prevederilor punctului 8 și subpunctelor 1) și 3) din punctul 10 ale prezentului Mod de calculare, la numărul zilelor sau orelor cuprinse, conform orarului (graficului) de lucru, în intervalul de timp pentru care urmează să se efectueze plata.

Instanța de apel a reținut că în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel s-a invocat faptul că calculele plăților achitate nu au fost efectuate corect, or, nu s-au aplicat prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului RM care prevede că dacă în perioada pentru care se calculează salariul mediu angajatul nu a lucrat un timp oarecare din motive întemeiate și nu a avut în timpul acesta salariu sau l-a primit parțial, timpul respectiv și salariul plătit incomplet se exclud din calcul.

Argumentul dat instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece la caz, pct. 8 nu este aplicabil, or, acesta se aplică în cazul perioadei de decontare de 12 luni, pe când în speța dată se aplică perioada de decontare de 3 luni și deci se aplică prevederile pct. 10 care prevede că dacă în careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat și nu a avut câștig, luna (lunile) în cauză din perioada de decontare nu se exclude și nu se înlocuiește cu altă lună. E de menționat și faptul că, potrivit Tabelelor de pontaj, apelanții au lucrat în regim obișnuit, astfel lucrătorii medicali activau 7 ore pe zi, iar șomajul tehnic în care s-a aflat instituția nu suspenda contractele individuale de muncă, salariații primind 75 % din salariul de bază prevăzut.

La caz, instanța de apel nu a constatat existența discriminării salariatului la locul de muncă sau privării ilegale de posibilitatea de a munci, respectiv, nu există temei de încasare a prejudiciului moral, considerând că prima instanță corect a respins pretenția reclamanților privind încasarea prejudiciului moral. Cu referire la înlocuirea părții în proces, Colegiul a notat că transmiterea unor bunuri de la o persoană juridică către altă persoană juridică nu este succesibilă de succesiune în drepturi, respectiv prima instanță incorect a înlocuit ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Iar, după emiterea încheierii din 24 ianuarie 2019 privind înlocuirea ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin încheierea din 30 mai 2019 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost din nou antrenată în proces, în calitate de copârât, respectiv faptul dat nu este temei de restituire a cauzei spre rejudecare. De altfel, Colegiul a considerat poziția Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale corectă și întemeiată în latura că, transmiterea unor bunuri de la о persoana juridică către altă persoană juridică nu este succesibila de succesiune in drepturi in raporturile de munca încetate anterior.

Preluarea de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a complexului de bunuri a Spitalului Feroviar de Circumscripție, Stația Bălți a avut loc la 31 mai 2018 în baza Actelor de transmitere a terenului, mijloacelor fixe - bunuri proprietate publica, semnate de 13 către Ministrul Economiei și Infrastructurii, adică după un termen de 11 luni de la încetarea raporturilor de munca dintre ÎS „Calea Ferata din Moldova” și salariații - reclamanți. Instanța de apel a mai menționat că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a fost antrenat în proces nejustificat, dar în lipsa unui renunț din partea reclamanților la cerințele lor față de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, calitatea lui procesuală urmează a fi aceeași de pârât.

Colegiul a conchis că, în aspectul dat este cert faptul că cerințele înaintate de reclamanți împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței la indemnizația de eliberare din serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, urmează a fi respinse ca fiind înaintate față de un pârât necorespunzător. La 15 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, au declarat recurs, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 29 iunie 2021 și a expediat-o participanților la proces la 16 iulie 2021 (f.d. 171-172, Vol. IV), astfel, recursul declarat la 15 septembrie 2021, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 30 septembrie 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței. Astfel, la 20 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ÎS „Calea ferată din Moldova” a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului. 14 Examinând temeiurile recursului declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, 15 din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 16