2ra-1672/21 — repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1672/21 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1672/2021
prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
Î N C H E I E R E
24 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Capcec, Natalia
Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena,
reprezentați de avocatul Snejana Teleba,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Capcec,
Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina
Voloșena împotriva Ministerului Sănătății, ÎS „Calea Ferată din Moldova”,
Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, intervenienți accesorii Ministerul
Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-
sanitară publică spitalul clinic al Ministerului Sănătății cu privire la încasarea
restanței la indemnizația de eliberare din serviciu, a compensației pentru neplata în
termen a plăților salariale, încasarea venitului ratat, prejudiciului moral și
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 26 iulie 2017, Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila,
Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena au depus cerere de chemare în
judecată, concretizată pe parcurs, împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale (actualmente Ministerul Sănătății), ÎS „Calea Ferată din
Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, intervenienți accesorii
Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice, Instituția
Medico-sanitară publică spitalul clinic al Ministerului Sănătății, prin care au
solicitat încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți, în
beneficiul lui Nicolai Capcec, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din
serviciu în mărime de 26 924,54 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în
termen a plăților salariale în mărime de 1 427 de lei, sumei compensării pierderilor
cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 174,64 de lei, venitului ratat
în mărime de 3 087 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și
cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 16 622,14 de
lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar
de Circumscripție Stația Bălți, în beneficiul Nataliei Guțul a restanței la suma
1
indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 30 158,50 de lei, sumei
suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 1 233 de lei,
sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime
de 151 de lei, venitului ratat în mărime de 3383 de lei, prejudiciului moral în
mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu
în mărime de 16 576,80 de lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017;
încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul
Tamarei Liule a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în
mărime de 23 913 lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților
salariale în mărime de 853 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de
neachitare la timp a salariului în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de
1 921,64 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de
judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 6 417,53 de lei i-a fost
achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Elenei Racila a restanței la suma
indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 22238,92 de lei, sumei
suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de 853 de lei,
sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime
de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de 1 813 de lei, prejudiciului moral în
mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu
în mărime de 8 612,41 lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017; încasarea
de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Zinaidei Rîciu a
restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 7 161,66 de
lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în mărime de
853 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului
în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în mărime de 1 056 de lei, prejudiciului
moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată, indicând că restanța la
salariu în mărime de 6 304,20 lei i-a fost achitată la data de 19 octombrie 2017;
încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți în beneficiul Verei
Vizitiu a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 16
976,71 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale în
mărime de 1 025 de lei, sumei compensării pierderilor cauzate de neachitare la
timp a salariului în mărime de 125,69 de lei, venitului ratat în mărime de 2 942 de
lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de judecată,
indicând că restanța la salariu în mărime de 14074 de lei i-a fost achitată la data de
19 octombrie 2017; încasarea de la Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți
în beneficiul Irinei Voloșena a restanței la suma indemnizației la eliberarea din
serviciu în mărime de 22 598,92 de lei, sumei suplimentare pentru neplata în
termen a plăților salariale în mărime de 853 de lei, sumei compensării pierderilor
cauzate de neachitare la timp a salariului în mărime de 104,72 lei, venitului ratat în
mărime de 1 793 de lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și
cheltuielile de judecată, indicând că restanța la salariu în mărime de 6 925 de lei i-a
fost achitată la 19 octombrie 2017.
În motivarea acțiunii au indicat că Nicolai Capcec a fost angajat la Spitalul
Feroviar de Circumscripție Stația Bălți la data de 15 februarie 1996 în funcția de
medic-chirurg prin ordinul nr. 17. Relațiile de muncă între Nicolai Capcec și
Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 35
din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este
2
concediat, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c)
Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de
muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat
obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de
eliberare din serviciu, nici alte plăți. El a fost concediat la data de 30 iunie 2017,
înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă –
duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de
preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede
legislația în vigoare. A considerat că aceste momente dovedesc atitudinea
neglijentă a angajatorului față de dânsul și încălcările legislației în vigoare.
Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada
1 februarie 2017 – 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în
mărime totală de 16 622,41 de lei. Conform informației privind salariul calculat nr.
465 din 19 iulie 2017, el urma să primească compensația pentru concediul anual
plătit în sumă de 8 300,44 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017.
De asemenea, reclamanții au susținut că angajatorul era obligat să-i achite
plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți
obligatorii. Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în
vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din
care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din
sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze
pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că
depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din
Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat
calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 3 087 de lei. De asemenea,
a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se
datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsul ca salariat, ignorarea
cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu.
Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că
angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează
la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de
asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză
polița medicală a fost blocată și nu se poate folosi de serviciile medicului de
familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral
îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de
judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.
Reclamanta Natalia Guțul a susținut că a fost angajată la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți la data de 11 iulie 1984 în funcție de soră medicală
superioară în secția chirurgie prin ordinul nr. 47. Relațiile de muncă între ea și
Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 30
din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este
concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c)
Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de
muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat
obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de
eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017,
înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă –
duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de
3
preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede
legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19
iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a
achitat restanța la salariu în mărime totală de 16 576,80 de lei. Conform informației
privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească
compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 4 240 de lei la data eliberării
din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți
suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a altor plăți
obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat
legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți care i se
cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1
la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i
compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din
faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale
din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat
calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 3 383 de lei. De asemenea,
a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei care se
datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea
cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea
prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare
socială, fapt care negativ a influențat la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au
achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de
Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putu
folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei
încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a
solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de
500 de lei.
Reclamanta Tamara Liule a fost angajată la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți la data de 8 octombrie 1979 în funcție de infirmieră în
secția terapie prin ordinul nr. 40. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 27 din 30 iunie 2017
prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în
legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La
data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la
momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile
salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din
serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în
carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar
carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a
fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare.
A considerat că aceste momente dovedesc atitudinea neglijentă a angajatorului față
de dânsa și încălcările legislației în vigoare. Conform informației privind salariul
calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie
2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de 6 417,53 lei.
Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să
primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 1 918,48 lei la
data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-
i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a
4
altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a
încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți
care i se cuveneau, din care motive a considerat că pârâtul urma să-i achite
suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. Suma suplimentară din
sumele salariale neplătite în termen pentru perioada 1 februarie 1017 – 26 iulie
2017 constituia 853 de lei. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze
pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că
depozitele bancare avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din
Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat
calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 1 921,64 de lei. De
asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de
lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca salariat,
ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente pentru
motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de
asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu
s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de
Asigurare în Medicină din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut
folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei
încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a
solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de
500 de lei.
Reclamanta Elena Racila a fost angajată la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți la data de 8 iulie 1981 în funcție de spălătoreasă prin
ordinul nr. 86. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție
Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 23 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus
la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea
statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i-
a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării
relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat
nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea
a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut
loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a
primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință
cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației
privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până
la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu în mărime totală de
8612,41 lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017,
ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de
2016,30 lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul
era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a
salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a
plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că
pârâtul urma să achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De
asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de
neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare
avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada
formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a
5
obținut suma venitului ratat de 1 813 lei. De asemenea, a solicitat încasarea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii
neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i
achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral
servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care
negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către
angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în
Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de
serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu
titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat
încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.
Reclamanta Zinaida Rîciu a fost angajată la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți la data de 2 aprilie 2007 în funcție de infirmieră în
secția chirurgie prin ordinul nr. 22. Relațiile de muncă între ea și Spitalul de
Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 31 din 30 iunie 2017
prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în
legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La
data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la
momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile
salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din
serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în
carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar
carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a
fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare.
Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada
1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu
în mărime totală de 6 304,20 lei. Conform informației privind salariul calculat nr.
465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual
plătit în sumă de 2 752,17 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De
asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de
întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul
Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata
la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a
considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite
în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate
de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare
avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada
formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a
obținut suma venitului ratat de 1 056 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii
neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i
achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral
servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care
negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către
angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în
Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de
serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu
6
titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat
încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.
Reclamanta Valentina Șimeanscaia a fost angajată la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți la data de 30 august 1982 în funcție de felcer prin
ordinul nr. 119. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de Circumscripție
Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 25 din 30 iunie 2017 prin care i s-a adus
la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în legătură cu reducerea
statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii. La data de 3 iulie 2017 i-a
fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la momentul încetării relațiilor
de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile salariale și nu i-a achitat nici
restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a
fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în carnetul de muncă a avut loc
la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar carnetul de muncă l-a primit
la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două
luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare. Conform informației privind
salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26
iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat o restanță la salariu în mărime totală de
11370,47 de lei. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie
2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual plătit în sumă de
3796,94 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea,
angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere
de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a
plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a considerat că
pârâtul urma să achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De
asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de
neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare
avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada
formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a
obținut suma venitului ratat de 3 642 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii
neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i
achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral
servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care
negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către
angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în
Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de
serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu
titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat
încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.
Reclamanta Vera Vizitiu a fost angajată la Spitalul Feroviar de Circumscripție
Stația Bălți la data de 2 mai 1995 în funcție de soră medicală prin ordinul nr. 27,
dar pe parcursul timpului a evoluat în carieră până la funcția de soră superioară în
secție de policlinică. Relațiile de muncă între ea și Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 32 din 30 iunie 2017
prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este concediată, în
legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii). La
data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de muncă, însă la
7
momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat obligațiile
salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de eliberare din
serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017, înscrierea în
carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă – duminica), iar
carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de preavizare nu i-a
fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede legislația în vigoare.
Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017 în perioada
1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a achitat restanța la salariu
în mărime totală de 14 074 de lei. Conform informației privind salariul calculat nr.
465 de la 19 iulie 2017, ea urma să primească compensația pentru concediul anual
plătit în sumă de 4 870,59 de lei la data eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De
asemenea, angajatorul era obligat să-i achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de
întârziere de plată a salariului și a altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul
Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a încălcat legislația în vigoare prin neplata
la timp a plăților salariale și altor plăți care i se cuveneau, din care motive a
considerat că pârâtul urma să-i achite suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite
în termen. De asemenea, angajatorul era obligat să-i compenseze pierderile cauzate
de neachitarea la timp a salariului. Reieșind din faptul că depozitele bancare
avantajoase în monedă națională la băncile comerciale din Moldova în perioada
formării restanței la salariu era de 7% anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a
obținut suma venitului ratat de 2 942 de lei. De asemenea, a solicitat încasarea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 15 000 de lei, care se datorează atitudinii
neglijente a administrației față de dânsa ca salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i
achita restanța la salariu. Ca argumente pentru motivarea prejudiciului moral
servește faptul că angajatorul nu a achitat primele de asigurare socială, fapt care
negativ influențează la stabilirea stagiului în muncă. Nu s-au achitat de către
angajator primele de asigurare medicală la Casa Națională de Asigurare în
Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată și nu s-a putut folosi de
serviciile medicului de familie. A considerat că suma de 15 000 de lei încasată cu
titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină. Totodată, a solicitat
încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei.
Reclamanta Irina Voloșena a fost angajată la Spitalul Feroviar de
Circumscripție Stația Bălți la data de 21 martie 1983 în funcție de infirmieră în
secția terapeutică prin ordinul nr. 22. Relațiile de muncă între ea și Spitalul
Feroviar de Circumscripție Stația Bălți au încetat în baza ordinului nr. 29 din 30
iunie 2017 prin care i s-a adus la cunoștință la data de 30 iunie 2017 că este
concediată, în legătură cu reducerea statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. c)
Codul muncii). La data de 3 iulie 2017 i-a fost înmânat sub semnătură carnetul de
muncă, însă la momentul încetării relațiilor de muncă angajatorul nu și-a onorat
obligațiile salariale și nu i-a achitat nici restanța la salariu, nici indemnizația de
eliberare din serviciu, nici alte plăți. Ea a fost concediată la data de 30 iunie 2017,
înscrierea în carnetul de muncă a avut loc la data de 2 iulie 2017 (zi de odihnă –
duminica), iar carnetul de muncă l-a primit la data de 3 iulie 2017. Ordinul de
preavizare nu i-a fost adus la cunoștință cu două luni înainte, după cum prevede
legislația în vigoare. Conform informației privind salariul calculat nr. 465 din 19
iulie 2017 în perioada 1 februarie 2017 până la 26 iulie 2017 angajatorul nu i-a
achitat restanța la salariu în mărime totală de 6 925 de lei. Conform informației
privind salariul calculat nr. 465 din 19 iulie 2017, ea urma să primească
8
compensația pentru concediul anual plătit în sumă de 2 096,47 de lei la data
eliberării din serviciu, 30 iunie 2017. De asemenea, angajatorul era obligat să-i
achite plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere de plată a salariului și a
altor plăți obligatorii. Angajatorul Spitalul Feroviar de Circumscripție Stația Bălți a
încălcat legislația în vigoare prin neplata la timp a plăților salariale și altor plăți
care i se cuveneau, din care motive consideră că pârâtul urmează să achite
suplimentar 0,1 la sută din sumele neplătite în termen. De asemenea, angajatorul
era obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului.
Reieșind din faptul că depozitele bancare avantajoase în monedă națională la
băncile comerciale din Moldova în perioada formării restanței la salariu era de 7%
anual, s-a efectuat calculul respectiv și s-a obținut suma venitului ratat de 1 793 de
lei. De asemenea, a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de
15000 de lei, care se datorează atitudinii neglijente a administrației față de dânsa ca
salariat, ignorarea cerințelor sale de a-i achita restanța la salariu. Ca argumente
pentru motivarea prejudiciului moral servește faptul că angajatorul nu a achitat
primele de asigurare socială, fapt care negativ influențează la stabilirea stagiului în
muncă. Nu s-au achitat de către angajator primele de asigurare medicală la Casa
Națională de Asigurare în Medicină, din care cauză polița medicală a fost blocată
și nu s-a putut folosi de serviciile medicului de familie. A considerat că suma de
15000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral îi va aduce satisfacție deplină.
Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în
mărime de 500 de lei.
Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
înlocuit pârâtul ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu succesorul în drepturi
procedurale asupra Spitalului Feroviar de Circumscripție Stația Bălți cu Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Prin încheierea din 12 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central au fost
atrași în proces ÎS „Calea Ferată din Moldova” în calitate de copârât și Ministerul
Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și Instituția Medico-
Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale, în calitate de intervenienți accesorii.
Prin încheierea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a
admis renunțul reclamantei Valentina Șimeanscaia și s-a încetat procesul civil
intentat la cererea de chemare depusă de Valentina Șimeanscaia împotriva
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM și ÎS „Calea Ferată din
Moldova”, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția
Proprietății Publice și Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței
la indemnizația la eliberare din serviciu, sumei suplimentare pentru neplata în
termen a plăților salariale, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a
salariului, încasarea venitului ratat, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Capcec, Natalia Guțul, Tamara
Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM și ÎS „Calea Ferată din
Moldova”, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția
Proprietății Publice și Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței
9
la indemnizația la eliberare din serviciu, sumei suplimentare pentru neplata în
termen a plăților salariale, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a
salariului, încasarea venitului ratat, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,
s-a respins ca neîntemeiată.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, Nicolai Capcec, Natalia
Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena,
reprezentați de avocatul Snejana Teleba a declarat apel, solicitând casarea integrală
a hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Ulterior, la 19 aprilie 2021, Nicolai Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule,
Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, reprezentați de avocatul
Snejana Teleba, au formulat o cerere suplimentară la apel și o cerere privind
renunțare parțială la pretențiile înaintate de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara
Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS
„Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți,
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale intervenienți accesorii Ministerul
Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-
Sanitară Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale cu privire la încasarea sumei suplimentare pentru neplata în termen a
plăților salariale, a compensării pierderilor cauzate de neachitate la timp și venitul
ratat.
La 15 septembrie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al
RM a înaintat cerere de apel incidentă, solicitând casarea integrală a încheierii din
3 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu privire la succesiunea în
drepturi și a hotărârii din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu
remiterea cauzei la rejudecare.
Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți s-au admis apelurile
declarate de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida
Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba și de
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. S-a casat integral hotărârea din
28 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă
după cum urmează: S-a încetat procesul civil intentat la cerința lui Nicolae Capcec,
Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina
Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Spitalul Feroviar de
Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția
Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea sumei
suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale, compensării pierderilor
cauzate de neachitate la timp și venitul ratat. S-a respins cererea de chemare în
judecată depusă de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila,
Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din
Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și
Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară
Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu
privire la încasarea restanței la indemnizația de eliberare din serviciu, prejudiciului
moral și cheltuielilor de judecată.
10
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 60 alin. (5), 212 alin. (4), 266 alin. (2)
Cod de procedură civilă, Colegiul a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat,
a casa integral hotărârea primei instanțe, a admite renunțul reprezentantului
apelanților la cerințele lui Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena
Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena împotriva ÎS „Calea Ferată din
Moldova”, Spitalul Feroviar de Circumscripție stația Bălți, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale intervenienți accesorii Ministerul Economiei și
Infrastructurii al RM, Agenția Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară
Publică Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu
privire la încasarea sumei suplimentare pentru neplata în termen a plăților salariale,
compensării pierderilor cauzate de neachitate la timp și venitul ratat; și a dispune
încetarea procesului în cauza civilă la cererea de chemare în judecată în latura dată.
Totodată, Colegiul a reținut că apelanții solicită emiterea unei hotărâri noi în
latura admiterii cerințelor privind încasarea restanței la plata indemnizației de
eliberare din serviciu și prejudiciul moral, după cum urmează: încasarea restanței
la plata indemnizației de eliberare din serviciu în beneficiul lui Capcec Nicolae –
56621,15 de lei; Guțul Natalia -106 600,29 de lei; Liule Tamara – 63 363,15 de lei;
Racila Elena – 132 160,92 de lei, Rîciu Zinaida – 14 001,86 lei, Vizitiu Vera –
107554,12 de lei și Voloșena Irina – 55 351,80 de lei și încasarea prejudiciului
moral în mărime de 15 000 de lei, pentru fiecare, precum și a cheltuielilor de
judecată.
Reținând prevederile art. 372 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța de
apel a specificat că cuantumul sumelor ce depășesc sumele solicitate în instanța de
fond de către reprezentantul apelanților nu pot fi supuse examinării, apreciate de
instanța de apel ca o majorare a pretențiilor în instanța de apel, ceea ce este
inadmisibil.
Astfel, instanța de apel a verificat temeinicia acțiunii înaintate de către
reprezentantul apelanților Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena
Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu, Irina Voloșena, avocatul Snejana Teleba
împotriva Spitalului Feroviar de Circumscripție Stația Bălți cu privire la încasarea
în beneficiul lui Capcec Nicolai, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din
serviciu în mărime de 26 924,54 de lei, și prejudiciul moral – 15 000 de lei; Guțul
Nataliei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de
30 158,50 de lei și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Liule Tamarei, a restanței la
suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 23 913 lei, și
prejudiciului moral – 15 000 de lei; Racila Elenei, a restanței la suma indemnizației
la eliberarea din serviciu în mărime de 22 238,92 de lei și prejudiciului moral – 15
000 de lei; Rîciu Zinaidei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din
serviciu în mărime de 7 161,66 de lei, și prejudiciului moral – 15 000 de lei;
Vizitiu Verei, a restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime
de 16 976,71 de lei, și prejudiciului moral – 15 000 de lei; Voloșena Irinei, a
restanței la suma indemnizației la eliberarea din serviciu în mărime de 22 598,92
de lei și prejudiciului moral – 15 000 de lei.
Conform înscrisurilor prezentate, Colegiul a constatat că la 30 iunie 2017,
prin ordinele nr. 35, 30, 23, 27, 31, 25, 32 și 29, apelanții au fost concediați în
legătură cu reducerea statelor de personal în baza art. 86 alin. (1) lit. c) Codul
muncii, începând cu 2 iulie 2017.
11
Prin prisma prevederilor art. 86 alin. (1) lit. c), 128 alin. (1), 186 Codul
muncii și conform informației privind calculul plăților salariale, în legătură cu
reducerea statelor de personal, Colegiul a învederat apelanților le-au fost calculate
spre achitare următoarele sume: Capcec Nicolai - indemnizațiile pentru concediile
nefolosite – 8300,44 de lei, ajutor material la concediul anual – 2 171,55 de lei,
indemnizație de eliberare I lună – 21 788,65 de lei, indemnizație de eliberare II și
III lună – 4 357,67 de lei, iar în total 36 618,31 lei; Guțul Natalia - indemnizațiile
pentru concediile nefolosite – 4 240 de lei, ajutor material la concediul anual – 1
673,28 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 27 934,11 de lei, indemnizație de
eliberare II și III lună – 3 666,47 de lei, iar în total 37 513,86 lei; Liule Tamara -
indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 1 918,48 lei, ajutor material la
concediul anual – 1 050 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 17 134,05 de lei,
indemnizație de eliberare II și III lună – 1 944,81 de lei, iar în total 22 047,34 lei;
Rîciu Zinaida - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 2 752,5 de lei, ajutor
material la concediul anual – 616 lei, indemnizație de eliberare I lună – 3 932,14 de
lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 651,4 de lei, iar în total 8 952,04 de
lei; Racila Elena - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 2 016,3 lei, ajutor
material la concediul anual – 1050 de lei, indemnizație de eliberare I lună – 15 480
de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 912,18 lei, iar în total 20 458,48
de lei; Vizitiu Vera - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 4 870,59 de lei,
ajutor material la concediul anual – 1377,6 de lei, indemnizație de eliberare I lună
– 16 305,88 lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 3 112,87 lei, iar în total 25
666,94 de lei; Voloșena Irina - indemnizațiile pentru concediile nefolosite – 2
096,47 de lei, ajutor material la concediul anual – 1 162 de lei, indemnizație de
eliberare I lună – 15 120 de lei, indemnizație de eliberare II și III lună – 1 867,78
de lei, iar în total 20 246,25 de lei.
Reținând prevederile pct. 5, pct. 6, pct. 10 subpct. (1), (2), (3) din Hotărârea
Guvernului RM privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426
din 26 aprilie 2004, instanța de apel a reținut că la calcularea salariului mediu în
modul prevăzut la subpunctele 1), 2) și 3) din prezentul punct nu se iau în calcul
zilele (orele) în care angajatul nu a lucrat la întreprindere, cu excepția absențelor
imputabile angajatului, precum și sumele bănești plătite pentru aceste zile (ore).
Dacă în careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat și
nu a avut câștig, luna (lunile) în cauză din perioada de decontare nu se exclude și
nu se înlocuiește cu altă lună.
Colegiul a mai învederat și prevederile punctului 14 al Hotărârii Guvernului
RM privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26
aprilie 2004, care statuează că suma totală a salariului mediu care urmează să fie
plătită lucrătorului se determină precum urmează: 1) la plata indemnizației de
concediu sau a compensației pentru concediul nefolosit - prin înmulțirea salariului
mediu pe o zi calendaristică, calculat în corespundere cu prevederile punctelor 8, 9
și 10 din prezentul Mod de calculare, la numărul zilelor 5 de concediu exprimat în
zile calendaristice. În cazul concediilor de studii, rezultatul căpătat se corectează la
cota de menținere a salariului mediu - 75%; 2) la plata indemnizației de eliberare
din serviciu, exprimată în salarii medii săptămânale - prin înmulțirea salariului
mediu pe o zi calendaristică la 7 zile sau a salariului mediu pe oră la 40 ore (35 ore,
30 ore - în cazul duratei reduse a timpului de muncă) și la numărul de ani deplini
lucrați la întreprindere de la data ultimei angajări. În cazul stabilirii indemnizației
12
de eliberare din serviciu în salarii medii lunare, precum și la stabilirea salariului
mediu lunar menținut pentru perioada căutării unui alt loc de muncă și în celelalte
cazuri de menținere a salariului mediu lunar, specificate la subpunctul 1) al
punctului 6 al prezentului Mod de calculare, sumele în cauză se determină prin
înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică la 29,4 zile sau a salariului mediu
pe oră la 169 ore (148 ore, 126,8 ore - în cazul duratei reduse a timpului de
muncă); 3) în alte cazuri de menținere a salariului mediu, specificate la subpunctul
2) al punctului 6 al prezentului Mod de calculare - prin înmulțirea salariului mediu
pe o zi lucrătoare sau pe oră, calculat conform prevederilor punctului 8 și
subpunctelor 1) și 3) din punctul 10 ale prezentului Mod de calculare, la numărul
zilelor sau orelor cuprinse, conform orarului (graficului) de lucru, în intervalul de
timp pentru care urmează să se efectueze plata.
Instanța de apel a reținut că în cererea de chemare în judecată și în cererea de
apel s-a invocat faptul că calculele plăților achitate nu au fost efectuate corect, or,
nu s-au aplicat prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului RM care prevede că dacă
în perioada pentru care se calculează salariul mediu angajatul nu a lucrat un timp
oarecare din motive întemeiate și nu a avut în timpul acesta salariu sau l-a primit
parțial, timpul respectiv și salariul plătit incomplet se exclud din calcul.
Argumentul dat instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece la caz,
pct. 8 nu este aplicabil, or, acesta se aplică în cazul perioadei de decontare de 12
luni, pe când în speța dată se aplică perioada de decontare de 3 luni și deci se
aplică prevederile pct. 10 care prevede că dacă în careva din lunile perioadei de
decontare de trei luni angajatul nu a lucrat și nu a avut câștig, luna (lunile) în cauză
din perioada de decontare nu se exclude și nu se înlocuiește cu altă lună. E de
menționat și faptul că, potrivit Tabelelor de pontaj, apelanții au lucrat în regim
obișnuit, astfel lucrătorii medicali activau 7 ore pe zi, iar șomajul tehnic în care s-a
aflat instituția nu suspenda contractele individuale de muncă, salariații primind 75
% din salariul de bază prevăzut.
La caz, instanța de apel nu a constatat existența discriminării salariatului la
locul de muncă sau privării ilegale de posibilitatea de a munci, respectiv, nu există
temei de încasare a prejudiciului moral, considerând că prima instanță corect a
respins pretenția reclamanților privind încasarea prejudiciului moral.
Cu referire la înlocuirea părții în proces, Colegiul a notat că transmiterea unor
bunuri de la o persoană juridică către altă persoană juridică nu este succesibilă de
succesiune în drepturi, respectiv prima instanță incorect a înlocuit ÎS „Calea Ferată
din Moldova” cu Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Iar, după
emiterea încheierii din 24 ianuarie 2019 privind înlocuirea ÎS „Calea Ferată din
Moldova” cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin încheierea din
30 mai 2019 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost din nou antrenată în proces, în
calitate de copârât, respectiv faptul dat nu este temei de restituire a cauzei spre
rejudecare.
De altfel, Colegiul a considerat poziția Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale corectă și întemeiată în latura că, transmiterea unor bunuri de la
о persoana juridică către altă persoană juridică nu este succesibila de succesiune in
drepturi in raporturile de munca încetate anterior. Preluarea de către Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a complexului de bunuri a Spitalului
Feroviar de Circumscripție, Stația Bălți a avut loc la 31 mai 2018 în baza Actelor
de transmitere a terenului, mijloacelor fixe - bunuri proprietate publica, semnate de
13
către Ministrul Economiei și Infrastructurii, adică după un termen de 11 luni de la
încetarea raporturilor de munca dintre ÎS „Calea Ferata din Moldova” și salariații -
reclamanți.
Instanța de apel a mai menționat că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale a fost antrenat în proces nejustificat, dar în lipsa unui renunț din partea
reclamanților la cerințele lor față de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale, calitatea lui procesuală urmează a fi aceeași de pârât.
Colegiul a conchis că, în aspectul dat este cert faptul că cerințele înaintate de
reclamanți împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,
intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, Agenția
Proprietății Publice, Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic al
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea restanței
la indemnizația de eliberare din serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de
judecată, urmează a fi respinse ca fiind înaintate față de un pârât necorespunzător.
La 15 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Capcec,
Natalia Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina
Voloșena, reprezentați de avocatul Snejana Teleba, au declarat recurs, prin care au
solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea
cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult
nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul
juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 29 iunie 2021 și a
expediat-o participanților la proces la 16 iulie 2021 (f.d. 171-172, Vol. IV), astfel,
recursul declarat la 15 septembrie 2021, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 30 septembrie
2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre
necesitatea depunerii referinței.
Astfel, la 20 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ÎS „Calea
ferată din Moldova” a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a
recursului.
14
Examinând temeiurile recursului declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul,
Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena,
reprezentați de avocatul Snejana Teleba, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Capcec, Natalia
Guțul, Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena,
reprezentați de avocatul Snejana Teleba, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
15
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul, Tamara Liule,
Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena, reprezentați de
avocatul Snejana Teleba, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Capcec, Natalia Guțul,
Tamara Liule, Elena Racila, Zinaida Rîciu, Vera Vizitiu și Irina Voloșena,
reprezentați de avocatul Snejana Teleba, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a
Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
16