2ra-1163/22 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei

2ra-1163/22 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1163/22

2-20152764-01-2ra-25082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Crigan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Malîi, V. Cotorobai, O. Cojocaru

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan

Curteanu și Natalia Curteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova

cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Ivan Curteanu și Natalia Curteanu, s-a casat hotărârea din

05 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi decizii

de admitere în parte a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 decembrie 2020 Ivan Curteanu și Natalia Curteanu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

solicitând constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții Ivan Curteanu și Natalia Curteanu au indicat

că la 30 octombrie 2014 au depus cerere de chemare în judecată către Elena Curujiu,

Victor Curujiu, Zinovia Vulpe, Alexei Mihalache și Ana Mihalache, Consiliul mun.

Chișinău, Agenției Servicii Publice privind divizarea și transmiterea în proprietate

privată a terenului aferent casei de locuit proporțional cotei-părți, demolarea

construcției, înlăturarea impedimentelor în posesia și folosința bunului imobil,

repararea prejudiciului material și moral.

Cererea de chemare în judecată menționată a fost acceptată spre examinare,

cauza fiind examinată de magistratul Igor Barbacaru de la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani.

1

Au relevat că prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani la etapa de finalizare a dezbaterilor pe fondul cauzei, a fost declinată

competența judecătorului competent pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ pe cauza nominalizată, cu remiterea cauzei spre redistribuire aleatorie.

Cauza a fost repartizată în mod automat aleatoriu judecătorului Gheorghe

Stratulat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

procesul pe cauza dată a fost suspendat, cauza fiind înaintată Curții de Apel Chișinău

pentru soluționarea conflictului negativ de competență jurisdicțională.

Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a constatat

competența Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la examinarea cauzei.

Au relatat că prin încheierea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, la etapa de finalizare a dezbaterilor pe fondul cauzei, pe cauza dată a

fost declinată competența judecătorului specializat în cauze civile în ordine generală

de la examinarea cererii de chemare în judecată, fiind remisă acțiunea pentru

redistribuire aleatorie Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Până la momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată,

reclamanții nu dețin informații privind distribuirea și data examinării cauzei date,

datele lipsind pe portalul instanțelor de judecată. În atare circumstanțe, reclamanții

sunt dezamăgiți în calitatea justiției naționale, aceștia aspirând la o definitivare a

soluționării revendicărilor sale cu privire la dreptul lor fundamental de proprietate

privată, mai mult de 6 ani, cauza fiind încă la etapa incipientă de examinare. Au

menționat că în asemenea împrejurări sunt afectați moral prin faptul că având un

comportament disciplinat și de bună credință din punct de vedere procesual, până în

prezent nu au o soluție referitor la revendicările lor, cel puțin, pronunțată de instanța

de fond, aceste circumstanțe afectându-le dreptul la un proces echitabil și protecția

dreptului de proprietate.

Reclamanții au solicitat constatarea încălcării dreptului lor la examinarea în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 200 000

lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prima instanța a indicat că întinderea examinării cauzei principale în instanța

de fond nu poate fi pusă pe seama instanțelor judecătorești, or, participanții la proces,

inclusiv reclamanții Ivan Curteanu și Natalia Curteanu, făcând uz de drepturile lor

procedurale, au pus instanța în situația amânării examinării cauzei. Astfel, instanța

de judecată a amânat ședințele de judecată doar pe motive întemeiate, cum ar fi

neprezentarea reclamanților la ședințele de judecată, solicitările părților de a amâna

ședința de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 05 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, la 09 martie 2021, în termenul legal, Ivan Curteanu și Natalia

Curteanu au contestat-o cu apel.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Ivan Curteanu și Natalia Curteanu, s-a casat hotărârea din 05 martie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi decizii de admitere în

parte a acțiunii. S-a constatat faptul încălcării dreptului la judecarea în termen

2

rezonabil a cauzei civile intentate în baza cererii de chemare în judecată din 30

octombrie 2014. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ivan Curteanu și Nataliei Curteanu suma de

20 000 lei, cu titlul de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei civile din 30 octombrie 2014 și suma de

2000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 22000 lei. În

rest acțiunea a fost respinsă.

Referitor la complexitatea obiectului examinării manifestat prin

imposibilitatea examinării cauzei în termen rezonabil, instanța de apel a reținut că

obiectul litigiului supus examinării nu prezintă o complexitate sporită, având în

vedere solicitările reclamanților, dar și numărul participanților la proces.

Cât privește miza pentru reclamanți, Curtea de Apel Chișinău a considerat că

procesul enunțat prezintă importanță indubitabilă pentru ei, care s-au prezentat la

ședințele de judecată, însă ședințele de judecată fiind amânate din diferite motive

neimputate reclamanților/apelanți.

Referitor la conduita instanțelor de judecată, dar și a participanților la proces

instanța de apel a indicat că cauza dedusă judecății se află pe rolul instanțelor de

judecată din 30 octombrie 2014 până în prezent, termen, de principiu, care nu

corespunde criteriului normelor naționale și celor internaționale, fiind unul lipsit de

rezonabilitate în raport cu complexitatea cauzei și măsurile procedurale necesare ce

au condus la examinarea o perioadă îndelungată a cauzei.

Instanța de apel a concluionat că ședințele de judecată au fost fixate în termen

rezonabil, instanțele implicate în judecarea pricinii nu au admis efectuarea acțiunilor

procesuale nejustificate, iar termenul de examinare a cauzei a fost dictat de

necesitatea întocmirii actelor procesuale indispensabile și comportamentul părților.

Instanța de apel a specificat că totuși, cele constatate nu sunt în măsură să

primeze față de constatarea inițială privind faptul că cauza, în privința căreia se

solicită constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare, a fost examinată

întrun termen excesiv, care în mod evident aduce atingere drepturilor participanților

la proces.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral, acesta se repară în cazul în

care se constată încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, iar ținând

cont de constatările evocate mai sus, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că în speță

există temei legal pentru adjudecarea din contul statului în beneficiul reclamanților

a compensației prejudiciului moral, în condițiile instituite de Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a apreciat ca fiind parțial întemeiate

argumentele acestora referitoare la necesitatea admiterii pretențiilor cu privire la

încasarea prejudiciului moral.

Având în vedere că compensația pentru prejudiciul moral trebuie să fie

suficientă, însă nu excesivă, Curtea de Apel Chișinău a considerat că criteriilor

indicate corespunde suma de 20 000 lei, încasarea unei sume mai mari fiind

disproporționată în raport cu încălcarea admisă și cu faptul că însăși constatarea

dreptului încălcat reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO (cauza Amihalachioaie

3

c. Moldovei) o satisfacție echitabilă a suferințelor morale, însă insuficientă în speță

pentru a acoperi integral întinderea acestora.

La 12 august 2022 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din

19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că în speță nu există careva motive de

tergiversare a examinării cauzei civile, or, însăși respectarea întocmai a procedurii

din partea instanțelor de judecată naționale, cu asigurarea respectării drepturilor

participanților la proces , nu poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

A susținut că aspectul neaplicării de către intimați a remediilor acceleratorii

prevăzute în art. 192 Cod de procedură civilă, care nu au intervenit cu o cerere de

accelerare în examinarea cauzei, denotă o acceptare tacită a rezonabilității duratei

procedurilor.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, care are

calitatea procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost notificată electronic

recurentului Ministerului Justiției la data de 28 iunie 2022. (f.d. 61, vol. II). Prin

urmare, recursul, declarat la 12 august 2022 de către Ministerul Justiției, este în

termen.

Prin referința din 03 octombrie 2022 intimații Ivan Curteanu și Natalia

Curteanu au solicitat de a declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Ministerul Justiției al Republicii Moldova și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca

fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6