2ra-1173/21 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1173/21 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1173/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – N. Mămăligă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cotruță, R. Pulbere, O. Cojocaru
Î N C H E I E R E
06 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Marjina Nicolai, reprezentat de
avocatul Cebotari Adrian,
în cauza civilă la cererea înaintată de Marjina Nicolai către Ministerul Justiției
al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea
cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de Marjina Nicolai, reprezentat de avocatul Cebotari
Adrian, fiind casată hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 03 februarie 2020, Marjina Nicolai a depus cerere de chemare în judecată către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea din contul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției
al Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000
lei.
În susținerea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 22 octombrie 2015, a
depus cerere de chemare în judecată către Lobondiuc Natalia, Mirsaeva Larisa,
intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport „Volkswagen
Passat”, cu număr de înmatriculare XXXXX.
Prin încheierea Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău nu s-a dat curs cererii,
reclamantului fiindu-i oferit termen pentru înlăturarea neajunsurilor iar, la 09
noiembrie 2015, au fost înlăturate neajunsurile și, prin încheierea din 17 noiembrie
2015, a fost pusă acțiunea pe rol și numită ședința de judecată pentru 22 ianuarie
2016.
1
Prin încheierea Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015,
s-a dispus redistribuirea dosarului către alt judecător din motivul transferului
judecătorului V. Efros la Curtea de Apel Chișinău, iar prin încheierea din 24
decembrie 2015, emisă de judecătorul A. Andronic, s-a primit cererea spre
examinare și a fost stabilită ședința de judecată pentru 07 martie 2016, citațiile fiind
remise părților la 14 ianuarie 2016.
La 27 ianuarie 2016, intervenientul accesoriu CRIS „Registru” a depus referință,
iar prin cererea de concretizare a cerințelor din 23 martie 2016, a fost înlăturată
eroarea comisă în cererea de chemare în judecată, și anume a fost concretizat
numărul de înmatriculare a mijlocului de transport din XXXX în XXXX.
La 07 martie 2016, nu s-a petrecut ședința de judecată, comunicându-i-se
reclamantului că ziua de 07 martie 2016 a fost declarată zi liberă, astfel următoarea
ședință a fost stabilită pentru 03 iunie 2016, ora 11:00, prin urmare intervalul dintre
ședințe a fost de 3 luni, fiind emis aviz de citare publică, care la rândul său a fost
înmânat reprezentatului reclamantului pentru publicare în ziar și executat prin
publicarea citației în ziarul „Timpul” la 25 martie 2016.
Potrivit reclamantului, prezentându-se la ședința de judecată din 03 iunie 2016,
reprezentantul său a aflat că judecătorul se află în concediu, iar citarea publică a fost
făcută în zadar, ședința de judecată fiind numită pentru 10 octombrie 2016, ora
11:30, cu interval între ședințe de 4 luni.
La 07 octombrie 2016, reprezentantul CRIS “Registru” a depus cerere privind
examinarea cauzei în lipsa sa.
Conform procesului-verbal din 10 octombrie 2016, la verificarea prezenței
personalelor citate, s-a stabilit că nu s-au prezentat pârâtele Lobodiuc Natalia,
Mirsaeva Larisa și intervenientul accesoriu Direcția Înregistrare și Calificarea a
Conducătorilor Auto CRIS “Registru”, astfel a fost imposibilă examinarea cauzei în
lipsa părților absente și a dovezii citării legale a acestora, fiind amânată ședința
pentru data de 18 noiembrie 2016, cu citarea publică repetată a pârâților.
Conformându-se indicațiilor instanței de judecată, la 01 noiembrie 2016,
reclamantul a plasat citarea publică în ziarul regional „Timpul”, care iarăși a fost
achitată în zadar, deoarece la 18 noiembrie 2016, cauza nu a fost soluționată în fond,
fiind dispusă amânarea ședinței de judecată pentru o altă dată.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 ianuarie 2017, a fost
dispusă redistribuirea aleatorie a cauzei civile, care a fost acceptată în procedură prin
încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 ianuarie 2017, iar potrivit
procesului-verbal al ședinței din 05 mai 2017, la verificarea prezenței persoanelor
citate, rezultă că nu s-au prezentat pârâtele Lobodiuc Natalia, Mirsaeva Larisa,
avizul de recepționare a citației fiind cu mențiunea “nereclamat”.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 iunie 2017, cererea de
chemare în judecată a fost scoasă de pe rol, iar la 03 august 2017, a fost depusă cerere
privind anularea încheierii din 29 iunie 2017, cu solicitarea de a repune cererea pe
rol pentru examinarea cauzei în continuare.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 septembrie 2017, s-a
respins cererea reprezentatului reclamantului privind anularea încheierii de scoatere
a acțiunii de pe rol. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, a
fost admis recursul avocatului în interesele reclamantului, s-a casat încheierea
2
instanței de fond prin care s-a scos cererea de pe rol și a fost dispusă examinarea
cauzei în continuare.
Prin încheierea din 03 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
primită spre examinare cauza civilă și stabilită ședința de judecată pentru 30 ianuarie
2018, ora 09:30.
La 30 ianuarie 2018, pentru a nu tergiversa examinarea cauzei civile, avocatul
Cebotari Andrei i-a transmis împuternicirile avocatului Cebotari Adrian întru
reprezentarea intereselor reclamantului în cadrul ședințelor de judecată, dar cu toate
că partea reclamantă a fost prezentă la ședința de judecată, instanța de fond a dispus
amânarea ședinței de judecată, cu dispunerea citării publice a pârâtelor, ședința fiind
amânată pentru un termen de 3 luni și stabilită pentru 04 aprilie 2018, ora 11:00.
Conformându-se cerințelor instanței de judecată, reclamantul a publicat la 16
februarie 2018, în Monitorul Oficial, citarea publică a pârâtelor, în acest sens
suportând cheltuieli din cont propriu în sumă de 264 lei.
În cadrul ședinței de judecată din 04 aprilie 2018, a fost examinată cauza civilă,
întreprinse toate actele procedurale și trecute toate etapele de judecare a cauzei. În
aceeași zi, instanța a făcut o întrerupere până la 18 aprilie 2018, ora 14:00, pentru
deliberare și pronunțare, iar la 18 aprilie 2018, instanța de fond a pronunțat hotărârea
prin care acțiunea reclamantului Marjina Nicolae a fost respinsă.
La 02 mai 2018, reclamantul a recepționat prin intermediul oficiului poștal
dispozitivul hotărârii, care a fost contestată cu apel nemotivat la 16 mai 2018.
Hotărârea motivată a recepționat-o la 06 iulie 2018, fiind încălcat termenul prevăzut
la art. 236 din Codul de procedură civilă, și abia la 19 iulie 2018, a fost întocmită
fișa de însoțire, cauza fiind remisă către Curtea de Apel Chișinău, iar la 26 iulie
2018, cauza a fost repartizată judecătorului Ala Malîi în cadrul Curții de Apel
Chișinău.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 august 2018, nu s-a dat curs cererii
de apel și s-a oferit apelantului termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Încheierea
privind înlăturarea neajunsurilor a fost recepționată în luna octombrie 2018, iar la 18
octombrie 2018, a fost depusă cererea de apel motivată și achitată taxa de stat în
sumă de 371,25 lei.
Ulterior, a fost numită ședința de examinare a cauzei în ordine de apel pentru data
de 28 octombrie 2018, orele 10:00, ședință la care nu s-au prezentat pârâții și
intervenientul accesoriu, fiind prezent doar avocatul apelantului. În legătură cu
neprezentarea pârâților, s-a dispus citarea publică a acestora, ședința fiind amânată
pentru 16 ianuarie 2019, ora 10:00.
Astfel, reclamantul a fost nevoit, în mod repetat, să suporte cheltuielile pentru
citarea publică a intimatelor, iar acestea la ședință din 16 ianuarie 2019, iarăși nu au
fost prezente, fiind dispusă citarea publică repetată a lor, pentru respectarea dreptului
la un proces echitabil, ședința fiind amânată pentru 20 februarie 2019, ora 10:00.
Conform bonului de plată din 22 noiembrie 2018, reclamantul a achitat suma de
392 lei pentru citarea publică, iar în ședința din 20 februarie 2019, s-a examinat
cererea de apel și, la orele 12:06, a fost pronunțată decizia, prin care a fost respinsă
cererea de apel.
La 17 iunie 2019, reclamantul a depus cerere de recurs în cancelaria Curții
Supreme de Justiție, iar prin Scrisoarea de solicitare din 18 septembrie 2019, s-a
solicitat dosarul civil în decurs de 5 zile, pentru a fi examinată cererea de recurs.
3
Prin răspunsul la interpelarea din 26 iunie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, a menționat că remite dosarul civil către adresat, fiind evidentă încălcarea
termenului de 5 zile, oferit de Curtea Supremă de Justiție.
Ulterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2019, s-a
declarat inadmisibil recursul.
Reclamantul și-a exprimat nemulțumirea privind calitatea înfăptuirii justiției în
cazul dat, or, procedurile judiciare nejustificat au durat pe parcursul a 4 ani, fiind
compromisă eficiența și credibilitatea justiției.
Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat constatarea faptului încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea din contul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției
al Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000
lei.
Prin hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Marjina Nicolai către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare a
cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.
Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea
de apel depusă de Marjina Nicolai, reprezentat de avocatul Cebotari Adrian, fiind
casată hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emisă
o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, prin care s-a constatat încălcarea
dreptului lui Marjina Nicolai la judecarea în termen rezonabil a acțiunii sale către
Lobodiuc Natalia, Mirsaeva Larisa, intervenient accesoriu Direcția Înregistrare și
Calificare a Conducătorilor Auto al CRIS “Registru” cu privire la recunoașterea
dreptului de proprietate, din 22 octombrie 2015. S-a încasat din bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Marjina Nicolai suma de 2
000,00 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest, pretenția lui Marjina
Nicolai cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost respinsă.
Pentru a decide astfel instanța de apel a stabilit că, potrivit raportului motivat
prezentat de Ministerul Justiției al Republicii Moldoca, s-a constatat cu certitudine
o perioadă de inactivitate a instanțelor judecătorești, manifestate prin tergiversarea
examinării cauzei pentru o perioadă de aproape 4 ani (22 octombrie 2015 – 11
septembrie 2019).
La 14 iunie 2021, Marjina Nicolai, reprezentat de avocatul Cebotari Adrian, a
înaintat recurs asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2021.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii. Suplimentar au fost invocate motive și circumstanțe similare celor din
cererea de chemare în judecată și cererea de apel.
Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, cu modificarea deciziei
Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2021 în sensul majorării prejudiciului încasat.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Marjina
4
Nicolai, reprezentat de avocatul Cebotari Adrian, este neîntemeiat și urmează a fi
declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
13 aprilie 2021 și expediată participanților la proces la 17 mai 2021 (f.d. 114), însă
la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să probeze momentul recepționării
acesteia de către recurent. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat
împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la
14 iunie 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se
consideră declarat în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
5
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de Marjina Nicolai, reprezentat de avocatul Cebotari
Adrian.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Marjina Nicolai, reprezentat de
avocatul Cebotari Adrian.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Iurie Bejenaru
6